Page 32 - Albina_1962_02
P. 32

Intib****





                  O  ştiu —   de  mult  —   pe  Veta  lui  Ilie,
                  (căci  este  din  comuna  mea  natală):
                  e  preşedintă  de  gospodărie,
                  dar  e  şi  deputată  raională.
                  Nu  vă  mai  spun  că,  după  cum  munceşte,
                  e un  exemplu  pentru  toţi  din  sat:
                  o  vezi  cum,  zi  de  zi,  gospodăreşte
                  şi-n  colectiva  noastră,  şi  la...  sfat.
                  O  dată,  m-au  poftit  la  ei  acasă
                  şi  —  zor  nevoie  —  să  rămîn  la  masă.
                  Ne am  ospătat,  aşa  cum  se  cuvine,                 (Un  membra   <d  brigăzii   Şi  unde  eşti  colectivist 7   In   —  Păi,  coşurile  nu  se   fae
                  dar...  nici  nu  încheiarăm  masa  bine,            Joacă  rolul  colectivistului  Ni-   Ighiş,  Nemşa  sau  Alina 7  din  nuiele ?  Ori  crezi  că  le
                  cind  Veta  sare  (cam  îngrijorată                  colae  Samu.  Acesta  intră  In   —  Ia  nu  vă  mai  bateţi  joc   fac  din  pene ?
                                                                       scenă)                      de  mine.  Şi  nu  vă  mal  pre-   —  Atunci  n-ai  fost  la  co­
                  şi  parcă  puţintel  îmbujorată).
                                                                         —  Noroc  şi  bună  ziua.  iaceţi,  că-ncep  să  mă  supăT.   lectivă,   ai   muncit   pentru
                  Şi  apoi,  cum  e  veselă  din  fire,                  —  Bună  ziua,  bade.     Doar  ştiţi  că  sint  colectivist   dumneata  personal.
                  îmi  spune-ncet:  —  Eu  plec  la  întîlnire I         —  Ce  mai  iaceji ?   Ce  lu­  aici,  la  colectiva  din  Moşna.  —  Hai  să  lăsăm  asta.  Uite
                                                                        craţi  aici ?                —  Aipi  la  noi 7  De  cînd ?   că  ne-csm  luat  cu  vorba   şi
                   ..Ilie,  surîzind  pe  sub  mustaţă                   —  Facem  bine.  Dar  nu  te   De  azi 7              am  uitat  sâ  vâ  întreb,  ce  fa­
                  şi  cu  un  aer  foarte  liniştit,                   supăra  că  te-ntreb,  cine  eşti   —  Cum  „de  azi" 7   Să  fit   ceţi  aici ?
                  mi  se-adresă  (privindu-mă  în  faţă):              dumneata ?  Cauţi  pe  cineva 7  tu  sănătos,   sint   colectivist   —  Păi  nu  vezi,  sîntem   cu
                                                                         —   Ei,  batâ-te  să  te  bată,   poate  mai  vechi  decît  tine.  brigada.
                  —  Te  văd  că  eşti  un  pic  nedumerit...          iaci  glume   cu   mine ?   Pe   —  Să  ştii  că  ne-ai  făcut   —  Cu  brigada ?  Aoleo,  jnă
                  Nu  este  nici  o  taină,  nea  M atei!...           mine  să  nu  mă  cunoaşteţi 7  curioşi.  Să  fii  colectivist  aici   grăbesc,   am  o  groază
                  Iţi  spun,  deschis  şi  fără  ocolire,                —  Ia  stal,  stai...   Să   ştii   şl  noi  să  nu  te  cunoaştem,  e   treabă.  Spor  la  lucru,  eu
                                                                        că-mi  pare  oarecum  cunos­  ceva  de  necrezut.  Hai,  zău,   n-am  timp  de  pierdut.
                  că  astăzi  Veta  are  întîlnire
                                                                       cută  iigura   dumitale...   Nu   spune-ne  şi  nouă  cine  eşti 7  —  Stal,  stai  bade  Nicolae,
                  cu  mulţi  dintre...  alegătorii  ei.                cumva   ai  mai  iost  pe-aicl,   —  Sint  Samu  Nicolae,  măi   nu  te  speria,  că  noi  nu  sîn­
                                                                       pe  la  noi 7               fraţilor.                   tem  brigada  de  cîmp.
