Page 42 - 1933-06
P. 42

360                                B O A B E   D E  G R Â U

             Încheiere.  Aprecierea  cea  mai  de  seamă,  însă,  a   lele  noastre,  a  ştiut  să  pună  zăgaz  puhoaielor  cotro­
           rostit-o  însăş  România  întregită  prin  «Legea   pitoare  germano-ungare,  deschizând  o  fereastră
           asupra  raporturilor  dintre  şcolile  secundare  con­  luminoasă  spre  Apus,  —  pe  viitor,  intrând  în  legă­
           fesionale  române  din  Braşov,  Blaj,  Beiuş,  Brad  şi   turi  tot  mai  strânse  cu  Roma,  Parisul,  Stras-
           Ministerul  Instrucţiunii  *  votată  de  Corpurile  le­  bourgul,  Louvainul  şi  alte  centre  mari  latine  din
           giuitoare  în  sesiunea  de  vară  a  anului  1929.  Garan­  Apus,  va  şti  să  deschidă  ferestre  tot  mai  multe  şi
           tând această lege existenţa şi posibilitatea de acţiune   mai  folositoare  şi  făcând  să  se  pătrundă  toţi  Ro­
           a  acestor institute,  ea  înlesneşte  Blajului, «sfânt prin   mânii  de  nevoia  «misticismului»  şi  a  «ero­
           trecutul  lui  plin  de  glorie»,  precum  zice  acade­  ismului naţional », propovăduit de aici ').
           micianul  I.  Simionescu,  să  muncească  mai  cu                           IOAN GEORGESCU
           spor  pentru  «unirea  completă  sufletească  între
           cei  pe  care  numai  vitregia  soartei  i-a  făcut  să  se   •) Bibliografie. La compunerea acestei lucrin, afari de izvoa­
           despartă  prin  forme  ce  nu  pot  ajunge  să  desbine  *.   rele arătate in text, am consultat registre ţi protocoale din arhiva
           In  adevăr,  nu  se  poate  îndeajuns  arăta  în  cuvinte,   Academiei  Teologice,  apoi  a  liceului  ţi  clteva  chiar  dintr'a  Mi­
           ce  forţă  vitală  enormă  reprezintă  Mitropolia  Bla­  tropoliei  din  Blaj;  de  asemenea  anuarele  institutelor  de  inviţi-
           jului  cu  glorioasele  ei  tradiţii  seculare  pentru  şco­  mint de acolo dela 1853/4 pini in timpul din urmi; apoi Brevia-
           lile vechi şi noui ce le ocroteşte! Prin autonomia  riu  istoricu  al  scoleloru  din  Blasiu  de  I.  Antonelli  (Blaj,  1877);
              dreptul  de  iniţiativă  ce-1  are,  această  mamă   Nicolae Brinzeu, Şcoalele din Blaj, (Sibiu, 1898), ţ. a.
           Llă  poate  pune  la  cale  atâtea  lucruri  de  folos   îmi ţin de deosebiţi datorie si aduc ţi aici respectuoase mul­
           obştesc.  Dacă,  în  trecut,  prin  grădina  botanică,   ţumiri  d-nei  dr.  Elena  Puşcariu,  d-lor  O.  Densuţianu,  I.
           prin  societăţile  de  lectură  şi  manifestaţiile  na­  Bianu,  I.  Ţetzu,  G-ral  M.  Olteanu,  apoi  d-lor  directori  I.  F.
           ţionale,  prin  studiul,  adevărat  că  numai  facultativ,   Negruţiu,  Ştefan  Pop,  A.  Lupeanu-Mclin,  N.  Popp  ţi  Prof.
           nu  obligator,  dar  real  si  serios  al  limbii  franceze,   N.  Comşa  ţi  I.  Popu-Câmpianu-Blaj,  precum  ţi  d-lor  Al.  P.
           atestat  de  Anuarele  şcolare  neîntrerupt  dela  profe­  Arbore-Focşani,  şi  fn  fine,  P.  Ilie  Diianu,  pentru  preţioasele
           sorii  N.  Solomon,  A.  Viciu,  I.  Raţiu  şi  până  în  zi­  comunicări ce mi-au făcut.
   37   38   39   40   41   42   43   44   45   46   47