Page 31 - Albina_1962_12

Din lumea capitalului
R e c u n o a ş t e r i

Au trecut cincisprezece ani de la „Noi cerem etatizarea tuturor in­ forma agrară, care a fost primul o-
alungarea monarhiei, de la procla­ dustriilor... Dar, dârîmarea capitalis­ biectiv al guvernului, trebuie să con­ Monopolurile din S.U.A.
marea Republicii Populare Romîne. mului nu se poate face peste noapte. statăm că, astfel cum a fost reali­ caută prin împrumuturile a-
Au trecut cincisprezece ani de la Vrem să clădim mai întii, pentru că zată, prin simpla confiscare a pro­ cordate ţărilor africane deve­
darimarea ultimului sprijin, ultimului pe ruine nu poţi alege nimic". prietăţilor, ea nu exprimă, de fapt, nite independente, să robească
siilp al oligarhiei, al reacţiunii bur- Şi ce anume, mă rog, voiau el să decît programul unui singur partid, economia acestora.
ghezo-moşiereţti. Şi poate că n-ar li clădească ? al Partidului Comunist. Nici una din
lipsit de interes să aducem aici ca „Trebuie, spunea ziarul mal de­ grupările componente ale cabinetu­
martori pe inşişi Împricinaţii. Căci a- parte, să clădim statul naţional-ţâ- lui... n-a preconizat o atare măsură
ceastâ uriaşă lipitoare, care era mo­ rânesc..." Pînâ la urmă, într-o sin­ radicală".
narhia, era sprijinită la rindul ei de gură noapte — vorba lor,,, peste Desigur o asemenea măsură radi­
către partidele care au cîrmuit şi noapte", la 11 iunie 1948, s-a decre­ cală nu convenea nici liberalilor,
jeluit ţara decenii de-a rindul: fos­ tat naţionalizarea industriei, bănci­ nici naţional-ţărăniştilor şi nici re­
tul partid nafional-ţârânesc şi fostul lor, minelor, transporturilor şi pe gelui. Dar faptele erau de mult con­
partid liberal. ruinele capitalismului s-a construit sumate, pâmîniurile împărţite şi con­
Intr-o cuvântare rostită la Cimpu- ceea ce ştim că s-a cbnstruit în fiscarea fusese coniiscare fără des­
lung-Muscel în 26 februarie 1946, cu­ aceşti 15 ani de la proclamarea păgubiri.
vântare cu caracter oarecum ..pro­ Republicii Populare Romîne. La 30 Decembrie 1947 — acum
gramatic", şeful partidului liberal, Dar să ne întoarcem la liberali. cincisprezece ani — monarhia şi-a
spunea în legătură cu reforma agra­ In discursul de la Cîmpulung se făcut bagajele, a trebuit să-şi lase
ră, realizată d ş către Partidul Comu­ spunea : „Statul nu poate Înlocui pe protejaţii pe seama poporului romîn.
nist Homîn :
comercianţi". Adică : nu vă atingeţi Ce a urmai se ştie.
.Partidul liberal nu poate admite de negustori, nu vă legaţi de specu­ Faţa întregii ţâri se schimbă de la
insă confiscarea proprietăţii". Cine lanţi. Ăştia sint oamenii noşiri. Ei un an la aliul, de la o lună la alia,
oare ar ii putut crede altiel ? Care trebuie să fie protejaţi şi apăraţi. de la o zi la alta. Se schimbă iaţa
dintre membrii partidului liberal, mo­ Viaţa a arătat şi în acest domeniu oraşelor şi faţa satelor noastre. Faţa
şier cu cîteva mii de hectare,' ar ti că statul nu numai că poate sâ-i în­ oamenilor. Nu este fntîmplâtor că a-
consimţit la expropriere, de bună locuiască, dar şi că o face de sute cesle succese pe care le înregis­
voie ? Şi cînd reforma agrară fusese de ori mai bine. , trează partidul nostru, poporul nos­
înfăptuită fără ca să H se ceară Am vorbit despre politica acestor tru, ţara noastră pe tărâmul econo­
voie, partidul lor ar ii dorit să nu iie
folosită formula confiscării, care li două partide ca să lie mai limpede miei şi culturii încep să aibă un
mare răsunet şi-<a străinătate, chiar
se părea prea amară. Exproprierea legătura dintre ele şi monarhie. in lumea capitalistă.
