Page 2 - Calauza_1991_80

rag. 2
CALAUZA • Nr. 80 • 199t

Bursa (XXX!) Doi tineri români işi taie venele

(Urmare din pag. I) doi compatrioţi ai lor. A doua rat că au părăsit România, în
Veşti bune şi rele de peste ocean toarcerii în ţară, unde-1 aşteptau zi, marţi, cei şase tineri — în­ primul rînd datorită tulburărilor
tre 18 şl 30 de ani — au fost
şi situaţiei incerte din ţară care
două săptămîni de torturi.
Recesiune economică. Prin­ de corporaţii din S.U.A. au pri­ supuşi unui interogatoriu în care a urmat Revoluţiei din 1989.
tre societăţile cele mai afectate mit, în medie, în anul 1989, 2,8 In timp ce aceştia doi erau el au declarat că gestul dispe­ „Fiecare zi este o luptă pentra
ilo recesiunea economică se află mii. $ .Aceşti bani nu sînt, de duşi la un spital din PORTS- rat de a-şi părăsi ţara s-a da­ supravieţuire numai pentru a
cele din sectorul informatic. Ast­ obicei cash. ci valori de acţiuni MOUTH pentru primul ajutor torat evoluţiei evenimentelor din obţine ceva de mlncare — a
ceilalţi patru îşi urmau drumul
fel IBM a anunţat recent su­ primite, ca urmare a îmbunătă­ lor disperat. Ei au rupt încuie- România de după Revoluţie. reprodus tînăra interpretă de 23
primarea a 100 000 locuri de ţirii societăţilor conduse. Exis­ „Căpitanul, mai mult ca si­ de ani, Alexander, declaraţiile
muncă iar Digital va renunţa la tă in S.U.A. o părere larg răs- toarea de la uşa cabinei unde gur, că nu avea de gind să-i acestora. Nu există nici un ir* *-
serviciile a 9 000 de salariaţi. Pe pîndită, aceea că un director ge­ erau închişi, au sărit pe puntea ducă la Oficiul de IMIGRARE a teres pentru drepturile omului în
vaporului şi de acolo, pe o frîn-
primele trei luni. Digital Equi- neral priceput, dar şi bine plătit ghie, au părăsit vasul începând declarat doamna CRTSTfNA A- România (cei ce-au făcut parte
pment (DEC) a anunţat o pier­ poate să îmbunătăţească simţi­ fuga lor spre libertatea mult LEXANDER din VIRGINIA din nomenclatura ceauşistă per­
dere de 871 mii. S. tor performanţele societăţii. visată. BEACH, translatorul celor şase secută în continuare poporul ro­
GM (General Motors) a anun­ Şomaj. în S.U.A. şomajul a români care nu vorbesc deloc mân)".
Din păcate însă nu au putut-o
ţat o pierdere de 784,5 mii. $ crescut în luna iunie 199i la 6,8 găsi. în mai puţin de o oră şi limba engleză. El a vrut să-l Unul dintre tineri, GABRIEEi
pe al doilea trimestru al anului la sută din forţa de muncă (în trimită înapoi în F iinţa şl de CONSTANTIN de 27 ani, a de-
faţă de un beneficiu de 900 iunie 1990 era 5,2 la sută), în jumătate, cei patru au fost prinşi acolo în România". îmbrăcaţi clarat că a părăsit România în
de poliţie şi returnaţi la cargoul
mii. $ în aceeaşi perioadă a timp ce majoritatea medie a sa­ „L'Ile de France", care sosise încă în hainele cu care s-au fu­ primul rînd datorită persecuţiilor
rişat la bordul vaporului,
în
anului trecut. La rîndul său Ford lariilor, pentru coi ce le-au ob­ dis-de-dimineaţă la SEA-LAND guvernului român care li soli­
a anunţat o pierdere de 322 ţinut a fost ia nivelul de 5 la portul LE HAVRE, în dramul cită două înregistrări compromi­
mii. S în primul trimestru, faţă sută. TERMINAL din PORTSMOUTH. lor spre Oficiul de Imigrare şi ţătoare la adresa armatei, pe
Puşi sub pază într-o cabină
