- Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, și în parteneriat cu Asociația Oamenilor de Cultură și Artă din județul Hunedoara, a organizat, în ziua de 31 august 2023, un eveniment cultural-literar cu o înaltă încărcătură patriotică, sub genericul „Limba română este patria mea”, binecunoscutele cuvinte ale lui Nichita Stănescu.
Manifestarea a fost dedicată Zilei Limbii Române, sărbătoare de suflet a românilor, a tuturor celor peste 25 de milioane de vorbitori de limbă română din lumea întreagă. Sala de Lectură a bibliotecii județene, cu ambianța ei plăcută, a fost gazda acestei emoționante manifestări.
Din partea Consiliului Județean Hunedoara a fost prezent domnul Alin Adam Țambă, vicepreședintele Consiliului Județean Hunedoara, care ne-a adresat cuvinte calde de apreciere pentru organizarea acestui eveniment omagial dedicat limbii române și ne-a mărturisit bucuria de a fi alături de noi.
În deschiderea evenimentului, îndrăgitul artist Ovidiu Olari a intonat Imnul de Stat al României.
Au fost prezenți cei mai cunoscuți și mai îndrăgiți scriitori hunedoreni, poeți și prozatori care au rostit cuvinte frumoase la adresa limbii române: Camelia Ardelean, Elisabeta Bogățan, Mirela Cocheci, Nicolae Crepcia, Giorgiana David, Dumitru Dumitrescu, Isabela Hașa, Nora Hruban, Daniel Marian, Cornelia Neaga, Dorel Neamțu, Maria Popa, Paulina Popa, Maria Sângerean, Aurelian Sârbu, Miron Simedrea, Petronela-Vali Slavu, Constantin Stancu, Gabriela Trotuș, Ioan Vasiu.
Moderatorul acestui eveniment a fost scriitorul Dumitru Tâlvescu, președintele Asociației Oamenilor de Cultură și Artă din județul Hunedoara.
A vorbi despre limba română înseamnă a vorbi nu doar despre „limba vechilor cazanii”, nu doar despre „un șirag de piatră rară pe moșie revărsată”, ci înseamnă a aminti limba în care ne-au vorbit mamele atunci când am venit pe lume, a ne aduce aminte de cântecele copilăriei cântate românește, a redeștepta primele șoapte de iubire ale adolescenței noastre, a ne mândri cu miile de pagini de poezie și proză citite de-a lungul unei vieți, a evoca limba în care ne exprimăm bucuria și tristețea, limba în care ne rugăm în vechile noastre biserici românești.
Nu ne-ar fi de ajuns cuvintele prin care ar trebui să ne exprimăm dragostea față de limba noastră.
După ce, în anul 1990, limba română a fost sărbătorită la Chișinău la 31 august, în atmosfera plină de însuflețire a afirmării conștiinței naționale a românilor dintre Prut și Nistru, această zi a fost serbată și în România și în toate comunitățile românești din lume.
Oficial, ziua de 31 august a fost declarată Ziua Limbii Române prin Legea nr. 53/2013. În expunerea de motive a acesteia se aduc argumente extrem de pertinente și foarte actuale azi pentru a justifica faptul că limba noastră românească trebuie să aibă o zi a ei prin care să fie sărbătorită așa cum merită: „importanța limbii române nu trebuie marginalizată de tendințele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite”.
Astăzi, limba română are nevoie mai mult ca oricând nu doar de dragoste, ci și de apărare împotriva lipsei de respect față de regulile elementare ale scrierii și pronunțării românești, împotriva invaziei de termeni străini împrumutați fără măsură, de multe ori greșit și folosiți până la saturație, dând la o parte cuvinte care există în vocabularul românesc. A vorbi corect românește este o îndatorire patriotică, un semn de respect față de cei care „au scris o limbă, ca un fagure de miere”.
Întâlnirea noastră s-a desfășurat sub semnul dragostei față de această limbă „dulce și frumoasă” și toată această dragoste scriitorii hunedoreni prezenți la această manifestare au așezat-o în paginile de poezie și proză pe care ni le-au dăruit de-a lungul anilor. Ne-am bucurat pentru că am avut acum prilejul să le mulțumim, în numele cititorilor, pentru toate cărțile pe care le-au scris în dulcea limbă românească, limba care, așa cum spunea Eminescu, „este însăși floarea sufletului etnic al românimii”.
Cu deosebită considerație,
Manager,
Ioan Sebastian Bara
