
Ioachim LAZĂR
- doctor in istorie -
|
|
|
|
Ioachim Lazar s-a nascut la
15 mai 1942, in orasul Lupeni, fiind primul copil al familiei Lazar Ioan si Maria.
Dupa terminarea razboiului familia revine in satul Crisan, satul natal al tatalui.
STUDII:
Ioachim Lazar urmeaza clasele I-IV
la Scoala generala din satul Crisan, iar in toamna anului 1953 trece la scoala din satul vecin, Valea Bradului,
unde frecventeaza clasele V-VII In anul
1956, dupa absolvirea scolii generale, se inscrie la Scoala profesionala
din Gurabarza, pe care a absolvit-o in 1959, incadrandu-se, imediat, ca lacatus mecanic de intretinere la Uzina
de Preparare a Minereurilor din Gurabarza
Urmeaza cursurile Scolii Medie Serala din Gurabarza (1960-1964)
Dupa sustinerea examenului
de bacalaureat, Ioachim Lazar promoveaza si examenul de admitere la Facultatea de istorie-filozofie a
Universitatii Babes-Bolyai din Cluj.
In februarie 1999 si-a sustinut teza de doctorat cu
tema "Invatamantul romanesc din sud-vestul Transilvaniei
intre anii 1848-1883" Teza a fost publicata
in anul 2002 la Editura "Argonaut" din Cluj-Napoca.
In anul 2006 a sustinut examenul pentru obtinerea
titlului de cercetator stiintific I, examen promovat cu succes.
In 4 mai 2006 i s-a acordat titlul de cercetator stiintific
gradul I si dreptul de conducere doctorat in domeniul istorie.
Aprilie, 2007 obtine atestatul de expert, in domeniul
"Bunuri arheologice si istorico-documentare: istorie moderna".
ACTIVITATEA DIDACTICA, MUZEALA si STIINTIFICA:
In perioada 1967-1971 a fost profesor suplinitor la
Scoala generala din Baru Mare, organizand, aici, un muzeu etnografic, prin adunarea unor valoroase obiecte
din satele comunei Baru.
Incepand cu 1 iunie 1971 preia functia de director la Muzeul Castelul Corvinestilor din Hunedoara,
unde a intocmit tematica primei expozitii de baza din Castelul din Hunedoara.
Cu unele obiecte imprumutate din colectiile muzeului din Deva, armament, ceramica, tablouri a amenajat
aceasta expozitie, care a supravietuit, cu unele mici modificari pana in anul 1989, expozitia axandu-se pe trei
sectiuni, Istoria familiei Corvinilor, Personalitatea si luptele antiotomane conduse de
Iancu de Hunedoara si Istoria domeniului si a orasului Hunedoara.
In iulie 1978 devine director al Muzeului Judetean Deva.
Dupa preluarea functiei se preocupa de organizarea unei expozitii din Casa memoriala Crisan dedicata
lui Gheorghe Crisan si rolului sau in rascoala din 1784, expozitie deschisa la 4 noiembrie 1979.
Reorganizeaza expozitia Muzeului din Deva inaugurata
in anul 1981.
In noiembrie 1982, cu prilejul aniversarii a 100 de ani
de la nasterea marelui pilot si inventator Aurel Vlaicu, a fost organizata intr-un nou spatiu, expozitia memoriala
dedicata vietii si activitatii marii personalitati.
In acelasi an a fost reorganizata expozitia de baza
a Muzeului de arheologie din Sarmizegetusa.
A urmat expozitia de la Tebea deschisa in octombrie 1984, cu prilejul aniversarii bicentenarului Rascoalei
taranilor romani de sub conducerea lui Horea, Closca si Crisan.
In anul 1979 au inceput lucrarile de conservare
a cetatilor dacice din Muntii Orastiei.
Trecerea de la Castelul Corvinestilor la Muzeul din Deva a impus largirea sferei de cercetare.
In perioada cat a activat la Hunedoara a studiat aspecte ale istoriei economice hunedorene, insistand cu
predilectie asupra exploatarii si prelucrarii fierului, a metalelor pretioase si a unor ocupatii complementare,
intre care amintim carbunaritul.
Folosind un important numar de documente
din Fondul Tezaurariatului din Cluj, a facut posibila clarificarea datei privind punerea in functiune a primului
furnal din zona Hunedoarei, Toplita. Constructia sa a inceput in anul 1780, fiind pus in functie la 13 iulie 1781
si nu in anul 1754 cum sustineau majoritatea publicatiilor din domeniu.