                                 M1RCEA  CODRESCU                        —  Ei,  asta-i   bună 1   Păi,   —  Samu  Nicolae ?   Să  ştiţi   —  Dar  ce  fel  de  brigadă ?
                                                                       sînt  şi  eu  colectivist  ca  voi.  că  are  dreptate.   Acum  tml   —  Noi  sîntem  brigada  ar­
                                                                         —  Aha...  Spune  aşa,  nene.  aduc  aminte  că,  6  dată,  prin   tistică  de  agitaţie.
                                                                                                   primăvară,  cred,  a  fost  cîte-   —  Bată-vă  să  vă  bată,  păi
                                                                                                   va  ore  la  muncă  cu  brigada   de  ce  nu  spuneţi  aşa 7   Va
                                                                                                   noastră.                    să  zică,  nu  mergeţi   la  lu­
                                                          In comunele HSrman  şi Bod,  reg.  Braşov,  a fost                   cra ?
                                                                                                     —  Ce  spuneam  eu 7  Nu  nu­
                                                        prezentat  în  premieră  filmul  documentar  „Ogoare   mai  că  sini  colectivist,   dar   —  Acum  noi   cintâm,   ju­
                                                        înfrăţite**,  inspirat  din  realizările   colectiviştilor   am  fost  chiar  Şi  la  muncă.   căm  şi...
                                                        din  cele  două  comune...
                                                                                                   Ehei...  eu...  ce  mai...    —   Bravo 1  Asta-mi  place  şi
                                                                                                     —  Se  vede  că   ai   venit   mie.   Nu  vreţi  sâ  cîntaţi  un
                                                                                                   foarte  des   la   gospodărie,   cin tec  şi  pentru  mine ?
                                 (S O D flE K J A                                                  dacă  ie-am  şi  uitat.  Ai  multe   —  Cum  să  nu,  cu  cea  mai
                                                                                                   zile 7                      mare  plăcere.
                                                                                                     —  Mulţumesc  de  întrebare,
                     ctge         =1                                                               am  peste  50  de  ani.  Şi  sper   Iţi  spuneam  bade-astă  vară.
                                                                                                   că  şi  de  acum  încolo  o  să   Hai  cu  noi  la  cîmp  afară,
                   PREMIERA                                                                        mai  trăiesc  Încă  multe  zile.  Recoltele  să-ngrijim
                                                                                                                                 Avutul  să  ni-l  sporim.
                                                                                                     —  Nu  te  întreb  ctte  zile  ai
                                                                                                   trăit,  ci  dacă  ai  multe  zile-
                                                                                                   muncâ.                        Dar  inima  nu  te  lasă,
                                                                                                     —  Să   fiţi   voi  sănătoşi.  Bade  ca  să  ieşi  din  casă,
                                                                                                   Am...  am...  4...  5...  7...  cărate.  Şi  spuneai  c-aici  e  bine.
                                                                                                                                 Cu  nevasta  lingă  tine
                                                                                                     — Ai  şapte  căru|e  de  zile-
                                                                                                   muncâ ?
                                                                                                                                 Cînd  şi  cînd  după  nuiele
                                                                                                     — Ei  aş 1  Am  vrut  să  spun   Ca  să  faci  coşuri  cu  ele,
                                                                                                   că  am  făcut  7  căruţe,   sau   Dar  aşa  prea  mult  n-o  duci,
                                                                                                   mai  bine  zis  7  coşuri  de  că­  Ce  iei  azi,  mîine  mănînci.
                                                                                                   ruţă.   Din  ce  credeţi  că  am
                                                                                                   trăit  toată  vara ?          Voi  nu  ştiţi  decît  să  vă  le­
                                                                                                    —  Dar  la colectivă   cîte  gaţi  de  oameni  cumsecade.
                                                                                                   zile-muncă  ai  făcut ?     Eu  nu  pricep,   ce  aveţi  voi
                                             N-aveţi  un  bilet  în  plus ?   (Desen  de  T.  PALLj  — Am  şi  acolo,  cum   să  cu  coşurile  mele ?
