Page 2 - Calauza_1991_95
P. 2

Paginc^^                                                                                                                    CĂLĂUZA •   NR. 95 ■ 1991


                        B U R S A   A LIM EN TELO R                                                                                              (Urmare  din  pag.  1)
                            ÎNCEPUT DE  DECEMBRIE  1991  (lei/kg)                     „ACUM  SAU  NICIODATĂ 1“                               pc  nimeni,  nu  anchetează,   sini
                                                                                                                                             nişte  lorzi,  te  servesc  la  nevoie
                                 Deva  Sibiu   C. Argeş  C-tanţa Braşov  R. VSlce       (Urmare  din  pag.  t)  singură  ca  prin  farmec.  Mii.   cu  vin  de  „Malaga".
                                                                                                              nile  încep  să  aibă  altă  îndelet­
                   cartofi         75      60    nu  se     50     40    60       van  cum  ar  face  lunaticii  din  nicire ;  trag  haina  de  pe  mine,   Aşa  o  fi...  Noi  nu  ne  am es.
                                                găsesc                            manualele  de  med'eină  legală  o  aruncă  jos  pe  covor  (pas  de-o   ferăin  în   t r e b u r i l e    ser­
                   varză        10—12  17—20       6    12—13   8—  9    10       din  care  învăţam   cu  m ulţi  ani  interesează   pe  ea  stiloul  meu   viciului   respectiv.  Toată  cin­
                   ceapă           70 . 60—70     60        60  60—70  70—80      în  urmă...                 din  aur  cu  care-mi  scriu  cele   stea  pentru  dl.  Ulieru  care   a
                   fasole          60     60      60        60    nu     70         îm i  dau  scama   că  apucata  mai  bune  articole !),   nasturii   spus  că  atît   ziariştii  cit  şi  se-
                                                                                                                                            reiştii  sint  în  slujba  poporului
                                                              se  găseş           asta  nu  poate  fi  liniştită  decît  cămăşii  şi  cravata  au  fost  nişte
                   morcovi      25—30     20      25        30     30    40                                                                 şi  a  ţării.  Cită  vreme  e  aşa  —
                   gogoşari        50  60—70      40        50     40    50       pe  canapea,   aşa  că  fac  nişte  victime   brutalizate   la  repe­  vom  respecta  S.R.I.-ul.  Cînd  nu
                                                                                  paşi  cam  nesiguri  către  partea  zeală,  dar  sigur.  M La
                                                                                                                                    băgat
                    conopidă        45  su  se    40        50    nu     50       dinspre  ferestruică  unde  se  a-  m îinilc  pe  sub  maiou,  a  comis   va  fi  aşa  —  nu-1  vom  respec­
                                                                                                                                            ta...
                                       găseşte                sc  găseş           fla  canapeluţa  tip  „o  persoană",  o  eschivă  căreia  ii-am  putut  să
                                                                                                                                                       trebuie  să  fie  con-
                                                                                                                                              S.RJ.ul
                   lapte           20     20      25        20     20    25       unde  nu  prea  poţi  să  te  lăfă-  mă  opun  şi  dintr-fi  dată  o  văd   ştient  că  presa  nu-i  va  fi   fa­
                   telemea      nu  se   180—200  200      200    200    190
                               găseşte                                            ieşti  lingă  altă  persoană,   în­ deasupra  mcat  cu  un  sex  creţ   vorabilă  şi  nu-1  va  ierta  atunci
                    carne  porc    190    130     180  200—220    200    190      gustimea  ci  te  pune  la  treabă  şi  zburlit  la  cîţiva  centimetri   cînd  cel   mai  umil  lucrător  al
                    carne  oaie    120 100—120    160      150    120    130      încerc  să  o  depun  frum uşel  pa  de  bărbia  mea..,   său  va  face  pe  un  om  de  rinei
                                                                                  pătura  albastră,  probabil   de   îm i  spun  —  acum  sau  nicio­  să  sufere  pe  nedrept.