Dupa 1990, activitatea de cercetare a istoricului
isi largeste sfera de cuprindere, imbratisand domeniile culturii, invatamantului si vietii spirituale a romanilor.
O atentie aparte este acordata de catre istoricul Ioachim Lazar studierii vietii si activitatii unor personalitati
din tinuturile Hunedoarei intre care amintim numele lui Iancu de Hunedoara, Dr. Petru Groza,
Aron Densusianu, Avram Iancu, Ioan Buteanu, Francisc Hossu-Longin, Beniamin Densusianu,
Andrei Saguna, Nicolae Balan, Valeriu Traian Frentiu, Aron Budai, Simion Barnutiu, Simion Ulpianu,
Ioan I. Jenea, Aron Pumnul si Ioan Pop Reteganul.
Este cooptat, in prezent,
in randul specialistilor care lucreaza la intocmirea monografiei judetului Hunedoara. Pana in anul 2012
a aparut Monografia judetului Hunedoara, vol. I-III, si se continua cercetarea pentru realizarea volumelor IV-V
ale monografiei. In paralel cu aceasta activitate a continuat publicarea unor studii si articole in revistele ""Sargetia"",
"Perspective istorice" si "Miorita".
Sub egida Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane
Deva au aparut pliantele "Complexul Memorial Aurel Vlaicu" si "Complexul Memorial Tebea", precum
si micromonografia inchinata memoriei lui Aurel Vlaicu la implinirea unui secol de la moartea sa.
La actiunile organizate, prin implicarea directa,
in calitate de director si apoi de sef de sectie a reusit sa aduca la Deva mari personalitati ale istoriei, stiintei
si culturii romanesti, printre care amintim pe academicienii David Prodan si Stefan Pascu, Nicolae Botnariuc si Nicolae
Boscaiu, profesorii universitari, Hadrian Daicoviciu, Ioan Glodariu, Ioan Opris, Gh. I. Ionita, Radu Popa,
istoricii Ioan Aurel Pop (azi membru al Academiei Romane), Adrian Andrei Rusu, Ioan Munteanu, Gelu
Neamtu, Mircea Baron, Liviu Botezan si altii.
Cu prilejul comemorarii a 200 de ani de la Rascoala
din 1784 a insistat pentru amplasarea in fata cladirii muzeului a monumentelor celor trei capitani realizate
de sculptorul Ioan Vlasiu.
Sarbatorirea unor evenimente au fost marcate si
prin baterea unor medalii, la Monetaria Statului din Bucuresti, intre care amintim
"Bicentenarul rascoalei conduse de Horea, Closca si Crisan",
"Muzeul din Deva - 100 de ani de la infiintare",
"Centenarul nasterii lui Aurel Vlaicu",
"50 de ani de la infiintarea Parcului national Retezat",
"150 de ani de la nasterea istoricului Nicolae Densusianu".
Actiunile desfasurate in satele Crisan (Omagiu
lui Crisan), Curechiu (Rascoala condusa de Horea, Closca si Crisan), Dupapiatra (Intalnirea
motilor cu istoria) si Tebea (Serbarile Nationale de la Tebea) devenite traditionale
au cunoscut an de an implicarea directa a istoricului Ioachim Lazar.
La Tebea a fost onorat sa evoce personalitatea
lui Avram Iancu in prezenta presedintilor Romaniei, Ion Iliescu si Traian Basescu.
De asemenea a conceput textele unor placi dezvelite
pe unele monumente sau cladiri din Curechiu, Blajeni, Orastie, Hateg, Deva, Bobalna, Vinerea.
In anul 2001 la insistentele si argumentele prezentate,
Scoala generala din satul Crisan a primit numele poetului Vlaicu Barna (1913-1999), iar Caminul cultural
numele lui Viorel Brana (1907-1998), cunoscut geolog, ambii fiind fiii acestui sat.
Dar una dintre cele mai importante realizari la care
si-a adus contributia directa a fost reactivarea manastirii Crisan. La insistentele sale, un grup de arheologi
condus de catre Adrian Andrei Rusu a cercetat in anii 1990-1991 ruinele vechii manastiri Vaca. Rezultatele
cercetarilor au determinat Episcopia Aradului sa aprobe reactivarea manastirii. In iunie 1992 s-a sfintit piatra
de temelie, iar astazi datorita muncii plina de zel a grupului de calugari condus de staretul Visarion Neag
au fost ridicate biserica, chiliile, altarul de iarna si de vara etc. Finalizarea in mare parte a constructiilor
necesare au impus dezvelirea si punerea in valoare a vechilor ruine.
