Page 42 - 1933-06
P. 42
360 B O A B E D E G R Â U
Încheiere. Aprecierea cea mai de seamă, însă, a lele noastre, a ştiut să pună zăgaz puhoaielor cotro
rostit-o însăş România întregită prin «Legea pitoare germano-ungare, deschizând o fereastră
asupra raporturilor dintre şcolile secundare con luminoasă spre Apus, — pe viitor, intrând în legă
fesionale române din Braşov, Blaj, Beiuş, Brad şi turi tot mai strânse cu Roma, Parisul, Stras-
Ministerul Instrucţiunii * votată de Corpurile le bourgul, Louvainul şi alte centre mari latine din
giuitoare în sesiunea de vară a anului 1929. Garan Apus, va şti să deschidă ferestre tot mai multe şi
tând această lege existenţa şi posibilitatea de acţiune mai folositoare şi făcând să se pătrundă toţi Ro
a acestor institute, ea înlesneşte Blajului, «sfânt prin mânii de nevoia «misticismului» şi a «ero
trecutul lui plin de glorie», precum zice acade ismului naţional », propovăduit de aici ').
micianul I. Simionescu, să muncească mai cu IOAN GEORGESCU
spor pentru «unirea completă sufletească între
cei pe care numai vitregia soartei i-a făcut să se •) Bibliografie. La compunerea acestei lucrin, afari de izvoa
despartă prin forme ce nu pot ajunge să desbine *. rele arătate in text, am consultat registre ţi protocoale din arhiva
In adevăr, nu se poate îndeajuns arăta în cuvinte, Academiei Teologice, apoi a liceului ţi clteva chiar dintr'a Mi
ce forţă vitală enormă reprezintă Mitropolia Bla tropoliei din Blaj; de asemenea anuarele institutelor de inviţi-
jului cu glorioasele ei tradiţii seculare pentru şco mint de acolo dela 1853/4 pini in timpul din urmi; apoi Brevia-
lile vechi şi noui ce le ocroteşte! Prin autonomia riu istoricu al scoleloru din Blasiu de I. Antonelli (Blaj, 1877);
dreptul de iniţiativă ce-1 are, această mamă Nicolae Brinzeu, Şcoalele din Blaj, (Sibiu, 1898), ţ. a.
Llă poate pune la cale atâtea lucruri de folos îmi ţin de deosebiţi datorie si aduc ţi aici respectuoase mul
obştesc. Dacă, în trecut, prin grădina botanică, ţumiri d-nei dr. Elena Puşcariu, d-lor O. Densuţianu, I.
prin societăţile de lectură şi manifestaţiile na Bianu, I. Ţetzu, G-ral M. Olteanu, apoi d-lor directori I. F.
ţionale, prin studiul, adevărat că numai facultativ, Negruţiu, Ştefan Pop, A. Lupeanu-Mclin, N. Popp ţi Prof.
nu obligator, dar real si serios al limbii franceze, N. Comşa ţi I. Popu-Câmpianu-Blaj, precum ţi d-lor Al. P.
atestat de Anuarele şcolare neîntrerupt dela profe Arbore-Focşani, şi fn fine, P. Ilie Diianu, pentru preţioasele
sorii N. Solomon, A. Viciu, I. Raţiu şi până în zi comunicări ce mi-au făcut.