                                                                                                   n-am ?   Am  una...  â...   Sl-  —  Ai  făcut  multe   coşuri
                                                                                                   prin  aprilie  mi  se  pare.  de  căruţă  plnă  acum ?
                                                                                                     —  Sau  prin  mari,  gîndeşte-   —  Nici  nu  le  mai  ştiu  nu­
                                                                                        €4         te  bine.                   mărul.
                       ,Făcătorid  de  minuni                                                      mai,  doar  n-am  purtat  calen­  pînâ  la  urmă  ai  sâ  râmii  de
                                                                                                     —   Se
                                                                                                            poate
                                                                                                                   să  fie  şi-n
                                                                                                                                 —  Vezi,  cu  atitea  căruţe,
                                                                                                   darul  cu  mine.   Apoi...   mal   căruţă  dacă  nu  mergi  în  rind
                 Vestea  s-a  răspîndit  cu  iuţeala  fulgerului.   coafată  „infidel*  alături  de  maestrul  Aldezi.   am  una  prin  iunie...  sau  iu­  cu  noi.
                Maestrul  iluzionist  Aldezi,  omul  care  a  văzut   încă  o  dovadă  a  puterilor  supranaturale  de   lie-..  şi  parcă   mai   e  ceva   (Din  programul  brigăzii  ar­
                moartea  de  şapte  ori  fără  să  clipească,.  în   care  dispunea  maestrul  Aldezi,  pentru   care   prin  august...  la  nuiele  mi  se   tistice  de  agitaţie  din  Moşna-
                fruntea  trapei  sale  intitulată  „Teatral  de  va­  şerpii  nu  reprezintă  decît  nişte  lighioane  ino­  pare.  Braşov).
                                                                                                     —  Cum  „la  nuiele" î
                rietăţi  din  Bucureşti*  urma  să  dea  o  repre­  fensive,  capabile  să  trăiască  chiar  şi  tn preaj­
                zentaţie  în  comuna  Golda,  raionul  Alba  Iu-   ma  sa.
                lia,  regiunea  Hunedoara.                  Este  adevărat  că  acest  spectacol  unic,  nu  a
                 La  început,   simpla  apariţie  a  maestrului   avut  dând  să  atragă  prea  mulţi  amatori  la
                Âldezi  în  comuna  de  mai  sus  n-a  provocat   căminul  cultural.
                o  impresie  deosebită.  Părea  a  fi  un  om  obiş­  Prin  grija  conducerii  căminului,  însă,  spec­
                nuit.  Afişul  prin  care  îşi  anunţa  însă  specta­  tacolul  cinematografic  ce  urma  să  aibă loc  în
                colul,  învăluia  întreaga  sa  persoană  în  lu­  acea  seară,  a  fost  suspendat,  sala  fiind  pusă
                mina  nepă transă  a  misterului.          la  dispoziţia  îngbiţUorului  de  obiecte  feroase.
                 „Vă  von  prezenta  (anunţa  afişul  cu  litere   In  seara  spectacolului,  Insă,  şarpele  n-a  ®~
                de  o  şchioapă,  pe  măsura  valorii  maestrului)   părut  în  faţa  numărului  restrîns  de  naivi  pre­
                fata  cu  cap  de  şarpe,  şarpele  cu  cap  de  fată,   zenţi  tn  sală.  Lipsa  acestuia,  in  ciuda  faptu­
                omul  care  înghite  cuie de orice  dimensiuni de   lui  că  era  vorba  de  o  reptilă,  a  fost  atribuită
                la  piulife  plnă  Ia  piroane,  omul  care  înghite   unor  motive  ca  totul  omeneşti  Unii  susţi­  Lelea  Fldare   Că d&FIoarea sînţhMite
                săbii  ou  teacă  cu  tot  etc.**.         neau  că şarpele ar  fi  fost  devorat  de  un  cotoi   Mulgătoare  Şi  răspund,  cum ieMuvine,
                 Textul  afişului  nu  lăsa  nici  o  îndoială  asu­  lipsit  de  bun  simţ  şi  respect  faţă  de  maestrul   De la noi din colectivă,  Tot  ci-,  norme mapăşite  —
                pra  faptului  că  maestrul  Aldezl,  omul  care  a   Aldezi  (fapt  explicabil  —  cotoiul  fiind  necu­  E-o  tovarăşă activă.  Parcă Ir voi sărwună
                făcut  înconjurul  pămîntutui  pe  hartă,  repre­  noscător  îa  ale  minunilor)  Alţii  afirmau  că   Lotul ei de zece vaci   „Florile'  îndeemlate :
                zintă  un  exemplar  unic  tn  Univers,  capabil   „maestrul"  nici  n-ar  fi  fost  însoţit  de  şarpe   Toate-s\(loti",  toate-i  sint   „Dacă ea-i   de  bună.
