O prezentare captivantă, menită să îmbogățească bagajul cultural al elevilor

 Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, a organizat în ziua de 22 mai, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, o manifestare cultural-educativă sub genericul „Centenar I. D. Sîrbu”.

O sută de ani de la nașterea scriitorului Ion Dezideriu Sîrbu

Tinerii au avut prilejul să cunoască o personalitate cu care cultura hunedoreană se mândrește, un scriitor care a știut să-și păstreze demnitatea în anii duri ai totalitarismului. Au fost prezentate viața și creația scriitorului, dramaturgului, filosofului Ion Dezideriu Sîrbu.

Anul acesta, la 28 iunie, se împlinesc o sută de ani de la nașterea scriitorului Ion Dezideriu Sîrbu, unul dintre cei mai importanți intelectuali care s-au opus regimului totalitar și a avut până în ultima clipă a vieții o conduită morală demnă. Ion D. Sîrbu s-a născut în urmă cu un secol la Petrila, într-o familie de mineri. Primii patru ani de liceu i-a urmat la Petroșani, iar Bacalaureatul l-a dat în 1939, la Deva. Au urmat ani grei de front după care s-a înscris la Facultatea de Litere şi Filosofie la Cluj, care din anul 1940 funcționa la Sibiu. Aici l-a avut ca profesor şi mentor pe Lucian Blaga. În perioada studenţiei a făcut parte din Cercul Literar de la Sibiu, alături de alte viitoare mari personalităţi ale literaturii române: Şt. Augustin Doinaş, I. Negoiţescu, Radu Stanca, Eta Boeriu, Nicolae Balotă, Cornel Regman, Eugen Todoran, Ovidiu Cotruş etc.

 Scriitorul I. D. Sîrbu a trăit cu demnitate

În martie 1945, I. D. Sîrbu este licențiat magna cum laude în Filosofia Culturii, cu teza De la arhetipurile lui C. G. Jung, la categoriile abisale ale lui Lucian Blaga. Îşi dă doctoratul cu teza Funcţia epistemologică a metaforei (1947). A fost conferenţiar de istoria literaturii dramatice la Conservatorul de Artă Dramatică din Cluj (1947); conferenţiar de istoria artelor la Institutul „Ion Andreescu” din Cluj (1948-1950). După instaurarea regimului comunist, este înlăturat în mod abuziv din învăţământul superior și a lucrat ca învăţător la Baia de Arieş (1950), profesor de liceu la Cluj (1951-1955), secretar de redacţie al revistei „Teatru” (din 1955).

Debutul literar al lui I. D. Sîrbu s-a produs cu nuvela Duminica, în revista „Curţile dorului”, condusă de Lucian Blaga. În anul 1957 a fost arestat sub pretextul „omisiune de denunţ”, întrucât  a refuzat să-l denunţe pe Lucian Blaga, persecutat în acea perioadă. A fost condamnat la opt ani de închisoare pe care   i-a petrecut la București, Jilava și Gherla, în lagărele de muncă forțată Salcia, Giurgeni și Periprava, în condiții inumane. Este eliberat în anul 1963, dar nu mai e primit în învăţământ, astfel că va lucra ca vagonetar la Mina Petrila, apoi şef de producţie la Teatrul din Petroşani. În 1964 se stabileşte la Craiova, cu domiciliul supravegheat, până în anul 1989, când, la 17 septembrie, se stinge din viaţă.

Scriitorul I. D. Sîrbu a trăit cu demnitate, în ciuda suferinței, a permanentei supravegheri de către Securitate, în ciuda faptului că din 1957 până în ultima clipă a vieții a fost urmărit și persecutat de un stat opresiv. Așa cum cu o ironie amară a spus, I. D. Sîrbu a fost „multilateral traumatizat”.

O bogată literatură de sertar – publicată doar după 1989

Pe lângă cărțile scrise înainte de 1989, I. D. Sîrbu a avut o bogată literatură de sertar care a putut fi publicată doar după 1989: romanul Adio, Europa! și Jurnalul unui jurnalist fără jurnal. Opera postumă cuprinde volumele: Traversarea cortinei (1994), Lupul şi catedrala (1995), Scrisori către bunul Dumnezeu (1996), precum şi alte şapte volume apărute la Editura Fundaţiei Culturale „I. D. Sîrbu”, cuprinzând publicistica, sub îngrijirea lui Dumitru Velea.

Sunt demne de remarcat dovezile de apreciere, chiar și postume, pentru personalitatea lui I. D. Sîrbu: teatrul din Petroșani îi poartă numele, a fost declarat cetățean de onoare al orașului său natal, Petrila, și al municipiului Petroșani. La Petrila, o școală îi poartă numele, a fost amenajată Casa Memorială „I. D. Sîrbu”, toate acestea vădesc prețuirea de care se bucură, peste timp, acest mare intelectual hunedorean cu care cultura română se mândrește.

Cu siguranță, cei care au urmărit prezentarea, amplă și bine documentată, au înțeles ce înseamnă ținuta etică, ce înseamnă viața trăită cu demnitate, în ciuda tuturor încercărilor, unele de o cruzime incredibilă. Așa cum singur a mărturisit I. D. Sîrbu, în viață trebuie „să înveți ce înseamnă să nu-ți fie frică nici de imensitatea fluviului și nici de înălțimea muntelui.”

Sunt cuvinte care e bine  ca, mai ales tinerii, să le adopte drept model.

Ca de obicei, la final, celor prezenți le-au fost adresate întrebări, cei care au oferit răspunsuri corecte au fost răsplătiți cu premii constând în diplome și cărți oferite de Biblioteca Județeană.

Manager, Ioan Sebastian Bara