In anii 2000 si 2001 s-au dezvelit, consolidat
si conservat ruinele manastirii Vaca, oferind posibilitatea vizitarii lor de numarul important de credinciosi
si turisti care trec prin zona.
In calitate de sef al Sectiei de Istorie din cadrul
Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane din Deva a coordonat cea mai importanta sectie compusa din sectiile
locale Orastie, Brad, Tebea, Baia de Cris, Casele memoriale Aurel Vlaicu si Crisan implicandu-se inclusiv
in actiunile gospodaresti ale acestor unitati.
A decedat in luna aprilie a anului 2020, la varsta de 78 de ani.
PREMII: A primit, in anul 2004,
titlul de "Cetatean de onoare"
al Comunei Ribita, iar in anul 2012, titlul de "Cetatean de onoare al municipilui Hunedoara.
LUCRARI PUBLICATE:
Carti:
| Hateg: istorie, cultura si civilizatie,
Editura Polidava, Deva, 1997.
| Beniamin Densusianu (1829-1915). Din viata
si activitatea sa, Deva, 2002.
| Invatamantul romanesc din sud-vestul Transilvaniei
intre anii 1848-1883, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2002.
| Studiu monografic Valisoara, Editura
Paula, Deva, 2006.
| Comuna Baita. Monografie, Editura
Emia, Deva, 2007.
| Crisan - un sat istoric din Zarand,
Tipografia Astra, Deva, 2007.
| Romanii din Sud-Vestul Transilvaniei si Marea
Unire. Tara Hategului si Valea Jiului, Editura Emia, Deva, 2007.
| Ribita. Monografie, Editura Altip, Alba Iulia,
2010.
| Aurel Vlaicu, momente din viata
si activitatea sa, Deva, 2013.
|
| | | | | | | |
Carti scrise in colaborare:
| Castelul Corvinestilor Hunedoara, Editura
Sport-Turism, Bucuresti, 1976. Coautori: Viorel Raceanu, Laslo Evelei
| Castelul Corvinestilor Hunedoara,
Hunedoara, 1975 si 1997. Coautori: Elena Bugnariu, Laslo Evelei.
| Orastie 775, Editura
Omnia, Deva, 1999. Coautori: Anton E. Dorner, Vasile Ionas.
| Monografia comunei Baru Mare, Editura
Emia, Deva, 2003. Coautor: Ion-PiluTamas.
| Comuna Branisca, monografie, Editura
Emia, Deva, 2007. Coautori: Gheorghe-Laurentiu Dobrei, Laura-Magdalena Dobrei
| Monografia orasului Simeria., Editura
Emia, Deva, 2008. Coautor: Camelia Stancescu Enachita.
| Avram Iancu in memoria posteritatii, Editura
Emia, Deva, 2008. Coautor: Nicolae Marcel Morar.
| Hunedoara si Marea Unire. Contributia
romanilor din Tinutul Padurenilor si Zona Hunedoarei la realizarea Unirii, Editura Altip, Alba Iulia,
2009. Coautor: Nicolae Ceriser.
| Hunedorenii si Marea Unire din 1918,
Deva, 2009. Coautor: Nicolae Marcel Morar.
| Vinerea - 700, Editura Altip, Alba Iulia, 2010.
Coautor: Dorin David.
| Densusienii, Corespondenta, Editura
Argonaut, Cluj-Napoca, 2011. Coautor: Adela Herban.
| Dr. Ioan Mihu - 85 de ani de la moartea sa, Editura Altip, Alba Iulia, 2012.
Coautor: Dorin David.
| |
| | | | | | | | | |
Studii stiintifice publicate:
Ioachim Lazar, Nicolae Chindler, Aspecte ale inceputurilor
metalurgiei moderne a fierului pe Valea Cernei, in "Sargetia", 13, 1977
Ioachim Lazar, Cateva date privind exploatarea aurului
pe domeniul Hunedoarei in prima jumatate a secolului al XVI-lea, in "Sargetia", 13, 1977
Idem, Aspecte din activitatea breslei cizmarilor din
Hunedoara intre secolele XVII-XIX, in "Sargetia" 15, 1981
Ioachim Lazar, Din activitatea Preparandiei din
Hateg (1854-1857), in "AIIA" Cluj-Napoca, 29, 1989.
