Page 63 - 1932-07

316 B O A B E D E G R Â U

« Boabe de grâu » a avut din întâia zi in programul ei pu- Nu erau decât vreo zece zile de când la Vama vecină se
nerea in lumină a însemnătăţii marilor ape româneşti pentru inaugurase, poftit fiind şi d-1 Gr. Antipa, o staţiune mari­
viaţa economică şi sufletească a poporului. Cuvântul scris timă bulgară, un aquariu cu posibilităţi de cercetare ştiin­
nu ni s’a părut insă de ajuns, şi nici cel vorbit. Am încercat ţifică a Mini Negre, puse la cale incă dinainte de războiu
mai mult, să legăm de un loc tot ce ne gândeam că se poate şi amânate atâta timp de desfăşurarea şi de urmările lui.
face, şi dc-atunci Balricul s'a ridicat la orizont cu acest rost In faţa acestui aşezământ noi avem cele două staţiuni ma­
nou, pe care nu-1 avusese in faima cea dintâi, de prilej plastic ritime, una dela Constanţa-Tâbăcăric şi alta dela Constanţa-
şi de colţ primitiv oriental. Credem că suntem pe drumul Agigea, cea dintâi curat ştiinţifică, iar cealaltă de caracter
cel bun. II vom face un port de frumuseţe şi capitală a ju­ universitar. « Liga Navală » ar trebui să caute, împreună cu
deţului Caliacra, ca o recunoaştere că Dobrogea c pământul noi toţi, legaţi de Mare şi pe cari ne-ar avea alături, să do­
nostru dintre marile ape şi că viaţa ei administrativă şi cul­ bândească pentru un aquariu pontic şi pentru un muzeu,
turală urmează să se aşeze la ţărm, al Dunării sau al Mării. cu expoziţie şi conferinţe permanente de popularizare, fostul
După ce Silistra, Tulcea şi Constanţa mărturisesc acest ade­ Hotel Carol, cum nu se poate mai potrivit aşezat in asemenea
văr, trebue să pregătim şi rândul Baldcului. Ziua lui va fi scop. Cercetarea ştiinţifică se poate face in ascuns, dar rezul­
tatele ei trebue să vorbească tuturor ochi­
lor şi să fie in drumul tuturor paşilor, ca
să câştige pentru o atât de iubită şi
de uitată menire.
In toate ţările vecine legătura cu apa,
uneori chiar când Marea le lipseşte, cum
sunt Ungaria şi Cehoslovacia, e mai
strânsă decât in România. Dovadă învăţă­
mântul innotului in şcoli, pe-alocuri ob­
ligatoriu. Noutatea ştrandurilor, înfiinţate
in vremea din urmă in foarte multe oraşe
dela noi, şi înflorirea, pe urma acestui
fapt, a asociaţiilor sportive de nataţie
şi a cercetâşiei dunărene şi maritime, sunt
un început şi o bază. E timpul ca « Liga
navală * să pună intervenţii pentru intro­
ducerea ca obiect de învăţământ a inno-
tului obligatoriu, pregătind un proiect de
lege şi armătura didactică cerută a doua
zi după votarea lui.
Aquariul din Vama Dar chiar aici, la Balcic, şi mai de­
parte, Ia Cavama, şi mai spre Miază
o zi de biruinţă a unui punct de vedere mai larg, pe care sun­ noapte, la Mangalia, mai poate fi multă vreme îngă­
tem veseli că de curând il apără cu atâta convingere * România duit să lipsească pavilionul românesc şi o legătură regu­
fluvială şi maritimă • şi suntem gata să i-l lăsăm întreg pe lată de vapor< Iată atâtea porturi sau popasuri la marginea
seamă. Noi mai avem şi alte sarcini, iar aceasta e atât de co­ Mării noastre, care nu privesc spre apă, ci spre uscat, din ne­
vârşitoare incât cere pentru ea cu totul. pricepere sau absenţă de iniţiativă, vinovate de cea mai grea
Unele din faptele pe care le aşteptăm dela « Liga Navală » greşalâ faţă de interesele româneşti, la acest ţărm. Nicâeri datoria
le-am inşirat in lecţia de deschidere a Universităţii libere din • Ligii navale * nu e mai vădită, iar amestecul ei n'ar fi mai
Balcic, de anul acesta. Era o zi cum nu cunoaşte pe tot ţărmul rodnic şi mai îmbrăţişat.
nostru decât Coasta de Argint. Ne găseam pe terasa pardo­ Jean Bart era intr’un scaun lung şi mă asculta. Din când
sită cu plăci de piatră trandafirie zgronţuroasâ, ca şi cum ar in când işi lua însemnări, cu toate că lucrurile auzite ii erau
fi foarte veche, a terasei căminului Asociaţiei Femeilor Cre­ mai cunoscute decât celui care le spunea. Vântul trecea atunci
ştine. Soarele incepuse să se lase şi lumina lui piezişe arun­ printre noi şi aducea de jos mireasma grădinilor regale şi a
cată peste Mare, să scoată în vedere cele mai albastre nuanţe săriturii din larg. Comandorul ridica, fără să-şi dea seama
ale apei. Golful, văzut de sus, era liniştit ca o poiană de iarbă de ce, o privire încruntată la această chemare, o mişca încet
in care işi scotea cu sfială capul in două, trei locuri brânduşa imprejur şi o apleca din nou peste hârtie. Lucra pentru re­
vreunei bărci, pornită cu pânza deschisă după vânătoare de vistă. «România fluvială şi maritimă ► are mult din acest
adieri. Plopii regali dela mori se umpleau de umbră şi de material direct, care o face mai de grabă decât o faptă lite­
aşteptare. La cele două capete ale terasei fâlfâiau câte odată rară, o acţiune de contact strâns cu o mare realitate. Suflă
scurt, cele două steaguri, ridicate la catarge inalte. Fete multe prin ea vântul şi cântă valurile. Intră ca o imbarcaţie uşoară
şedeau pe trepte, într'o cascadă vie şi tănără. O amintire de in toate locurile şi Iasă îndărăt la fereastra casei de oraş, de
teatru antic dădea un fior de frumuseţe. Marea era pretutin- câmp sau de munte, un orizont vânăt de Mare.
denea de faţă. Nu puteam vorbi despre altceva.