Page 2 - Bunul_Econom_1905_11

Pag 2 - BUNUL EC ONO M Nr. II

naturali conducători ai poporului şi pen- - toit, .sau prea mari fiind, cu cement de atât de păgubitor poate fi dacă e în­
tru că ar putea controla resultatele pomi; care se prepara astfel: luăm o deplinit de un om, carelă nu şi din praesă
cantitate de var ce cade de pe păreţi ci numai din carte şi a câştigat cunoş­
acestor prelegeri şi ar face studiu din
(sau var nestins), tot atâta cenuşă de tinţele grădinăritului.
ele, publicându-le şi în foile noastre.
lemn şi acestea le amestecăm cu două Ca regulă generală se poate sta­
1 Cărturarii fruntaşi la rondul lor
părţi balegă de vacă. »Cementul« acesta, tori : cu cât un pomişor creşte mai re­
ar putea discuta între ei în conţelegere astfel preparat se întăreşte în scurt timp pede şi mai tare, cu atât vom reteza
cu preotul şi învăţătorul în ficare Du­ şi aşa împedecâ intrarea apei în lemn. mlâdiţele codncătoare anualele mai pu­
minecă şi despre ce să vorbească, şi Coroana prea deasă a unui pom ţin; cu cât însă altoiul creşte mai încet,
dacă e consult a învita şi una saH alta cât de sănătos, încât trebue rărită altfel cu atâta mai tare trebuesc scurtate mlă-
comună vecină. pomul este împedecat în rodire, puţi­ diţeie lui anuale conducătoare. In caşul
nele poame ce le produce, român mici, d’intâiu înpedecăm altoiul în creşterea
Reuniunea noastră economică din
numai pe jumătate desvoltate şi le lip­ neproporţionatâ prin aceia că silim îm-
Orăştie, mai la începutul activităţii sale seşte aroma, gustul bun şi coloarea fru­ prăştiarea sucului prin mai mulţi mu­
a fost ţinut şi ea câte-va prelegeri de moasă. guri oflâtori pe mlădiţe; în caşul al doi­
acestea prin comunele vecine, şi nu A statori o regulă anumită, după lea forţăm creşterea mlădiţelor tinere
ştim din ce motive lea abandonat. Po­ care ar trebui să se execute retezarea fiind-că sucul este concentrat în mai
sibil că vor fi fost costisitoare pentru unui pom nu este cu putinţă. Aici deci puţini muguri, cari astfel şi pot fi nu­
triţi mai bine. Retezarea aceasta poate
cassa reuni unei şi obositoare pentru mai mult buna chibzutre şi esperinţa
grădinarului sunt hotărâtoare fi continuată in decurs de 6 ani dea-
prelegători. Scopul însă a fost prea rândul, începând dela plantarea altoiu­
Pomişorii tineri, plantaţi în ani tre­
frumos şi n’ar fi în interesul reuniunii lui la locul statornic.
cuţi la locul statornic,- asemenea trebu­
de a le sista total şi a nu le reactiva, esc retezaţi. Prin retezarea acestora ur­ Sadele de agrişe şi rosince, cari
dacă nu cumva subvertează poate alte mărim mai multe scopuri şi adecă: for­ au stat deja doi ani în straturi fără
motive necunoscute în public pentru marea unei coroane frumoase, promo­ amânare plantate la locul statornic,
sistarea lor. varea creşterei întregului altoiu şi pro­ dacă nu cumva am făcut această lu­
movarea puterei productive a pomi- crare deja în luna Octomvrie.
