De-a lungul anilor, din activităţile culturale organizate de Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva nu a lipsit niciodată omagierea Poetului Naţional, Mihai Eminescu şi, an de an, am celebrat la 15 ianuarie, cu dragoste şi preţuire, ziua sa de naştere, zi devenită Ziua Naţională a Culturii Române. 

 

Pentru noi, pentru toţi românii, oriunde ne-am afla, ziua de 15 ianuarie este ziua în care a pornit Luceafărul spre nemurire şi glorie. Chiar dacă, an de an, îl serbăm pe Mihai Eminescu, îi onorăm aşa cum se cuvine memoria la mijloc de ianuarie, el este prezent în permanenţă în sufletele noastre şi versurile lui ne însoţesc mereu. 

Statuia lui Eminescu din Parcul Cetăţii, locul întâlnirilor noastre din fiecare miez de ianuarie, a devenit un loc-emblemă pentru Deva, locul care strânge laolaltă iubitorii de poezie, iubitorii de vers eminescian. Venim aici pe orice vreme, în zăpadă, pe ger, pe ploaie şi vânt, venim ca să fim şi mai aproape de moştenirea pe care ne-a lăsat-o marele poet, o moştenire pe care avem datoria de a o păzi cu sfinţenie şi de a o preda generaţiilor ce vor veni după noi. Numărul mare de elevi de la colegiile, liceele şi şcolile din Deva – Colegiul Naţional Pedagogic „Regina Maria”, Colegiul Naţional Sportiv „Cetate”, Colegiul Tehnic „Transilvania”, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”, Liceul de Arte „Sigismund Toduţă”, Liceul Tehnologic „Grigore Moisil”, Şcoala Eco Europeană „Andrei Şaguna”, Şcoala Primară „Samuel” – veniţi în ziua de 15 ianuarie la statuia poetului, a fost, şi în acest an, o dovadă a faptului că Eminescu e veşnic tânăr, că amintirea lui nu piere şi poezia lui este îndrăgită şi înţeleasă de tot mai mulţi tineri. 

Oricât am vorbi despre Eminescu, tot nu e suficient dacă dorim să-i subliniem importanţa uriaşă pe care o are în civilizaţia românească. Marele nostru poet Tudor Arghezi a sintetizat cum nu se poate mai bine tot ce a însemnat, ce înseamnă şi va însemna pentru noi Eminescu: „A vorbi de poet este ca şi cum ai striga într-o peşteră vastă… Nu poate să ajungă vorba până la el, fără să-i supere tăcerea. (...) Trebuie vorbit pe şoptite… Într-un fel, Eminescu e sfântul preacurat al versului românesc.” Şi, mai adaugă poetul, „fiind foarte român, Eminescu e universal”, caracterizare devenită emblematică atunci când este evocat Poetul nostru naţional. Şi, alături de Tudor Arghezi, au fost numeroşi scriitorii, filosofii, criticii literari, istoricii care s-au aplecat asupra operei lui Eminescu: Alexandru Vlahuţă, Constantin Noica, Emil Cioran, George Călinescu, Mircea Eliade, Nicolae Iorga, Zoe Dumitrescu-Buşulenga şi mulţi alţii care au fost animaţi şi motivaţi de dragostea şi admiraţia faţă de acest „om deplin al culturii române”.  

Toţi cei care s-au adunat în ziua de 15 ianuarie la poalele Cetăţii au venit călăuziţi de dragostea faţă de Eminescu. Această dragoste o poartă în suflet, de peste 120 de ani, generaţii întregi de români. Fiecare generaţie a fost crescută şi educată în cultul lui Eminescu, putem spune că Eminescu a fost icoana sfântă a poporului nostru, o icoană de care nu s-a despărţit niciodată, nici în anii negri în care creaţia poetului a fost trunchiată, mutilată, denaturată. Poezia lui a rămas mereu proaspătă, mereu nouă, deşi aceeaşi de zeci de ani. Versul lui Eminescu îl recunoaştem în orice limbă ar fi tălmăcit, muzicalitatea şi ritmul poeziei sale reprezintă emblema care o face unică pe orice meridian al lumii. 

Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva organizează an de an aceste manifestări dedicate Poetului nostru naţional şi ne bucurăm de colaborarea unor dascăli excepţionali, a unor scriitori care ne sunt mereu alături, de prezenţa unor artişti care ne aduc mai aproape versul eminescian. Momentele pe care le oferim le dorim cât mai reuşite, dorim ca aceia care iau parte la această întâlnire din miez de ianuarie să poarte multă vreme în suflet ecourile poeziei marelui nostru poet. 

