Page 42 - 1930-01

C R O N I C A 45

acest răstimp. A demisionat la 29 lan. 1918. ca să nu sem­ bia), a fost voluntar in râsboiul de neatârnare cu Turcia,
neze condiţiile păcii impuse de Germani. In Dec. 1918 insă. din 1877—78. După răsboiu. a rămas in armată şi a invâtat
el a fost din nou chemat la guvern urmând după hotărârea la şcoala militară superioară din Turin (Italia). A fost mi­
guvernului generalului Coandâ (!), să denunţe pacea sepa­ nistru al Râsboiului in 1907, când a înăbuşit răscoala ţără­
rată încheiată cu Puterile Centrale. nească. In 1913 a condus operaţiile de răsboiu împotriva
Brâtianu a fost jefui delegaţiei române la Conferinţa de Bulgariei ca şef al Statului-Major. In calitate dc coman­
Pace deia Paris, dar n a primit să semneze tratatul de pace dant al armatelor a doua şi a treia, şi mai târziu al armate­
ca un protest împotriva clauzelor minorităţii din tratat şi lor din Dobrogea. in campania din 1916, Gen. Averescu a
împotriva împărţirii Banatului Timişoara intre România şi ajuns nespus de popular cu soldaţii lui. o popularitate care
Iugoslavia; Brâtianu potrivit tratatului de alianţă încheiat i-a ajutat mai târziu cariera politică.
intre Romăma şi Aliaţi in 1916 cerea această provincie in In Martie 1918 a fost chemat dc rege sâ alcătuiască un
'întregime pentru România. Ca urmare, el a demisionat şi a cabinet şi a dus negocierile de pace cu Puterile Centrale.
rămas in opoziţie până in Ian. 1922. când a ajuns iară prim A fost proclamat preşedinte al Ligii Poporului, care s'a
ministru. Brâtianu a urmat dc-aproape politica de consoli­ transformat mai târziu in Partidul Poporului, şi mulţumită
dare inaugurată de tatăl lui şi cele mai multe din reformele popularităţii gen. Averescu, partidul a ajuns la putere in
de căpetenie, cum au fost introducerea votului universal, Martie 1920 cu preşedintele iui ca prim ministru. După ce a
reforma agrară şi dcslcgarea problemei evrceşti. sau făcut stat in funcţie un an şi zece luni a demisionat, in 17 Dec.
in timpul cât sa găsit el Ia putere. Dela 1922 încolo Brâ­ 1921. dar a rămas preşedintele partidului. La retragerea gu­
tianu a fost propriu zis un dictator ; avea in guvern pe fra­ vernului Brâtianu la 27 Martie 1926. Regele a însărcinat pe
tele lui Vmtilâ. care era ministru al finanţelor. Politica eco­ Averescu să formeze guvernul. A urmat politica economică
nomică a guvernului, cu atitudinea bănuitoare faţă de ca­ generală a inaintemergâtorilor lui. înăuntru; şi in politica
pitalul străin, a fost aspru criticată şi Brâtianu a demisio­ externă a început o apropiere dc Italia. In timpul bolii re­
nat in Martie 1926, numai ca să fie rechemat de rege in gelui. in Aprilie 1927, Averescu a intrat in negocieri cu
Iunie. Brâtianu a fost astfel in măsură ..să facă" alegerile partidul naţional-ţărănist, dar fără succes. A demisionat la
şi să-şi- asigure o majoritate substanţială. El a sprijinit pe începutul lui Iunie şi a fost urmat de Principele Barbu
rege in plânuriie unei regente când Prinţul Ca rol a fost în­ Ştirbei.
depărtat dela moştenire şi sâ împotrivit dârj la propunerile
de Întoarcere a prinţului după moartea regelui. Brâtianu a IORGA, NICOLAS (1871— ), Istoric şi om de Stat ro­
fost însurat de două ori. A doua lui soţie era o soră a Prin­ mân. s'a născut la Botoşani la 17 Iunie. 1871. şi a invâtat
ţului Ştirbey. care a fost prim ministru intr'un scurt răstimp in Iaşi. Berlin şi Lipsea. La 1894 a fost numit profesor de
In 1927. EI a murit in Nov. 1927. Fratele lui. Vintilâ, i-a istorie universală la Universitatea din Bucureşti. Iorga a
urmat ca prim ministru, dar a fost răsturnat la sfârşitul lui făcut cercetări întinse in biblioteci şi arhive din străinătate
1928 de Iuliu Maniu. şeful partidului ţărănesc. şi a strâns insemnân privind istoria neamului românesc. Ca
o urmare a acestor cercetări, el a publicat peste 20.000 de
MANIU. IULIUS (1873— ). om politic român, sa năs­ documente in Analele Academiei Române, căreia i-a ajuns
cut in Şimleul Silvanici (Transilvania). A învăţat la uni­ unul din cei mai străluciţi membri. A fost proclamat şi mem­
versităţile din Cluj. Vicna şi Budapesta şi a fost cu mulţi bru al Sorbonci şi are mai multe distincţii străine.