contra unor serioase despăgubiri „Putem asigura pe suveranul nos­
ar fi inghi]i‘-o ceva mai uşor. tru — spunea Brâtianu în acelaşi Iată ce spunea un ziar elveţian
Care era clientela de bază a parti­ discurs din 26 februarie 1946 — că mai anul trecut: „Romînia se ailă în
dului naţional-ţârănesc şi care era nu poate avea sfetnici şi partide prezent intr-o epocă de înflorire e-
conomicâ cum nu a mai cunoscut
politica economică preconizată de politice mai devotate, mai încreză­ isto­
diriguitorii lui ? Intr-un articol din toare în marile sale calităţi decît niciodată in irâmîntata oi
„Dreptatea" (23 septembrie 1944), se partidele pe care Ie prezidăm... etc, rie de secole". Desigur, poporul
nostru, muncitorii, ţăranii, intelec­
aduceau laude micii industrii agri­ etc, etc . . . “ tualii din pairia noastră n-au ne­
cole ţărăneşti (compusă din: mori ţă­ O mină spală pe alta şi amîndouâ voie să oile aceste lucruri din pa­
răneşti, prese ţărăneşti de ulei, topi­ umblau in buzunarele ţârii. „Majes- ginile ziarelor din străinătate. Ei văd
torii de in şi cînepâ, meliţe, darace, tatea sa “ în cîrdâşie cu ţărăniştii şi în fiecare zi, cu ochii lor, ei pot a-
pive, instalaţiuni de decorticat, le- liberalii au jefuit ţara şi ar ii dorit tinge cu mîinile lor aceste realizări
restrode mecanice (joagâre)^ care s-o facă in continuare. Numai că pi­ care-i entuziasmează şi care le dau
cică — „verificase cu prisosinţă ciorul a fost pus în prag de către perspectiva viitorului. Şi ceea ce e
importanţa ei capitală in ţara noas­ clasa muncitoare, de către partidul mai important, este încrederea cres­
tră". Cine erau proprietarii acestei ei comunist. Pe vremea cînd nu fu­ cândă a acestora — bazată pe ex­
industrii agricole ţărăneşti, şi care, seseră încă alungaţi nici Brâtianu, perienţa acestor cincisprezece ani
după părerea ncţional-ţârânistului, nici Maniu şi nici regele. Partidul
ar ii contribuit „la ridicarea stan­ Comunist Romin era acela care pre­ de Republică — că prin munca noa­
dardului de viaţă al ţărănimii?" Cu coniza şi lupta pentru Înfăptuirea a- stră unită — a muncitorilor, ţărani­
neruşinare voiau să prezinte chiabu- celor reforme şi măsuri care să slu­ lor şi intelectualilor, sub conducerea Moşul din America.
rimea satelor drept factor de pro­ jească maselor populare, îmbunătă­ inţeleaptâ a Partidului nostru Mun­
ţirii situaţiei lor.
gres şi bunăstare. Lipitorile satelor citoresc Romin, Patria noastră. Repu­
Din acest punct de vedere rai se
deveneau peste noapte salvatorii par destul de semnificative rindurile blica Populară Romînâ păşeşte me­
poporului. următoare extrase dintr-un articol reu înainte, pe drumul iniloririi şi
Dar demagogia naţional-ţârânişti- publicat in 3 martie 1946 de către
bunelstâri.
lor nu se oprea aici. Intr-un alt ar­ „Liberalul" intitulat „Partidele poli­ Strauss nu mai este minis­
ticol din 11 octombrie 1944, se scria: tice şi guvernul": „Incepind cu re­ CONSTANTIN PRISNEA tru de răzobi al R.F.G.
Anul internaţional 1962

Deşi m ersul vieţii nu cunoaşte guvernul am erican a mobilizat stare al popoarelor, nu renunţă cu
opriri, la sfîrşit de an oamenii o- m ari forţe m ilitare terestre, navale uşurinţă la poziţiile lor, ceea ce
bişnuiesc ca după cele 365 de zile şi aeriene pentru a ataca şi invada implică, din partea tuturor popoa­
de drum să facă un popas, să gîn- Cuba. relor, o vigilenţă sporită, eforturi
dească la cc a fost şi să scruteze în condiţiile internaţionale din zi­ m ărite pentru a soluţiona proble­
viitorul. lele noastre, aceasta ar fi însem nat mele litigioase care m ai întunecă
Privind îndărăt, putem spune că dezlănţuirea celui de-al treilea perspectivele om enirii. Calea tra­
1962 a fost încă un an în care for­ război m ondial, m ai groaznic ca tativelor, calea înţelegerii paşnice,
ţele iubitoare de pace de pretutin­ oricare război din trecut, din cau­ aceasta este calea politicii externe
deni au obţinut noi succese. Pe a- za existenţei num eroaselor arm e sovietice şi ea a fost reafirm ată în
genda anului 1962 s-a înscris, de nucleare. în acele zile de după 20 raportul tovarăşului N.S. Hruşciov
pildă, acordul realizat la Viena octom brie 1962, fiecare m inut ar fi şi în cuvîntarea m inistrului de ex­
între N. S. Hruşciov şi preşedinte­ putut aduce dezlănţuirea catastro­ terne. A. Gromîko — am bele rosti­
le Kennedy şi în urm a căruia în fei. te în decem brie la sesiunea Sovie­
Laos au încetat luptele, iar situa­ Dacă lumea a ieşit cu bine din tului Suprem al U.R.S.S.