                          DORIŢI  SĂ  REALIZAŢI  ECONOMII  SERIOASE               provenienţă  cazonă,  dar  pace  dată!  şi  trec  la  contraatac.  Cu
                                                                                  de  ai  linişte  cu  nebuna,
                                                                                                          mă  piciorul  drept,  reuşesc  să  dau
                                  PENTRU  BUGETUL  DVS. ?                      1  trage  peste  ca  şi  mai-mai  că  mă  jos  maimuţica  de  pe  miric  şi...  S.R.I.-UL  IESE  DIN
                     Nimic  mai  simplu.  „Călăuza"  te  care  vor  fi  afişate  la  sediul   i   sufocă  intr-o  ultimă  tmbrăţi-            tNTUNERIC SAU  INTRĂ
                   care  este  în   slujba  tuturor  redacţiei  iar  altele  vor  fi  tri-   l  şare  din   care  mă  eliberează  (va  urma)
                    oamenilor,  vă  pune  la  dispo.  mise  gratuit  la  partenerii  clin                                                l        IN  ÎNTUNERIC?
                    ziţie  coloanele  ei  pentru  pu-  ţară  cu  care  societatea  noastră
                    blicitate   mică  sau  m are  la  conlucrează.  Mergem  pe  siste.                                                        CULISE:  conferinţa  de  pre.
                    preţuri  mai  m ult  simbolice  —  mul  „FA  E1NE  ALTOItA  —      Ce mai  spun oamenii despre „Călăuza"  ?             să  pentru   judeţul  Hunedoara
                    adică  10  lei  cuvîntul  şi  25  lei  Câ    POŢI   GĂSI  ŞI  TU
                                                                                                                                            s-a  ţinut  Ia  prefectură.  Din  se­
                    cm2  fără  să  facă  discrim inări  B IN E !".                     „Apreciez  foarte  mult  ziarul  Dvs.  pc  care  îl  cum păr  şi-l   nin  uşa  biroului  „Protocol"  s-a
                    între  persoane  fizice  şi  socie-   încercaţi  şi  \ă   veţi  convin-   citesc  în  fiecare  săptăm înă.  Vă  doresc  mult  succes  în  acti­  încuiat,  bloririd  atit  pe  ziarişt*
                    tăţi  cu  capital  particular.  Nu  pe ţ  Publicaţia  noastră  se  di.   vitatea  Dvs.  de  slujire  a  oamenilor  aşa  cum  aţi  făcut-o  încă   C;t  şi  pe  sereişti  în  încăpere.  0
                    aplicăm  nici  o  m ajorare  Cei  fuzează  în  Ia  i,  Timi   Alb3)   de  la  prima  apariţie".   XEAG  IOANICHIE,      dl.  prefect  şi-a  virît  doar  capul
                    care  rea  r/eaza  publicitate  in  MehedinU  Ar^d ,  Bra?; ,   Ca_’                b-dul  Traian,  nr.  2  bis/29  Hunedoara  şi  n-a  intrat  0   uşa  a  fost  des­
                    „Calauza ‘  sî-nt  rugaţi  sa  pro.   _   _    .   .                                                                    chisă  de  colonelul  Agîrbiceanu,
                    zinte  şi  liste  cu  m ărfurile  pe  raş-Severin,  Cluj  şi  piaţa   e                                                 şeful  biroului   judeţean,   prin
                    care  le  desfac  —  liste  xeroxa-  în  plină  extindere.        De  Sfînta  Varvara,  patroana  minerilor             forţă,  după  ce  un  redactor   al
                                                                                    (Urmare  din  pag.  1)    mult  atunci  cind  avem  îndrăz­  nostru  a   chibzuit  mult  dacă
                   NE  SCRIE  UN  HOŢ            glitor !  Arivcderci  clerc !  Ieram   mari  economii  minelor  din  ia­  neala  să  inventăm  chiar  perpe-   s.o  lovească  sau  nu  •   domnii
                                                 clar  calumina  ochilor  lu  liz  tei­
                                                                                                              tuum  mobile.  Ca  să  vă  convin­
                                                                                                                                            sereişti s-au  aşezat spre  fereas­
                                                 lor  că  nu  şior  mai  am inti  du­
                       (Urmare  din  pag.  I)                                  ră.  Cu   această  ocazie  aş  vrea   geţi,  vă  rugăm  să  citiţi  „Călău­  tră  pentru  a *nu  putea  fi  foto.
