Numele Anei Blandiana este legat de întreaga evoluție a literaturii române, a poeziei în primul rând, ea înscriindu-se cu cinste în lungul șir al marilor femei pe care le-a dat România.

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a marcat Ziua Internațională a Femeii printr-o frumoasă manifestare cultural-educativă dedicată poetei Ana Blandiana.  Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva a găzduit o prezentare amplă a vieții și activității literare și civice a acestei personalități culturale. În prezența unui public format în principal din elevi de la colegiile și liceele din Deva, a fost făcut un portret al poetei.

A scris o pagină valoroasă din marea carte de literatură

La începutul anilor 60 ai secolului trecut, într-o perioadă de relativă, dar importantă, relaxare din chingile cenzurii și ale controlului de partid, literatura română s-a îmbogățit cu noi poeți, poeți tineri care spărgeau vechile canoane. Ana Blandiana, alături de nume precum Ioan Alexandru, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Constanța Buzea, Adrian Păunescu, Cezar Baltag, a scris o pagină densă și valoroasă din marea carte de literatură a poporului român. Poetă sensibilă și complexă, cu un limbaj liric original, Ana Blandiana a fost nelipsită din paginile celor mai importante reviste de cultură din România și din străinătate. De altfel, recunoașterea internațională a culminat cu acordarea prestigiosului Premiu Herder în anul 1982.

Autoare a peste 40 de volume de poezie și proză, Ana Blandiana s-a bucurat și se bucură de prețuirea unui public extrem de exigent, iubitor de literatură, se bucură de aprecierea celor mai importanți critici literari, numele ei nu este omis din nicio istorie sau dicționar al literaturii române. De la volumul de debut – Persoana întâia plural (1964) – a fost o prezență permanentă în librării cu volume de versuri, eseuri, note de drum.

Implicată cu întreaga ei ființă în viața Cetății

Ana Blandiana a luptat pentru o adevărată democrație, pentru libertatea cuvântului, luptă care înainte de 1989 i-a atras interdicția de a publica. Au rămas legendare cele patru poezii cu vădite aluzii la regimul național-comunist care au circulat copiate de mână, cititorii înțelegând că sfârșitul acelui regim este aproape. Iar după decembrie 1989, Ana Blandiana se implică plenar în antrenarea societății civile din România, în activități menite să instaureze adevărata democrație.

Meritorie este și lupta Anei Blandiana – împreună cu regretatul ei soț, scriitorul Romulus Rusan, pentru păstrarea memoriei victimelor închisorilor comuniste, rezultatul acestui demers fiind crearea cunoscutului Memorial al Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet.

Viața și opera Anei Blandiana reprezintă un model de artist și cetățean implicat plenar în viața comunității. Numele ei se înscrie cu cinste în lungul șir al marilor femei pe care le-a dat România.

La finalul prezentării, au fost adresate publicului întrebări legate de tematica abordată, cele mai bune răspunsuri fiind răsplătite cu premii constând în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană.

Manager,

Ioan Sebastian Bara