ţia este în curs de norm alizare. în această criză, cea m ai gravă din Alături de Uniunea Sovietică ce­
altă parte a lumii, poporul indone­ cei 18 ani care au trecut de la lelalte ţări socialiste duc, de a-
zian a obţinut eliberarea Irianului term inarea celui de-al doilea răz­ semenea, o politică consecventă,
de vest. După şapte ani de război boi mondial, aceasta se datoreşte leninistă, de pace, linia rezolvării
crîncen îm potriva colonialiştilor în prim ul rind dragostei de pace pe calea tratativelor a tuturor pro­
francezi, poporul algerian a învins, şi calmului m anifestat de guvernul blem elor litigioase între state.
în Yemen, ţară în care chiar în sovietic, acţiunii personale a tova­ Aceasta este şi linia politicii ex­
veacul nostru domnea orînduirea răşului N. S. Hruşciov. terne a Republicii Populare Ro­ Strauss : — Moşule, darul meu 1
sclavagistă, revoluţia victorioasă a Felul în care om enirea a fost mîne. Pe această linie s-a înscris — Poftim.
dus la întem eierea Republicii. U- salvată în toam na aceasta de pe­ şi vizita făcută în cursul acestui
riaşul val al luptei anticolonialiste ricolul unei catastrofe arată din an de tovarăşii Gheorghe Gheor-
îşi continuă drum ul şi în ultim a nou m area însem nătate a tratative­ ghiu-Dej şi tovarăşul Ion Gh.
lună a anului a apărut republica lor şi în prim ul rind necesitatea M aurer în Indonezia, India şi Bir-
Tanganica. înţelegerii reciproce între cele două mania, ţări asiatice îndepărtate cu
Lupta pentru libertate, dusă de m ari puteri m ondiale — Uniunea care întreţinem relaţii de prietenie
popoarele aflate încă sub jugul co­ Sovietică şi Statele Unite, care şi colaborare. Prim irea făcută so­
lonial a luat în zilele noastre o poartă principala răspundere a lilor poporului nostru a confirm at
am ploare deosebită. La 17 decem­ m enţinerii păcii în lume. creşterea prestigiului nostru inter­
brie, Adunarea Generală a O.N.U. Exem plulx procedeului în cazul naţional. Trebuie, de asemenea, să
a adoptat rezoluţia la raportul Co­ crizei din Marea Caraibilor ar pu­ subliniem holărîrea Adunării Gene­
m itetului Special al celor 17 în le­ tea stim ula tratativele şi în cele­ rale a O.N.U. de a discuta cu prio­
gătură cu aplicarea Declaraţiei cu lalte problem e de însem nătate ritate, la viitoarea sesiune, propu­
privire la acordarea independenţei m ondială şi în prim ul rind în pro­ nerea R.P. Romîne privind prom o­
ţărilor şi popoarelor coloniale, blem a dezarm ării generale şi tota­ varea în rindurile tineretului a
propusă din iniţiativa Uniunii So­ le, „problem ă prim ordială — după idealurilor de pace. respect reci­
vietice. cum a arătat recent tovarăşul proc şi înţelegere între popoare.
Prezenţa Cubei revoluţionare pe Hruşciov — pentru a cărei rezol­ în lum ina succeselor obţinute de
continentul am erican, forţa exem­ vare vremea nu aşteaptă. Decla­ popoarele lumii în lupta pentru
plului ei, care luminează calea ce­ răm încă o dată în m od solemn — pace, pentru înţelegere între state,
lorlalte popoare latino-am ericane a spus şeful guvernului sovietic —
aflate sub jugul m onopoliştilor din că întreaga noastră activitate pe poporul nostru întîm pină noul an
Statele Unite, i-au făcut pe duşm a­ tărîm ul politicii externe va ţinti 1963, cu nădejdea că el va aduce
nii poporului cuban să urzească spre realizarea unui acord referi­ rezolvarea m arilor problem e inter­
noi planuri pentru invadarea insu­ to r la dezarm area generală şi to­ naţionale care m ai stau în faţa
lei şi restaurarea orînduielilor ne­ tală".
drepte dinaintea revoluţiei. Deşi Privind succesele obţinute de for­ lumii, cu nădejdea că pacea va fi
nimeni în lum e nu poate crede că ţele păcii în lume, nu trebuie să apărată şi pe m ai departe, spre 1—
micul şi paşnicul popor cuban ar pierdem din vedere că duşm anii binele întregii omeniri. Anul nou tri lumea dolarului
putea constitui vreodată o am enin­ păcii, aceiaşi care ar dori să frîne-
ţare pentru Statele Unite, totuşi, ze avîntul spre libertate şi bună­ PETRE MĂRCI) (Desene de V. VASILIV)