Naturalizare a SUA, tinerii şi-au
a
de un beneficiu de 770,7 mii. $ care le-a ascuns. Acestea repre­
pe aceeaşi perioadă în 1990. BURSA NEAGRA vasului, vecină cu camera de împărtăşit peripeţiile prin care zintă un grup de soldaţi Inar-
maltratînd
cazane,
maţi
ei
aveau să se întâl­
Rezultate modeste în economia 1$ =205—210 lei nească luni dimineaţă cu ceilalţi au trecut. protestatari. pe studenţii
(Va urma)
în interviul dat, ei au decla­
americană. Produsul naţional 1 DM=120 lei
brut al S.U.A., în trimestrul II
al acestui an, a înregistrat o LICITAŢIILE BANCARE
creştere anuală de numai 0,4 la 1$=230 lei ( 1.08) Farmacia naturistă „Daphne“ din Timişoara
sută, comparativ cu previziuni­ 1$=235 Ici (15.08)________
le care estimau o creştere de 1 Ziarul nostru a mai scris intr-un de lucru este in două schimburi. siune, obezitate. Se poate găsi Ia
la sută. Investiţiile pentru con­ număr trecut despre descinderea Un ajutor substanţial il primesc noi şi ceaiul doctorului Kroviţid
strucţia de locuinţe şi cheltuie­ UNCIA DE AUR la Timişoara, pe str. Alba Iulia, din partea soţului meu care, deşi pentru uşurarea digestiei, fn a-
fară de plante indigene am în­
este inginer de transporturi,
a
lile de consuni ale populaţiei au = 362,00$ (min.) nr. 5, a farmaciei naturiste „Dap- renunţat la cariera in domeniu
crescut cu 3,7 la sută şi respec­ =366,85$ (max.) hne". în urma solicitărilor unor şi acum este directorul admi­ cheiat contracte cu citeva firme
se.
cititori, ne-am deplasat la
străine. Din Israel am adus cea­
tiv 3,6 la sută. Veniturile per­ nistrativ al societăţii. iuri din fructe exotice, din Aus­
sonale au crescut în luna iunie CASE DE SCHIMB VAL. diul firmei unde am stat de Rep : Ce produse se pot cum­ tria şi Germania ceaiuri din
vorbă cu proprietara
acesteia :
cu 0,5 la sută faţă de luna mai. 1$ = 225—248 lei Rcp.: în primul rînd, doamnă păra de la dumneavoastră ? mere şi alte fructe. Ca o nou­
In luna iunie, indicele care ex­ 1£ = 342—376 lei___________ L.E.: Pe lingă plante medici­ tate, in curînd vom scoate Ia
primă încrederea consumatorilor FLASII • FLASH • FLASH LUCIA ERCUŢÂ, vă rog să ne nale ca atare, avem şi reţete pen. vinzare renumitul „biter sue­
spuneţi cum v-a venit ideea în­
s-a situat la nivelul de 77,7 faţă tru diferite afecţiuni cum ar fi:
(Va urma)
de previziunile făcute de 80, in- • Guvernul de coaliţie al Al­ fiinţării acestei farmacii ? Fa­ diabet, hiperaciditatc, hiperten­ dez". ing. A. CODREANU
L.E,: Sînt absolventă a
dicînd o slabă încredere a con­ baniei a declarat că va accelera cultăţii de farmacie ti de opt
sumatorilor în viitor. procesul de reforme radicale de ani lucrez în domeniul plantelor
Rezultatele economice modeste trecere la economia de piaţă, pen­ medicinale. In urmă cu un an ! Întîmplări de la casa cu dame {
tru a scoate ţara din situaţia de
ale S.U.A. au fost confirmate stagnare economică prin care şi jumătate ani iniţiat la Radio
miercuri, 3i iulie, prin publica­ trece. Timişoara un ciclu de emisiuni | (Urmare din pag. I) ţin de parcă Dumnezeu i lmau +
rea nivelului principalilor indi­ • Cursul de schimb la casele „Plantele medicinale, medica, făcut cadou, ar vrea să-l poarte I
catori economici, care au cres­ de schimb valutar a fost de mcntcle secolului XX", De ase­ | bărbat. La urma urmei era de aşa cum işi poartă poşeta, 11 *