                să  ofere  spectatorilor  o  suită  de  minuni,  dacă   în  pelerinajul  său,  „făcătorul  de  minuni*  ne-   dragi;  Să nu fim j& tci noi
                no  de  proporţia  piramidelor  egiptene,  cel  pu­  fiind  de  fapt  decît  un  farsor.  Cît  despre  în­                    ingrate P'.„
                ţin  de  nivelul  reclamei  pe  care  şi-o   făcea.   ghiţirea  obiectelor  feroase  „minunea*  s-a  do­  Zâmbi ii ca,  PentriMrmrea-ilTTetinipie,
                La  auzul  evenimentului,  gestionarul  coopera­  vedit  o  jonglerie  ieftină.    Micşunica,                  Inimoasa  mulgătoare
                                                                                                   Panseiuţas&Tbrica —■
                tivei  din  comună  nu  a  putut  închide  ochii  O   In  cele din  urmă,  după  ctteva  spectacole  în   Şi  pe  celelalte  toate   S-a  văzut cu bucurie   ,-ţ
                noapte  întreagă;  în  sflrşit,  şi-a  zis  el,  între­  care  minunile  au  lipsit  cu  desăvîrşire,  maes­  Ea  di pT „flori"  nu  le  mai
                                                           trul  a  fost  descoperit  ca  fiind  un  simplu  ex-
                gul  stoc  de  cuie  şi  piroane  nevindute  va  fi   croc  şl  sancţionat  cum  se  cuvenea  de  către   scoate:  La  panoul de onoare —
                epuizat,  datorită  maestrului  Aldezi  care  le  va                                   areg  mamei,  hai  la   Si,  privindu-şe  In poză,y
                                                           forurile  competente.
                schimba  destinaţia  istorică,  înghiţindu-le   în                                                   masă f '  fis-a eg, zîmbind uşor *
                                                            O  singură  „minune*  a  rămas  nedezlegată.
                cantităţi  Industriale,  fără  să  se  sperie  de  o   Cum  a  putut  directorul  căminului  cultural  din   Iară\aca-n(eleg!nd,   1 i-au adus „tioifiţg* mamei,
                eventuală  Indigestie.                                                             CapuhJin, pe  mîna-i lasă    şl  mai  frumos  mbţişor i"
                                                           comuna  Golda  şi  ceilalţi  pe  unde  a   trecut
                 Senzaţia  numărului  unu  o  constituia   însă                                    Şi-o  prîVeşte^ing  şi  blînd...
                                                           „făcătorul  de  minuni"  să  suspende  activită­                               V.  FIUMON
                şarpele.  Şarpele  care  a  ispitit  pe  Eva  să  se                               Vacile-nţeleceprea bine
                înfrupte  din  fructul  oprit,  prile)  cu  care  acea­  ţile  culturale  pentru  a  crea  unui  farsor  con­
                                                           diţii  ca  să  păcălească  oamenii.
                sta  ş-a  pierdut  domiciliul  în  rai,  apărea  în  co­
                muna  Golda  viu  şi  natural,  cu  cap  de  femeie            E.  PITULESCU
                                REDACŢIA:  Bucureşti  Piaţa  ..Scînteii",  Tel.  17.6B.tO  interior  1882.  AB O N A M E N TE :  7.60  lei  anual.  Abonamentele  se  fac  la  oficiile
                                       i  -  .   poştaiîe,  prin-factorii  poştali  şi  difuzorif  voluntari.  T IP A R U L :  Combinatul  Poligrafic  Gasa  Scînteii
   27   28   29   30   31   32