                                                 pă  trataţia   servită  dă  Valone   să  amintesc doamnei  Doina  Cer­  za"  nr.  90  şi  91.  Cu  această  o-   grafiaţi  totuşi  noi  am  realizat
                  lui  Adam,   ieu  cu  pileala,  doi   nici  cum  ii  mai  cheamă  nici  pă   nea  şi  altora  care  în  perioada   cazie  vă  mai  rugăm  să  sponso­  fotografii  cu  aparatură  japone­
                  vlăjgani  din   form aţia  „două   ce  lume  trăiesc  nici  cum   sor   ceauşistă  a  fost  o  respectată  d:.   rizaţi   această  invenţie,   care   ză   publicăm  astăzi  doar  fo­
                  cărămizi  şo  ţiglă"  (n.  rcd.  aşa   distrat  amîndoi.  Cărţile  dă  po­  zidentă  şi  am  avut  toată  stima   după  cum  vedeţi  este  spre  bi­  tografia  d-lui  Ulieru  •   aştep­
                  ii  numeşte   Valone  pe  zidarii   cher  a  lui  unu  din  ici  le  îm.   şi  respectul  pentru  ceea  ce  a   nele  României,  care  am  obser­  tăm  întrebările  cititorilor  despre
                  care  construiesc  garajul  cioba.   prăştiasem   pă  jos.  Imaginea  a-   făcut  dar  aş  vrea  să-i  atenţio­  vat  o  iubiţi  foarte  mult.  Şi  vă   S.R.I.  £   promitem  să  le  răs­
                  nului),  gata  trotilaţi ;  cînd  leam   răta  a  speluncă  şi  prosteală  dă   nez  de  faptul  „că  şi  minerii  gîn-   rog  să  nu   uitaţi  că  invenţiile   pundem  0   n-arc   rost  să  vă
                  arătat  o  oiagă  cu  molan  şi  leam   începători  dă  care  pînă  atuncia   desc“.  Domnia  sa  a  spus  că  mi­  pomenite  în  acest  articol   sint   plictisim  cu  lucruri  cc  nu   vă
                  zis  că  trebe  să  luăm de la  subsol   mai  sănfruptaseră  din  butoiu   nerii  nu  gîndesc,  ei. doar  mun­  gândite  de   minorii  din  Valea   interesează  £   alentie :  S.R.I.-ul
                  nişte  grinzi,  sticloanţa  o  să  le   cu   mardei  a  Iu  nea  Costică   cesc ■  Da  Doamnă,  noi  muncim,   Jiului.  Aşa  să  ne  ajute  şi  să  ne   lucrează  şi  cu  INFORMATORI!
                  fie  prem iu  pentru  mis  românia   Chestie  dă   obişnuinţă  !   Plec   dar  după  cum  se  vede  noi  mai   apere   sfinta  Varvara,  protec­  Cei   obişnuiţi  —  nu  pierdeţi
                  preşedintele  juriului,  or  behăit   lăsindui  fără  spectatori  urc  în   şi •   gîndim,  şi  gindim  foarte  toarea  noastră !  prilejul.
                  căs  dacordeon  şi  hai.  Ierau  iei   Aro  şi  tundeo  nene  la  oraş  unde
                  în  stare  să  cînte  marselieza  şin   trebuia  săi  agăţ  pă  nea  Caisă
                  lim ba  surdom uţilor  că  nu  ştiau   şi  să  mergem  la  un  văr  dai  lui                                              na  Aurora  Vasilescu,  în  drum ul
                  engleza.  Cărăm  obectele  scurt   tăbăcar  să  luăm  o  remorc»  cu   C A D A V R U L   D IS P Ă R U T                   ci  spre  casă,  în  seara  zilei  de  21
                  pă  doi  şii  parchez  dupaia  pun   piei. înainte  dă  ciocnelia  cu cio-                                                decembrie  1989.  în   unele  locuri,
                  buştean  dă  copac  dăl  avea  nea   banu  am  schimbat  tot  lozu  pă   (Urmare  din  pag.  1)  fusese  prieten),  s-a  dus  luni  di­  pe  anum ite  străzi,  sîngele  oame­
                                                                                                             mineaţa  să  întocmească  formali­
                  Costicăn  beci.  In  molan  la  bă­  parai în S.  vrăjeală  vorbită  di­                                                  nilor,  al  tinerilor  ucişi  (nici  a-
                  ieţi  leam  băgat  luminai  dă  să   nainte  şam  luat  şapte  beţe  mari   unui  camion  m ilitar  (? ? ?)   şi   tăţile  de  rigoare.  I  s-a  spus  că,   cum  nu  se  ştie  de  către  cine ?)