cut în luna iulie cu 0,5 la sută 1$=220 lei la „vînzare“ şi de menea am colaborat cu o revistă J înţeles şi atitudinea profesoru- socotesc un abţibild de aur, ft
faţă de previziunile unei creşteri 248 lei la „cumpărare". Există timişoreană. Farmacia aceasta lui, cu huiduma aia nu putea întotdeauna cînd fac dragoste J
de 0,6 la sută şi faţă de creşte­ stipulată condiţia ca nivelul funcţionează de trei luni. I nici să facă dragoste şi nici să cu un ins însurat, rîd în sinea |
rea cu 0,8 la sută în luna mai. cursului de vînzare să nu depă­ Rep : Cum este organizată ac­ [ doarmă in acelaşi pat fără frica mea şi îmi închipui ce verde I
Cit cîştigă directorii americani? şească cu mal mult de 10 la su­ tivitatea firmei ? I de a nu se rupe patul şi de a venin ar fi pe chipul nevestei î
în medie, un director general al tă cursul de cumpărare. La Ora­ L.E.: Sub forma unei Societăţi ' nu se pierde în faldurile căr- lui de şi-ar vedea bărbatul la |
unei societăţi, în S.U.A., primeş­ dea casa de schimb deschisă la comerciale cu denumirea „Sani- | nurilor ei... treabă cu alta... •
te 405 000$ an. In Germania 5 august a funcţionat... 3 zile, plant S.R.L." Ia care sînt aso­ * Ruşinea aia nu s-a şters încă Poate-ţi închipui că-s exage- I
308 OOOS. Elveţ.Vnii, italienii şi operaţiunile preluîndu-le Banca ciat unic. Societatea are ca o- l din mintea mea, şi acum cînd rat de rea, că ar trebui să trec *
canadienii, ceva mai puţin : Comercială cu un program li­ biect de activitate achiziţia de J doar povestesc ce s-a intimplat, peste treaba de-atunei, dar te |
300 000$. Francezii primesc mitat : 9—12 ! plante medicinale, producţia de tremură carnea pe mine. De- rog să mă crezi că nu pot, U J
143 OOOS. Britanicii puţin sub ■ Banca Comercială Română a preparate şi comercializarea lor. I atunci am prins aşa un fel de simt încă unghiile în păr, bă- >
195 OOOS, aproape la fel ca japo­ deschis trei case de schimb va­ Rep.: Ce personal aveţi, cine J ură pe gospodine, pe afurisi- loşenia miinilor ei în părul meu I
nezii, 200 000$. lutar în Capitală şi aproape 80 vă ajută în muncă ? | tele astea care după ce prind de şcolăriţă... J
(va urma)
Din studiile făcute, însă, di­ în restul ţării. Vor dispare oare L.E.: Am angajate două asis­ * In mrejele lor un bărbat, îl . 0 ^ 0 m 0 mmm 0 mmm 0 « v # M T * |
■ w i mmm * « v * a w r mmm / mmm # mmm 0
rectorii generali ai primelor 200 traficanţii de valută ? II. B. tente farmaciste, iar programul
Se caută un local pentru şcoală... M O Ţ A i
La Bretea Strei, nu problem ele ri­ localul acestui* a fost preluat de — nu s-a făcut nimic. Cel mal bine PRIMIM DIN PARTEA D-LUI MARCU :
dicate de îm părţirea păm întului sau actualul I.A.S. Bretea cu chirie plă­ *r fi să se construiască o şcoală şi „In ultima perioadă, diferite persoane caro au intrat
<le desfiinţarea C.A.P.-ului sînt la tită Direcţiei Sanitare V eterinare ! Inspectoratul şcolar ar putea face in posesia unor reţete elaborate de mine, pe bază de plante*
ordinea zilei. S-a făcut m are caz de Aceasta o are în patrim oniu... Local­ m ai m ult în acest sens. Greu c cu
problem a şcolii elem entare (clasele nicii s-au adresat prefecturii. Biroul fondurile... Oricum, dacă nu se gă­ vizitează bolnavii în numele meu.