Prelegeri publice poporale ce s’ar
şorului. In locurile unde pământul s’a des-
ţinea în deosebitele comune prin con­
Pentru de a putea da coroanei gheţat putem începe şi cu plantarea al-
cursul conducătorilor naturali a popo­
unui altoiu o formă frumoasă, trebue toilor. Deaceea e bine, dacă nu cumva
rului, nu sunt împreunate cu nici un înainte de toate se cunoaştem firea deo­ am prăsit noi înşine altoi să-i procurăm
fel de spese, de aceea le şi recoman­ sebitelor soiuri de pomi, deoarece co­ "mai de vreme. La procurarea de altoi
dăm oamenilor de bine cu toată căldura. roana unui pomişor nu o putem forma să nu fim, »sgârciţi«. Să nu căutăm tot­
totdeauna după placul şi gustul nostru. deauna ce e mai ieftin, căci aceasta nu­
Aşa d. e: coroana" mărului pătul tot­ mai în paguba noastră o facem. Să nu-i
Lucrările din grădină în luna Ini Martie. deauna ia forma unui glob, părmenul procurăm nu din piaţă, ci dela grădinari
auriu creşte şi se desvoaltă mai bine cinstiţi, Cari garantează despre soiurile
In Grădina de pomi. Cu cât gerul în forma unei piramide etc. ce ni le dă! Altoii se fie sănătoşi cu
iernei începe a se domoli, cu atâta se Afară de aceasta mai trebue să rădăcini subţiri şi multe; trunchiul să fie
îmulţeşte si lucrul grădinarului. Curăţi­ avem în vedere şi acea că unii pomi oblu fără de răni, cu coaja lucie şi fără
tul pomilor mai bătrâni acuma nu se cresc şi se desvoltă mai repede, ear alţii de muşchi; să nu fie prea bătrâni, căci
mai poate amâna! Crengile uscate tre­ mai încet. -— Acestea însuşiri şi apli­ cu atăt se vor prinde mai anevoie, dar’
buesc retezate până aproape de lemnul cări naturale cunoscându-le ne putem nici prea tineri, căci atunci va trebui
sănătos aşa că să nu lăsăm, ca de obi- apuca de retezatul coroanei pomişorilor, să aşteptăm prea mult până la deplina
ceiu, ciompuri aproape de 30—40 cm' altfel ba. Cine acestea nu le cunoaşte desvoltare.
lungi, cari cu timpul începând a putrezi mai bine face dacă lasă altoiul în dragă înainte de sădire, altoii trebuesc
causează perirea pomului întreg. Rănile voia lui, căci pe cât de folositor este pregătiţi în modul următor: Toate ră­
causate trebuesc unse cu ceară de al­ retezatul făcut de un om priceput, pe dăcinile, cari sunt în câtva vătămate,
le retezăm cu un cuţit ager şi locul tăie-
spice şi flori de grâu ca să împletească din — Părnitel grăi el preotulir, om bătrân turei îl ungem cu ceară de altoit.
ele cununi pe prapori. în aducerea aminte de şi venerat de toţi poporeni lui, vreau a-ţi Mulţi grădinari, deodată cu plan­
sfinţirea grâului. face conoscut că de azi înainte la grâul meu tarea altoilor retează şi coroana acelora
Ion Mânios, mânios se uită Ia ele şi le nit mă mai învoesc să duci procesiune. mai mult sau mai puţin, după cum al­
făcu cu arătoriul* dreptei să nu între atât de — Din ce pricină Ioane? întreabă preotul toiul are mai puţine sau mai multe ră­
afund în , grâu; căci de vede câte un spic de -— D n acea pricină mare şi grea, că dăcini. Alţii o fac aceasta numai în anul
grâu pe jos îi părea că are pagubă de o baniţă. prin o comedie sfântă, nesfintâ ca asta, mie al doilea după plantare. Şi uni şi ălţi
Fetiţele însă se făceau cănu-îl observă, mi se face pagubă şl încă pagubă mare. au dreptate în anumite împrejurări!
ear oamenii, cari îi luară seama începură a — Cum aşa? Ce vorbeşti omule? în Cei cari nu le rotează de Joc sus­
rîde de el. întrerupse epitropul. ţin, că mugurii aflători în vârful rettiu-
Ef să scărpina în ceafă şi-şi propuse a — Aşa bine că copii, îm rup şi încâl­ relelor promovează lucrarea rădăcinilor,
opri de a mai veni procesiunea Ia săm&nătu- cesc grâul, şi mie astă faptă a lor nu-mi place. prin ce asigurează aprinderea* altoiu­
rile lui. — Lasă bade Ioane îi zice cântăreţul lui.
Reîntorcându-se oamenii îa biserică, după câ rugăciunele cele scumpe şi sfinte mai mult Cei cari retează coroana altoilor la plan­
ce gătiră şi slujba ingenunchierei prind ana- cumpănesc decât paguba ce ţi-or fi făcut fe­ tare,- sunt conduşi de următoarele mo­
foră, eşiră cu toţi mângâiaţi în sufletele lor tiţele, şi Dumnezeu -de multe rele ţi-a ferit grâul. tive: Nimenea nu o poate şti, că va urma
de lauda cu care au preamărit pe bunul Dum­ — Şi fără de rugăciuni se va coace o primăvară şi vară ploiasă sau uscată.
nezeu şi plecară la vetrele lor. Ion Mânios grâul meu, cum îl coa e şi pe al jidovului. Orice timp va urma însă, altoiul, dopo-
aşteaptă în curtea bisericii până eşiră slujitorii (Va urma). trivă are lipsă de umezeală (suc) pentru
bisericei, preotul; cântăreţul şi tpitropul. ca: toţi mugurii lui să se poată deşvolta;