Idem, Contributii la istoria invatamantului elementar
din judetul Hunedoara (1780-1848), in "Sargetia", 21-24, 1988-1991.
Idem, Din activitatea manastirii Plosca: Scoala de
preoti greco-catolici (1859-1861), in "Corviniana", V, nr. 5/1999
Idem, Despartamantul Deva al Astrei si infiintarea
Reuniunii pentru ajutorarea meseriasilor, in "Sargetia", 21-24, 1988-1991
Idem, Despartamintele hunedorene ale
Astrei si infiintarea de biblioteci poporale (1873-1918), in "Corviniana", III, nr. 3/1997
Idem, Iancu de Hunedoara si lupta poporului
roman pentru neatarnare, in "Sargetia", 13, 1977
Idem, Dr. Petru Groza si Marea Unire de la
1 Decembrie 1918, in "Sargetia", 18-19, 1984-1985
Idem, Aron Densusianu (1837-1900), promotor
al luptei pentru unitate nationala a poporului roman, in "Sargetia", 20, 1986-1987
Idem, Funeraliile lui Avram Iancu si teama autoritatilor
maghiare de amploarea miscarii nationale romanesti, in "Restituiri", II, Deva, 1994
Idem, Avram Iancu (1824-1872) - 125 de ani de
la moartea sa, in "Restituiri", V, Deva, 1997
Idem, Ioan Buteanu - aparator al Zarandului in
revolutia de la 1848, in "Acta MP", 23, 1998
Idem, Francisc Hossu-Longin (1847-1935), luptator
pentru drepturile nationale ale romanilor transilvaneni, in "Restituiri", III, Deva, 1995
Idem, Beniamin Densusianu (1829-1915), un vrednic
si devotat slujitor al Bisericii romanesti greco-catolice, in "Cultura crestina", Blaj, I, nr. 1/1995,
2, nr. 1/1996 si III, nr. 1/1997
Idem, Din viata si activitatea lui Beniamin
Densusianu (1829-1915), in "Restituiri", IV, nr. 4/1996
Idem, O aniversare cu adanci semnificatii: centenarul
nasterii Mitropolitului Andrei Saguna (1809-1909), in "Sargetia", 26/2, 1995-1996
Idem, Contributia dr. Nicolae Balan, viitorul mitropolit
al Ardealului la realizarea Marii Uniri, in "Angustia", 2, 1997
Idem, Valeriu Traian Frentiu - protopop al
Orastiei (1904-1912), in "Acta MP", 23/2, 2000
Idem, Aron Budai (1763-1847) si miscarea pentru
emancipare nationala a romanilor din Transilvania, in "Sargetia", 27/1, 1997-1998
Idem, Un document inedit: testamentul lui Aron
Budai din 1847, in "Apulum", 37/2, 2000
Idem, Un exemplar inedit al Proclamatiei lui Simion
Barnutiu din 24/25 martie 1848, in "Marisia", Studii si materiale, 26, 2000
Idem, Din viata si activitatea lui Simion
Ulpianu (? - 1863), in "Sargetia", 28-29/2, 1999-2000
Idem, Din viata si activitatea protopopului greco-catolic
al Orastiei Ioan I. Jenea (1914-1934), in "Sargetia", 28-29, 1999-2000
Idem, Un exemplar al Proclamatiei lui Aron Pumnul
pastrat in arhiva Beniamin Densusianu de la Biblioteca Academiei Romane, in "Apulum", XXXVIII/2, p. 65-77.
Idem, Conferinta privind rolul scolii romanesti sustinuta
de Ioan Pop Reteganul la Ulpia Traiana (1880), in "Sargetia" 30, 2001-2002
Din istoria metalurgiei hunedorene. 110 ani de la
punerea in functiune a primului furnal de la Hunedoara, 1884-1994, Hunedoara, 1994
Hateg 750, Hateg, 1998
Rolul padurii in istoria Tarii Zarandului. Un regulament
de lemnarit din anul 1863, in "Sargetia", vol. III, serie noua, 2012 (in colaborare cu Marcela Balazs)
Astra zarandeana 1873-1918, in "Perspective
istorice", nr. 7/2013
Cimitirul de la Tebea, Pantheon al neamului
romanesc, in "Miorita", 18-19, 2013
|