Page 25 - Albina_1962_08

3«b*tot*ca
Vd R « g 'o n al4 ^
2®-'AUGUST»

Z I U A E L IB E R Ă R II r o m I n i e i d e s u b j u g u l f a s c i s t ;

:r Mărfi

21 august 1962
f»
8 pagini —
15 bani
REVISTA SAPTAM ÎNALA A AŞEZĂMINTELOR CULTURALE \

A U G U ST 1944

(evocare)
de HORIA ZIUERU
Ţară cu spice de aur — cunună,
Cu sonde sub munţi iu vfrf de zăpezi,
Cind soare de auqust str&luce-n amiezi —
Salve, din inimi, în clocot detună.
Largi drumuri, cum apa prin piatră
străpunge.
Eroii tăiară, siărimînd inchisori
Şi liberi urcarăm pe 'nalţi căpriori
Drapele muiate-n baladă si stnge.
Din munţi şi cîmpie, din sate şi-oraşe
Un ctntec de luptă chema : tot mai sus I
Oştiri Înfrăţite treceau spre apus,
Ca vulturii-n zboruri, cu-aripi uriaşe...
August fierbinte, cu sori şi furtună,
In ceasul de slavă şi mari amintiri 1
Iţi punem cunună, gingaşi trandafiri —
Şi salve, din inimi, în clocot detună I

Manifestaţie

de ALFRED MARGUL SPERBER
In lume şi lumina Îşi are-un Început.
Lumina ţării noastre In august s-a născut,
Sărbătorind-o astăzi, noi trecem ca un val.
Deasupra noastră-i cerul ca arcul triumfal I
Auzi ? Răsună marşul. Nu desluşeşti în el
Şi clocotul fierbinte al şarjei de oţel.
Şi apa ce izbeşte-n barajul de granit.
Şi foşnetul secarei pe lanul înfrăţit ?
.Auzi cum rid copiii privind cu ochi seniHl
Cînd parcul Îşi aiîrnă ghirlande de lumini.
Şi rlsul cald de fată, ieşind la horă-n sat,
Cu ochii de cicoare şi părul revărsat î
'Auzi ? Răsună marşul. E totu-n jur sublim.
Purtlnd hulubi pe umăr Încolonaţi păşim,
Sorbind setoşi lumina din zări ce se deschid.
Un cînt i-aducem Ţării.
Şi te slăvim, P artid!

s ârbdtorim îm plinirea a 18 ani de la is­ producţii şi venituri sporite, îşi îm bunătă­
torica zi de 23 A ugust 1944, ziua de­
ţeşte m ereu nivelul de trai. In ultim ii 12 ani,
clanşării insurecţiei arm ate, organi­
zată şi condusă de Partidul Com unist statul a îndreptat spre agricultură investiţii
în valoare de peste 23 m iliarde de lei, din
din Rom înia, prin victoria căreia ţara noastră care cea m ai m are p arte pentru m aşini şi u ­
a fost eliberată de sub jugul fascist. Raspun- tilaje. Pe ogoarele patriei lucrează în p re­
zind chem ării partidului, arm ata rom înă a zent 34 000 de tractoare fizice, 50 000 de se­
întors arm ele îm potriva trupelor fasciste şi, m ănători m ecanice, 25 000 de com bine pentru
alăturîndu-se glorioasei A rm ate Sovietice e­ paioase şi alte m aşini agricole. In 1938, „zes­
liberatoare, a luptat eroic pînă la victoria această politică, faţă de idealul nostru so­ trea tehnică" a agriculturii era reprezentată
deplină asupra G erm aniei hiiieriste. cialist, decît prim ăvara colectivizării, n euitata doar de circa 4 000 de tractoare, aflate în
Cu fiecare an poporul m uncitor întîm pină prim ăvară a acestui an, în care au dispărut m iinile m oşierilor şi chiaburilor, ţa ra noastră
cu inim a plină de bucurie, ca pe cea m ai de la o m argine la alta a patriei şi ultim lle fiind pe atunci printre ultim ele din Europa
m are sărbătoare naţionala, an iversarea aces­ h aturi sau m ejdine. A legînd calea agricultu­ •în ce priveşte num ărul de m aşini-unelte pen­
tui evenim ent, care i-a deschis calea spre in­ rii socialiste, ţărănim ea noastră m uncitoare tru agricultură.
stau rarea puterii populare şi făurirea Romî- a ales o dată pentru totdeauna calea belşu­ D otarea agriculturii cu un m are num ăr de
niei socialiste. gului şi fericirii, m ergînd alături de clasa m aşini şi tractoare, creditele acordate de
Drum ul străb ătu t de la 23 A ugust 1944 şi m uncitoare, conducătoare a tuturor oam e­ stat în condiţii avantajoase gospodăriilor co­
pînă astăzi im pune, ca după orice urcuş greu nilor muncii, sub călăuzirea încercată a lective, atenţia perm anentă a partidului şi
dar glorios, o clipă de bilanţ. 18 ani nu în ­ partidului, spre desăvîrşirea construirii so­ guvernului pentru cointeresarea m aterială a
seam nă prea m ult în viaţa unui popor, dar cietăţii socialiste şi trecerea trep tată la con­ ţărănim ii, — toate acestea au tăcut ca în ­
prin am ploarea şi profunzim ea prefacerilor struirea com unism ului. treaga perioadă a procesului construcţiei so ­
înfăptuite în răstim pul lor, anii care au tre ­ Ca urm are a creşterii producţiei şi produc­ cialiste la sate să fie însoţită de creşterea
cut nu-şi au seam ăn în în treag a istorie a tivităţii m uncii în agricultură an de an se continuă a producţiei agricole vegetale şi
ţării noastre. realizează în tot m ai bune condiţii fondul anim ale. . .
La cea de a 18-a aniversare a eliberării, noi central de produse agroalim entare : cereale, Pentru oam enii m uncii de pe întreg cu­
înţelesuri vin să îm bogăţească sem nificaţia sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, cartofi, car­ prinsul patriei a devenit o ad ev ărată tradiţie
m arii sărbători. 23 A ugust este sărbătorit ne, lapte etc., care asigura nevoile crescînde să întîm pine m area sărbătoare cu noi reali­
anul acesta în condiţiile victoriei definitive a ale populaţiei, aprovizionarea cu m aterii p ri­ zări în m uncă. Ei ştiu că fiecare succes al lor
socialism ului la oraşe şi la sate, prin înfăp­ me a industriei, creşterea rezervelor de stat, contribuie la înflorirea patriei socialiste, la
tuirea unui evenim ent istoric în viaţa po­ a disponibilului pentru export. creşterea nivelului de viaţă şi cultură al în ­
porului n o s tru : term inarea colectivizării Satele noastre au căpatat o nouă înfăţi­ tregului popor. Din toate colţurile ţarii so­
agriculturii. Şi ce altă confirm are mai proas­ şare. A vînd sprijinul de nădejde al statului, sesc m ereu noi şi noi ştiri despre felul în
păta în m intea noastră, m ai strălucitoare, < a m uncind în com un, pe ogoare întinse, tară care poporul cinsteşte prin m uncă m area sa
justeţii politicii partidului nostru, a ataşa­ haturi, cu ajutorul tractoarelor şi al m aşini­
m entului profund al întregului popor faţa de lor agricole, ţărănim ea colectivista obţine (Continuare în pag. 3-a)
■ia
1 1