I—IV). Din cele 70 de fam ilii. 52 au I.A.S. a r putea suferi o sim plă m o­ seşte nici o soluţie — copiii nu vor îi anunţ pe cititori că nu răspund de efectele a ceea
să rit în ajutorul celor care au copii dificare (un perete despărţitor) şi s-ar avea unde învăţa şl in absoluta noas­ cc fac alte persoane".
în aceste, clase .. crea un spaţiu pentru clasă, o mică tră dem ocraţie nc-ntoarcem firesc la NICOLAE MARCU
întunericul „burghezo-m oşiercsc“. Da­
Să vedem însă care e situaţia ge­ sală de cancelarie, alte sălile...
nerală : prin desfiinţare* C.A.P.-ului, Dar..., întotdeauna există un dar că altfel nu se poate... H. B.
(Urmare din pag 1) Capitolul I intitulai „Dispozi­ protecţia socială a muncii, inter­ Aşadar, în acest articol sînt gilor, apărarea ţării, contribuţii
Ş(im că aici, in Ardeal, generaţii ţii comune" reglementează: uni­ zicerea muncii forţate, dreptul sintetizate cel puţin două legi financiare, exercitarea drepturi­
întregi au fost maghiarizate cu versalitatea drepturilor, egalita­ la grevă, nivelul de trai, protec­ importante: cea a audiovizua­ lor şi a libertăţilor.
forţa schimbindu-li-se numele, tea in drepturi, cetăţenii români ţia persoanelor handicapate, pro­ lului şi cea a presei, foarte co­ Dacă pentru drepturi şi liber­
interzicuidu-li.se învăţămîntul in în străinătate, străinii şi apa­ tecţia proprietăţii private, drep. mentate în ultimul timp. Aceste tăţi au l'ost necesare 27 de arti­
limba română etc. Aceste încer­ trizii, extrădarea şi expulzarea, tul la moştenire, protecţia co­ legi au dc acum structura sta­ cole, pentru îndatoriri au fost
cări au eşuat însă, pentru că Ii tratate internaţionale privind piilor şi a tinerilor, familia, drep- bilită de Constituţie şi pot fi rezervate doar 5. Semnificativ,
s-a opus mereu conştiinţa şi u- drepturile omului, accesul liber aduse în dezbaterea Parlamen­ nu ?
nitatea naţională. De aceea şi la justiţie. tului. In sfirşit Capitolul IV con­
sîntem atît de sensibili la ches­ Rcluînd puţin problematica Dreptul la învăţămînt este o sacră o instituţie nouă numită
tiunile naţionale. Tot atît de a- minorităţilor, cred că în prin­ CRONICA altă problemă fierbinte şi la „Avocatul Poporului". Ea arc
devărat este că minorităţilor na­ cipiu drepturile lor sînt garan­ ordinea zilei. Art. 32, prevede o- menirea de a apăra persoanele
ţionale trebuie să li se asigure tate de articolul 16 care sună bligativitatca învăţămîntului ge­ lezate în drepturile şi libertăţile
drepturi egale cu cele ale popu­ astfel: „cetăţenii sint ‘gali în neral. Do asemenea este clarifi­ lor. Instituţia este sesizată de
laţiei majoritare. O minoritate, faţa legii şi a autorităţilor pu­ PARLAMENTARĂ cată problematica legată de în­ persoana respectivă sau sc se­
ca grup, arc unele drepturi spe­ blice, fără privilegii sau discri­ văţămîntul pentru minorităţile sizează din oficiu şi se adresează
ciale legate de protejarea limbii minări" ; iar articolul 21 pre­ naţionale : „învăţămîntul dc toate autorităţilor competente. Acestea
şi culturii proprii. Froiectu! de vede : „Orice persoană se ■ poate gradele se desfăşoară în limba sînt obligate să sprijine Avoca­
Constituţie este redactat exact adresa justiţiei pentru apărarea tul de petiţionare, dreptul per­ română. în condiţiile legii, în- tul Poporului în exercitarea func­
în acest spirit, respectindu-se drepturilor, libertăţilor şi intere­ soanei vătămate de o autoritate văţămintul se poate desfăşura ţiei sale.