Anul acesta am organizat deja a VII-a ediţie a manifestării Eminesciana pe care de această dată am aşezat-o sub semnul celebrului vers Trecut-au anii..., menit să sublinieze perenitatea operei lui Eminescu şi faptul că, pe măsură ce timpul trece, Poetul Naţional este tot mai îndrăgit, iar creaţia lui rămâne veşnic vie şi actuală. 

Nu întâmplător, din anul 2010, ziua de 15 ianuarie, ziua naşterii lui Eminescu, a fost declarată Ziua Culturii Naţionale Române, pentru că Eminescu reprezintă tot ce a dat mai bun şi mai valoros acest popor tezaurului cultural naţional şi internaţional.  

La statuia lui Eminescu din Parcul Cetăţii a avut loc o evocare a acestuia,    s-au spus cuvinte calde despre opera şi moştenirea pe care a lăsat-o poporului român. Scriitorul şi dascălul Gligor Haşa a rostit, cu emoţie şi bucurie, gânduri pline de sensibilitate despre locul pe care Eminescu îl ocupă în cultura noastră. Momentul artistic care a încheiat manifestarea din Parcul Cetăţii a fost o îngemănare de vers şi muzică. Artistele Isabela Haşa şi Cristina Lazăr au recitat poeziile Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie!, Trecut-au anii..., Odă în metru antic şi Revedere, iar pioşenia şi sensibilitatea regăsite în interpretarea Coralei Bisericii „Bunavestire” din Deva, dirijată de prof. Gelu Onţanu-Crăciun, au adus un plus de farmec pieselor Revedere, Somnoroase păsărele, Sara pe deal şi Rugăciune. 

După depunerea unor buchete şi jerbe de flori la statuia poetului, o parte din cei  prezenţi au mers la Sala de Lectură a Bibliotecii Judeţene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, unde au avut prilejul să admire o interesantă şi bogată expoziţie de carte cu volume din opera eminesciană. Expoziţia a cuprins colecţia unei bibliofile iubitoare a operei poetului, zeci de volume de versuri şi critică eminesciană adunate o viaţă întreagă de doamna Delia Alic, posesoarea uneia dintre cele mai bogate colecţii de carte eminesciană, de volume publicate în ţară şi străinătate. Deşi, prin profesiunea de economist s-ar putea crede că preocupările literare nu-i sunt familiare, doamna Delia Alic demonstrează, prin competenţa, pasiunea şi priceperea cu care şi-a alcătuit colecţia, că Eminescu este iubit, studiat şi înţeles de oameni cu cele mai diverse preocupări şi profile. Cei prezenţi au admirat numeroasele volume ce alcătuiesc această splendidă colecţie de carte bibliofilă. 

Manifestările dedicate lui Eminescu s-au încheiat în eleganta Salle d’Or din incinta Complexului Deva Mall, unde a fost organizat concursul „Nemuritorul Eminescu”, la care au luat parte elevi de la colegiile şi liceele din Deva: Colegiul Naţional „Decebal”, Colegiul Naţional Pedagogic „Regina Maria”, Colegiul Naţional Sportiv „Cetate”, Colegiul Tehnic „Transilvania”, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”, Liceul de Arte „Sigismund Toduţă”, Liceul Tehnologic „Grigore Moisil”.

Au fost constituite echipe de câte trei elevi de la fiecare dintre colegiile şi liceele devene participante.

Echipelor de elevi li s-au adresat întrebări legate de viaţa, opera şi receptarea lui Eminescu. Juriul concursului a fost format din managerul Bibliotecii Judeţene, Ioan Sebastian Bara, şefa Serviciului de Relaţii cu Publicul, Luminiţa Vulcan, şi Carmen Drăgoi, bibliotecară. După verificarea răspunsurilor, au fost declarate câştigătoare următoarele echipe aparţinând colegiilor/liceelor din Deva: 

Locul I – Colegiul Naţional „Decebal” Deva;

Locul II – Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva;

Locul III – Liceul de Arte „Sigismund Toduţă” Deva.

Câştigătorilor li s-au oferit diplome, trofee şi cărţi din partea Bibliotecii Judeţene, iar fiecare elev concurent a primit câte o diplomă de participare şi cărţi. 

Concurenţii s-au dovedit a fi bine pregătiţi, interesaţi, foarte serioşi în tratarea unui subiect atât de îndrăgit şi de important pentru noi toţi. 

Totodată, în secţiile şi filialele bibliotecii au fost amenajate expoziţii de carte despre Eminescu, expoziţii care au pus în lumină impresionanta operă eminesciană, fiind prezentate atât scrierile poetului, cât şi lucrări de exegeză despre creaţia eminesciană.

Ne-am bucurat că, şi în acest an, interesul faţă de Eminescu este la fel de mare şi de sincer, un motiv în plus să constatăm că Poetul nostru naţional este nemuritor precum lumina Luceafărului de pe bolta cerească. 

Ioan Sebastian BARA