Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat săptămâna trecută, în incinta Deva Mall, etajul patru, Salle d’Or, o întâlnire cu istoricul Ioachim Lazăr care, cu acest prilej, a lansat volumul intitulat „Revoluția românilor din Transilvania 1848-1849 reflectată în rapoartele prefecților revoluției Avram Iancu, Ioan Axente Sever și Simion Balint”, apărută la Editura Călăuza v.b. din Deva. Este a doua ediția a lucrării apărute în 2014, la împlinirea a 190 de ani de la nașterea lui Avram Iancu și a 165 de ani de la bătăliile moților din Munții Apuseni din timpul Revoluției din Transilvania din 1848-1849.

Lucrarea oferă o imagine de ansamblu

Dat fiind că, grație intensei munci de documentare în arhive, istoricul Ioachim Lazăr a descoperit recent un document de importanță deosebită privind desfășurarea revoluției în Zarand, s-a impus completarea rapoartelor celor trei prefecți cu relatările unor delegați sătești din 30 de localități zărăndene referitoare la evenimentele revoluționare. În acest fel, lucrarea este întregită și oferă o imagine de ansamblu, mult mai relevantă despre un moment de mare importanță din istoria românilor.

Nume de referinţă în istoriografia românească din ultimele patru decenii, Ioachim Lazăr este autorul unui impresionant număr de cărți, comunicări științifice, articole având drept temă istoria românilor transilvăneni, cu o aplecare specială asupra celor două momente cruciale ale acestei istorii: revoluțiile lui Horea, Cloșca și Crișan și cea de la 1848-1849.

Istoricul Ioachim Lazăr

Născut la 15 mai 1942, în oraşul Lupeni, Ioachim Lazăr își trage originea din inima Munților Apuseni, părinţii lui fiind originari din satele Vaca (azi Crişan) şi Ribicioara, din Ţinutul Zarandului. Familia Lăzăreştilor era o veche şi respectată familie de români, amintită în documentele vremii încă din secolul XVI.

După terminarea gimnaziului, Ioachim Lazăr urmează cursurile Şcolii Profesionale de ucenici de la Gurabarza de unde va ieşi cu o meserie, dar însuflețit în permanenţă de dorinţa de a se dedica istoriei. Aşa se face că, după absolvirea cursurilor serale ale Şcolii Medii din Gurabarza, în anul 1964 va deveni student al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie-Filosofie. Aici a avut drept dascăli nume mari ale istoriografiei românești: Mihail Macrea, Nicolae Lascu, Francisc Pall, Ştefan Pascu, Camil Mureşan. A citit mii de pagini de scrieri istorice, a cercetat documente, a studiat tot ce îi putea oferi bogata bibliotecă a Universităţii din Cluj și a fost animat de dorința de a găsi și cerceta noi documente privitoare la istoria românilor din Ţara Zarandului.

A absolvit facultatea susținând lucrarea cu tema „Lupta minerilor de la Crişcior pentru drepturi sociale, economice şi politice”, o lucrare foarte bine documentată, minuţios şi ştiinţific argumentată, izvorâtă în mare parte şi din cunoaşterea exactă a situaţiei minerilor din Munţii Apuseni.

În 1971, Ioachim Lazăr a fost numit director al Muzeului Castelului Corvinilor de la Hunedoara, o muncă de mare răspundere care i s-a încredinţat tocmai avându-se în vedere competenţa profesională şi capacitatea de a face faţă unor sarcini ştiinţifice complexe.

De altfel, prima lucrare ştiinţifică publicată de istoricul Ioachim Lazăr este Castelul Corvineştilor Hunedoara, apărută în anul 1976, completată şi reeditată ulterior după 1990, în 1995 şi 1997.

Recunoscut deja în întregul mediu academic al istoricilor din România ca un nume de referinţă, istoricul Ioachim Lazăr a fost antrenat în pregătirea şi participarea, în anul 1980, la Congresul mondial de istorie care s-a ţinut la Bucureşti. În anul 1978, a fost numit în funcţia de director al Muzeului din Deva (Muzeu Judeţean, cum se numea în acea vreme), funcţie pe care a onorat-o până în anul 1987.

Munca de cercetare pe tărâm istoric

La inițiativa istoricului Ioachim Lazăr s-au inaugurat casele memoriale dedicate unor mari personalităţi ale istoriei şi culturii hunedorene: Casa Memorială „Crişan” din satul Crişan (1979),  Muzeul Memorial „Aurel Vlaicu” (1982), Punctul Muzeistic de la Ţebea (1984).

După ce nu a mai îndeplinit funcţia de director, istoricul Ioachim Lazăr a continuat munca de cercetare pe tărâm istoric de pe poziţia de muzeograf, şef al Secţiei de Istorie de la Muzeu Civilizației Dacice și Romane Deva.

A fost preocupat de studierea evoluției unor activităţi economice din zona Hunedoarei, exploatarea şi prelucrarea fierului, a metalelor preţioase. A adus date importante legate de funcţionarea primului furnal din zona Hunedoarei (1781) şi a studiat apariţia şi dezvoltarea meşteşugurilor și breslelor hunedorene.

În 1999 a devenit doctor în istorie susținând teza cu tema „Învăţământul românesc din sud-vestul Transilvaniei între (1848-1883)”.

O atenţie aparte este acordată de către istoricul Ioachim Lazăr studierii vieţii şi activităţii unor personalităţi din ţinuturile Hunedoarei: Iancu de Hunedoara, Avram Iancu, Francisc Hossu-Longin, Andrei Şaguna, Nicolae Bălan, Simion Bărnuţiu, Ioan Pop-Reteganul, Aurel Vlad, Dr. Petru Groza, Ioan Mihu etc. De asemenea, a studiat și a publicat numeroase lucrări dedicate familiei Densusienilor.

Ioachim Lazăr a desfășurat o activitate intensă ca redactor-responsabil (din 1978) la revista Sargetia, editată de Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, unde a publicat zeci de articole și studii.

După 1990 a fondat revista Restituiri, vol. I-V, o revistă care şi-a propus să grupeze tematic articolele, comunicările prezentate la diferitele manifestări ştiinţifice, sesiuni, simpozioane etc. În anul 1995, tot Ioachim Lazăr a fost creatorul şi redactorul responsabil al revistei Muzeului Castelul Corvinilor, Corviniana, vol. I-III.

Elaborarea monografiilor

Un alt aspect important al activităţii ştiinţifce a istoricului Ioachim Lazăr este elaborarea monografiilor unor localităţi hunedorene: Orăştie, Baru Mare, Vălişoara, Băiţa, Crişan, Brănişca, Simeria, Ribiţa. O contribuție importantă a avut la realizarea amplei monografii în cinci volume a județului Hunedoara.

Activitatea de cercetător a istoricului Ioachim Lazăr s-a vădit, vreme de peste 40 ani, prin participarea la un număr impresionant de simpozioane (peste 200) şi reuniuni ştiinţifice de înaltă ţinută la Alba Iulia, Sibiu, Craiova, Caransebeş, Braşov, Cluj-Napoca, Arad, Baia-Mare, Piteşti, Timişoara, Lugoj, Bacău, Zalău, Bran, Târgu Mureş, Brăila etc.

Volumul care se lansează este încă o dovadă a preocupării constante a istoricului Ioachim Lazăr față de istoria zbuciumată a românilor transilvăneni, în mod deosebit a celor din Munții Apuseni.

Manager,

Ioan Sebastian Bara