convenţiile internaţionale ia care selor ■•al-; legitime. Nici o ngo publică, restrîngcrca exercitării într-o limbă dc circulaţie inter­ Avocatul Poporului este prin­
am aderat. nu poate inşiâdi exerciţiu) t- unor drepturi sau ale unor li- naţională. Dreptul persoanelor cipalul organism de luptă îm­
Felul în care este pusă pro­ ccstui dr -ir'' Deci, indiferent de libertăţi. aparţioînd minorităţilor naţio­ potriva birocraţiei şi este su­
blema de grupul U.D.M.lt., de­ naţionaiiNte cetăţenii au arelcaşi V'-aş prezenta numai un arti­ nale de a învăţa în limba lor bordonat Parlamentului.
notă cel puţin > înţelegere în­ drepturi şi libertăţi. col din acest capitol care sigur maternă şi dreptul de a putea P.S. Contrar multor aşteptări,
gustă, o poziţie partizană. Nu Capitolul II, intitulat „Drep­ vă interesează în contextul so­ fi instruite in această limbă sint preşedintele Ion Ilicscu a pro­
vreau să-i acuz de intenţii nu turile şi libe'tăţlle fundamentxle ' cial actual. El se referă la liber­ garantate". Evident această re­ mulgat LEGEA PRIVATIZĂRII,
tocmai curate, dar o asemeni.a reglementează practic toate drep­ tatea dc exprimare şi previde glementare este generală, con­ uegăsind nici un motiv de a O
formulare a articolului I, ar putea turile individului în societate: interzicerea cenzurii şi libeita- diţiile concrete uimind a fi sta­ retrimite Parlamentului. Cu a-
creea o breşă în structura Con­ dreptul la viaţă şi integritate tca de exprimare a opiniilor şi bilite prin lege. Corelat ri cu coasta o lungă şi grea etapă s-o
stituţiei, de care să profite acele fizică şi psihică, libertatea indi­ credinţelor în presă sau prin viu faptul că învăţămîntul de stat încheiat şi odată cu ea şi o ade­
forţe osiile ţării noastre. De la viduală, dreptul la apărare, li­ grai. Este interzisă suprimarea este gratuit, se pune întrebarea vărată bătălie politică. Se pare
„Stat multinaţional" la „Stat fe­ bera circulaţie, viaţa intimă, fa­ oricărei publicaţii. In acelaşi timp, dacă învăţămîntul in limbile mi­ că dl. Ilicscu a preferat unei
derativ" nu e decit un pas, iar milială şi privată, inviolabilita­ libertatea de exprimare nu poate norităţilor va fi organizat de false „unităţi naţionale" pe Cea
de aici Ia tragedia iugoslavă, tea domiciliului, secretul cores­ prejudicia demnitatea umană, o- stat. Problema este destul de asigurată dc F.S.N. caro pînă
poate nici atît... pondenţei, libertatea conştiinţei, noarca, viaţa particulară a per­ complexă şi va da naştere Ia una alia este Ia putere. Nepro.
Şi acum să revenim Ia Titlu libertatea de cx'primare, dreptul soanei şi nici dreptul la propria dispute aprinse. mulgarca legii ar fi însemnat o
II. Tratează drepturile, libertă­ la informaţie, dreptul Ia învăţă­ imagine. Dc asemenea este in­ Capitolul III este consacrat gravă ruptură de partidul care
ţile şi îndatoririle fundamentale, tură, dreptul la vot, dreptul de terzisă defăimarea ţării şi a na­ îndatoririlor fundamentale şi sc
adică baza juridică a oricărui a fi ales, libertatea întrunirilor, ţiunii. Delictele de presă se sta­ referă Ia : fidelitatea faţă dc ţară, i-a asigurat accesul Ia fotoliul
-stat de drept. dreptul la asociere, munca şi bilesc dc către lege. respectarea Constituţiei şi a le. prezidenţial.