Page 35 - 1933-06

352 B O A B E D E G R Â U

mâne, i-a fost fiu, iar doamnele Irina măritată In publicistica vechilor principate române încă
Bilţ (Roşiorii-de-Vede) şi Maria, fiice. D-l Ion s’au afirmat câţiva elevi ai Blajului. In ordine al­
Lugoşianu, fost ministru de Industrie şi comerţ, fabetică, ei sunt:
actualmente plenipotenţiarul României pe lângă Albim Septimiu, născ. la 1861 în Şpring, ca fiu
M. S. Regele Victor Emanuel III al Italiei, este al tribunului dela 1848/9 Vasile, pe vremea aceea
nepotul său. administrator al moşiei mitropolitului Şuluţiu din
această localitate, pe urmă notar co­
munal. Studiile secundare le face în
Sibiu şi în Blaj, cele superioare la
Viena. Aid, ca membru al societăţii
« România Jună *, a părăsit şcoala la­
Y7*. ' tinistă a Ardelenilor, îmbrăţişând « Di­
recţia nouă», inaugurată de T. Maio-
rescu. Din iniţiativa membrilor acelei
sodetăţi, se sărbătoreşte în 1882 jubileul
de 15 ani al «Convorbirilor Literare*
Cu acest prilej, alături de I. Paul, I. T.
Mera, I. Panţu ş. a. şi-a avut şi el con­
tribuţia sa, vorbind despre « T. Maio-
rescu şi poezia română *. Absolvind
Facultatea de Litere, câtva timp (doi
ani) a stat acasă. Tatăl său îl îndemna
să treacă în ţară şi el, ca şi alţi colegi:
Haliţă, Paul, Pipoş I., Sângeorzan V.,
Şuluţ Aurel ş. a. El aştepta deschiderea
şcoalei de fete a Astrei din Sibiu.
Aşteptând la Cut timpuri mai bune,
Tibliţa dela cipitiiul osinditului politic S. Albini in temniţa
trimetea din când în când câte un ar­
din Vie1, purtind inscripţia (in ungureşte): « Nr. 200—1890
ticolaş, corespondenţă sau foileton «Tri­
Onor. Albini Septimiu, pedeapsa de recluziune timp de şase
bunei > din Sibiu, înfiinţată la 1884 şi
luni pentru delict de presl. Timpul pedepsei începe la 1
Noembrie 1890: se sfirşeşte la 30 Aprilie 1891. condusă de I. Slavici. Aceste servicii
publicistice le făcea anonim, căci nu
ambiţia, nid interese lăturalnice îi dau
Pamfiliu Dumitru a fost numit, precum scrie condeiul în mână, d mulţumirea und fapte bune.
d-l I. Moisil, în Februarie 1861, institutor la Din îndemnul lui, tatăl său Vasile abonase ziarul
şcoala de fete din Ocnele Mari, jud. Vâlcea. In acesta dela întemeiere. Pe Slavici nu-1 cunoştea
1864 fu mutat la Slatina, iar de acolo la Craiova. personal. La începutul anului 1886, însă, «Tri­
Avea bacalaureatul dela liceul din Blaj. A publicat buna * e condamnată într'un proces de presă la
« Mici istorioare morale din franţuzeşte *, (Craiova, o simţitoare amendă in bani, iar redactorul res­
1880). ponsabil, Corneliu Pop Păcurariu, la un an închi­
Popescu Iosif, de fel din Lăpuşul Românesc, soare de Stat. Substratul politic al acestui proces
a făcut liceul şi Academia Teologică la Blaj. A de presă era comentarea . nefavorabilă ideii de
fost institutor şi director la şcoala primară din Stat Maghiar făcută de acest ziar procesului cri­
Caracal, apoi revizor şcolar la Gorj. minal Martin şi Kleeberg. «Tribuna* semnala
Sărăţeanu Emil, n. la 1835 în Spătac, lângă anomalia unei justiţii care judeca ungureşte, prin
Blaj, termină liceul în acest oraş, la 1860. Cu or­ tălmad, pe arestaţii germani, asistaţi de apărători
dinul Nr. 596 din 23 Manie 1863 e numit insti­ din neamul lor, în faţa unui public de Germani şi
tutor la şcoala primară Nr. 1 din Alexandria, Români. La Sibiu fusese o Curte cu juraţi, com­
jud. Teleorman. Prin « Monitorul Oficial * Nr. 209 pusă în majoritate din Saşi. Fiindcă această Curte
din 17 Sept. 1868, primeşte laude pentru modul a achitat pe G. Bariţiu într'un proces de presă
cum îşi îndeplineşte serviciul. Pe urmă, e numit intentat de autorităţile maghiare, Tisza Kalman,
director la şcoala primară de băieţi Nr. 2 din « sdrobitorul de naţionalităţi », a desfiinţat această
acelaş oraş, funcţionând, în această calitate până Curte, înfiinţând alta la Cluj din elemente un­
la ieşirea la pensie, în 1893. Pentru serviciile aduse gureşti şovine. Plecând Păcurariu la închisoare,
învăţământului e decorat cu « Bene Merenti *. La G. Munteanu, secretarul Fondului grăniţeresc din
1872, se căsătoreşte, având şase copii, dintre cari Sibiu, condus pe atunci de neuitatul Colonel Da-
unul, Florian, e conferenţiar la Facultatea de Me­ vid Ursu din Mărgineni, ii scrie că Slavici îi oferă
dicină din Bucureşti. Moare în August 1916, în postul de redactor responsabil al « Tribunei *. El
vârstă de 81 de ani. primeşte cu drag această ofertă. Fiu de tribun,