Page 25 - 1930-04

IOAN GEORGESCU ASTRA M S

Din Muzeul etnografic al .Asociaţiei* (Tulgheş)

mai bune balade româneşti din Ardeal. II. Pentru Ba s'au găsit unii cari spuneau că nu e bine să se
ce nu poate progresa pictura noastră bisericească ? mai ţină nici adunări generale, fiindcă se pierde a-
12. Colecţia tuturor inscripţiilor romane descoperite tâta timp. bani şi energie de pomană. Toate acestea
în Transilvania. însoţite de comentarii. 13. Un s ar putea întrebuinţa cu mai mult folos in alt chip.
compendiu de medicină. 14. O dietetică populară Ce minunat arată Bariţiu rostul acestor adunări mai
şi 15. Flora Transilvaniei cu numiri româneşti şi cu seamă la un popor oprimat, cum eram noi pe vre­
observaţii ştiinţifice (vezi Propusetiunile d-lui G. muri: împrumutarea de idei între cetăţenii de aceeaş
Banţiu in „Actele privitoare la urzirea şi înfiinţa­ limbă ; desvoltarea sentimentelor umanitare; desvol-
rea Asociaţiunii transilvane” p. 104). tarea solidarităţii naţionale; înavuţirea, poleirea. pu­
In afară de acest program de activitate, tot de rificarea şi unificarea limbei; dobândirea convingerii
numele lui se leagă redactarea organului de publi­ că in această limbă se pot prea bine cultiva nu nu­
citate al acestei societăţi „Transilvania” dela intâia mai ştiinţele şi artele, dar se poate şi legifera şi
sa apariţie şi până în 1888. când a fost ales preşe­ administra un Stat; în fine deşteptarea mândriei
dinte. Ocupându-se el mai mult cu istoria a fost lu­ noastre de rasă ca popor romanic, alături de cele
cru firesc să imprime acest caracter şi revistei ce mai civilizate popoare din lume. Toate acestea nu
conducea. Pretenţioşii şi invidioşii. însă, a căror să­ se puteau şi nu se pot obţine pe altă cale decât pe
mânţă niciodată nu piere, i-au făcut din aceasta un aceea a adunărilor sau congreselor generale.
cap de acuzare, făcându-1 responsabil pentru defi­ Dându-şi bine seama, ce impresie covârşitoare fac
citul care fatal trebuia să urmeze la o revistă aşa cifrele, când ele rezumă realităţi. Bariţiu arată de
de slab sprijinită, cum era aceasta. Când apoi re­ mai multe ori in cifre rezultatele obţinute până a-
dactorul se arătă bucuros să scape de această „io­ tunci şi străduinţele pentru viitor ale societăţii.
băgie”, oferindu-se să plătească el dintr'al său pe Astfel în adunarea generală din Haţeg (1891). el
gălăgiosul advocat (Răcuciu din Sălişte) care îl arată că. până la 1881, Astra distribuise la 120 de
invinuise pe nedrept, zelul criticaştrilor s'a mai po­ studenţi burse în sumă de 29.581 fl.; la 273 învă­
tolit. ţăcei de meserii 4910 fl. ; şcolilor sărace 3400 fl. ;