ani înainte profesor dc drept la Academia teologică din Iorga a scris nenumărate lucrări biografice şi istorice ca
Blaj. La vârsta de 26 ani a intrat in partidul naţional ro­ şi multe volume despre arta românească, oraşe, mănăstiri şi
mân din Transilvania. In ciuda opoziţiei crâncene a conte­ monumente istorice. A făurit mai multe piese de teatru (dra­
lui Ştefan Tisa. Maniu a fost ales deputat şi a stat in par­ me istorice şi comedii) care fac parte din repertoriul tea­
lamentul din Budapesta dela 1906 până la 1910. Când a trelor naţionale. El a ajuns (!) şi directorul Neamului ro­
izbucnit râsboiul mondial, Maniu a fost trimes pe front mânesc. organul oficial al partidului naţional român. Iorga
şi In 1918 a luptat împotriva Italiei. Când şi-a dat scama a fost acum câţiva ani şeful partidului naţionalist, care a
că prăbuşirea împărăţiei Centrale era aproape, s'a dus la fuzionat cu partidul naţional din Transilvania şi cu urmaşii
Budapesta, unde se întocmise un Consiliu Naţional Român, lui Takc Ionescu sub numele de Partidul Naţional Român.
in care a luat sarcina afacerilor militare şi străine. Atunci Printre cele mai bine cunoscute opere ale lui sunt: Geschi-
a plecat la Vicna şi a organizat răscoala regimentelor un­ chte des rumânischcn Volkes (1905); Geschichte des osma-
gureşti alcătuite din Români din Transilvania, aflaţi la nischen Reiches (5 voL. 1908 etc.) ; The bgzantine Empire
Viena şi Praga. La 1 Dec. 1918 Adunarea Naţională Ro­ (tradus in englezeşte de A. H. Powles. 1907); Histoirc des
mână dela Alba Iulia a proclamat unirea Transilvaniei şi a etats balcaniqucs jusqu'â 1924 (1925) şi o History of Ru-
Banatului cu România şi a ales pe Maniu. preşedinte al mania (trad. in engl. 1925 bibi.). A scris şi multe opere
Consiliului Dirigcnt. care a luat controlul administrativ asu­ istorice in franţuzeşte, italieneşte şi suedeză.
pra Transilvaniei. In 1919 Maniu a fost ales preşedinte al
partidului naţioaal din Transilvania, care In 1925 s'a con­ ROMĂNlA LA BARCELONA. — Odată cu închiderea
topit cu partidul naţionalist democrat. Maniu a ajuns şeful expoziţiei dela Barcelona, pavilionul român îşi va întoarce
nouei formaţii, care a luat numele de partidul naţional ro­ lucrurile care au vorbit acolo despre noi. Probele de măr­
mân şi puţin după aceea s'a unit cu partidul ţărănist. In furi caşi iconostasele vechi, sonda dc petrol caşi tablourile
1928, Ia căderea regimului Brâtianu. a ajuns prim ministru.
şi sculpturile, modelele de pluguri sau ceştile de porţelan
caşi cărţile vor intra in lăzi numerotate şi vor lua drumul
MIHALACHE. ION (1882— ). om politic român, s’a ţârii. Va fi atunci caşi când niciodată n'am fi existat cu ce
născut la 3 Martie 1882. La 1914 a intrat in politică şi după avem mai bun. in soarele Barcelonei.
râsboiul mondial a înfiinţat partidul ţărănist mai intâiu in Privind îndărăt, avem insă de cc să fim mulţumiţi- Deşi
Basarabia şi apoi a intins organizarea lui in restul tării. In participarea României a trebuit să fie pregătită in grabă,
intâile alegeri făcute după răsboiu in 1919, partidul ţărănist ceeace a dus la întârzierea deschiderii şi la scurtarea tim­
a câştigat 70 de locuri in Camera Deputaţilor şi Mihalache pului de expunere, ca poate fi dată ca pildă. Comitetul,
a fost numit ministru al agriculturii in cabinetul Vaida- prezidat de d-I D. Guşti, a fost alcătuit din cei mai buni
Voevod. care însărcinare a ţinut-o până in Martie 1920. cunoscători ai ramurilor pe care pavilionul român trebuia
când Vaida-Voevod a demisionat cu întregul cabinet. El a sâ le cuprindă. După hotărârea planului general şi găsirea,
rămas unul din conducătorii blocului unit opozitionist naţio- prin discuţie, a ideii care trebuia să-l facă omogen şi orga­
na l-ţărănist. nic. fiecare a intrat in sarcina Iui firească, de organizator
al unei secţii. Lăzile au pornit, numerotate. Arhitectul, d-1
AVERESCU. ALEXANDRE (1859— ), general şi om Duiliu Marcu. plecase mai de mult. ca să ridice, din lemn.
politic român, născut la 9 Martie 1859 la Ismail (Basara­ cu stâlpi lucraţi, cu streşini cunoscute si cu arcade Ia prid­