Page 17 - 1933-04

A. MUREŞIANU: ŞCOALELE NAŢIONALE CENTRALE $1 LICEUL A. ŞAGUNA DIN BRAŞOV 207

ţională a Românilor ardeleni, între altele: « Locui- în măsura colectelor şi contribuţiilor, la care nu pu­
torii români ai Braşovului, de puţini ani încoace, tem să nu adăugăm şi munca prestată gratuit de

Preşedinţii şi membru meritaşi ai Eforiei Scoalelor

Damian Datcu (t 1874) Nicolae T. Ciurcu (1808—1898)
au înălţat chiar la intrarea Şcheiului, dinaintea lucrătorii români şi materialele dăruite de sătenii
unei frumoase pajişte verzi străbătută de alei stu­ din împrejurimi, n’a putut fi gata decât in Sep­
foase de tei, au înălţat zicem, temvrie 1854, când se instalară
cu mari sacrificii, un somp­ în parterul ei şi primele patru
tuos edificiu naţional, palatul clase, la acel an înfiinţate, ale
şcoalei româneşti ». Cui i-ar veni gimnaziului.
să creadă astăzi că zidirea ace­ Pe lângă greutatea câştigării
stui «somptuos edificiu »>, ace­ mijloacelor de existenţă, con­
stui «palat » naţional, s'a înce­ ducătorii şcoalei au trebuit să
put în 1851, fără nici un fond lupte şi cu îndărătnicia guver­
mai important asigurat dinainte, nului austriac, care nu recu­
ci numai cu nădejdea în altruis­ noscu dreptul de «publicitate »
mul şi idealismul platonian ai şi de coordonare a acestui gim­
admirabililor cetăţeni români naziu cu celelalte gimnazii de
de atunci ai Braşovului. Stat, decât în anul 1856 şi
Ridicat piatră de piatră din atunci numai la stăruinţele e-
obolul aproape al tutulor lo­ nergice ale noului «consilier
cuitorilor români ai Braşovu­ şcolar »pe lângă guvernul Tran­
lui, acest edificiu merită într’a- silvaniei, doctorul Pavel Va-
devăr calificativul de «templu sici. Acest distins medic şi în­
al naţionalităţii *, cu atât mai flăcărat Român fusese unul
mult cu cât n'a lipsit nici con­ dintre cei mai zeloşi campioni
tribuţia altor ţinuturi româ­ ai progresului cultural al Ro­
neşti. Să nu amintim decât mânilor ardeleni, mai ales pe
cei 207 galbeni colectaţi în Mol­ timpul când fusese «director
dova şi trimişi la stăruinţa ex­ de carantină » la vama Timi­
presă a marelui patriot Constan­ şului (1834—1848).
tin Hurmuzachi «pentru clădirea Cel mai de seamă protector al
gimnaziului din Braşov », precum el singur scria in gimnaziului fusese în tot decursul înfiinţării sale, fără
1853 lui Iacob Mureşianu. Zidirea fiind foarte co­ îndoială, marele reorganizator al bisericii ortodoxe a
stisitoare, iar eforia nedispunând de fonduri decât Românilor ardeleni, mitropolitul Andrei Şaguna