                  le  pice  plombele  şi  să  se  vise­  în  schimbu  la  350  dă  mii   dă   transportat,  de  urgenţă,  la...  ur­  nici  mai  mult   nici  mai  puţin,   nu  se  uscase  încă.  Petele  păreau
                  ze  lingă   gagici  ca  Ciociolinan   bănuţi.  Cr.micăreala  onceput  a   genţa  Clinicilor   Noi,  din  Piaţa   „sigur,  cadavrul  Ladislau  Csyz-   a  fi  încă  proaspete,  deşi,  „salu­
                  parlam entu   italian  cu   ţîţele   doua  zi  cînd  neam  întors  aca­  Mărăşti,  la   o  distanţă  de  nici   m aryk  se  află  la  morgă".  Şi  cum   britatea"  oraşului  încercase,  za­
                  goale  şi  cu  secsu  gata  dă  par­  să  că  pastă  noapte  parcasem  !a   un  kilometru.  A  fost  transpor­  pînă  la  morgă  nu  e  decît  un  pas.   darnic,  să  le  şteargă.  De  pe  as­
                  caj.  După  ceor  gîlgîit  la  apara­  Miron   văru  lu  nea   Costică   tat  la  morgă,  unde   nu  i  s-a   s-a  dus  în  subsolul  clădirii  cu   falt  dă,  dar  din  sufletele  şi  me­
                  te  şi  sor  dat  cu  roţilen  sus  am   din  V.             făcut  nimic  altceva  decît  să  se   10  etaje.  Cadavrul,  însă,   dispă­  moria  oamenilor,  nu !  Aşa  cum
                  aranjat  puţin  ieşirea  în  decor   Acasă  Ia  cioban  fusese  pano­  constate  decesul.  I  s-au   făcut   ruse,  odata  cu  celelalte,   despre   i  s-a  întîm plat  şi  doamnei  Au­
                  din  scena  cu  cinatu  molanului   ramă  mare.  Cîntarea  României  !   de  toate:  actele  i-au  fost  luate   care  se  ştie  şi  se  vorbeşte  atît   rora,  care,  în  atîţia   ani   de
                  în  taină.  Gongu  final,  regizor   Am  aflat  dupaia.  Meşteru  Ma-   şi  duse  soţiei,  pe  piept   i  s-au   de  mult.  A  rămas  durerea   în   muncă  l-a  văzut,  deseori,  pe  cel
                  din  um bră  Valone  ca  Ciulei  în   nole,  şefu   dă  trib  la  borfaşii   lipit  fîşii  de  leucoplast,  pe  care   sufletul  soţiei,  a  copiilor  şi  un   oare  a  fost  L.C.,  intrind  vesel;-,
                  zilele  lui  bune.  Leam  îndesat   dăl   fuiaseră  pă  nea  Costică   îi  era  scris  humele.   Să  nu  se   bust  modest,   dar  simbolic,  la   fredonînd,  de  cele  mai   multe'
                  în  buzunare  cîteva  pachete  cu   (n.  red.  observaţi  umorul  pro.   piardă...  Dc  nici,  tot  de  urgen­  Gătaia,  locul  unde  fusese  profe­  ori  o  lucrare  de  Vidu  şi  salu-
                  lovele  la  vrajeală,  am  aranjat   priu  lui  Valone  şi  celor  din  Lu­  ţă,  cadavrul  a  fost  transportat   sor  de  muzică  tim p  de  mai  mulţi
                  sticle  la  mişto  pă  jos,  am  lovit   mea  interlopă)  responsabelu  cu   ia  Spitalul  Clinic  Judeţean.  Me­  ani.  Şi  o  placă   comemorativă,   tînd  cu  respect.  Pentru  că  Lotzy
                                                                                                                                            respecta,  ca  să  fie  respectat.
                  butoiu  şi  lam  desfăcut,  am  mai   cooperativa  m ortaru  o  dat  pas­  dicul  care   urm ărea  „drumul"   din  marmură,  aplicată  pe  faţa­
                  scos  caneaua  molanu  r.inci   şi   tă  ăi  doi  ortaci  rupţi  dă  beţi  şi   cadavrului  (vrind  să  dea  o  mînă   da  elădirii-monument  în  caic  a   A  fost  un  OM  care  n-a  iriai
                  tot  tacîmu.  Fiilor'  fiţi  pă  pace   drogaţi  cu   biberonu  dă  man­  dc  ajutor  familiei   îndurerale,   muncit  ca  metodist.  apucat  Ziua  de  22,  despre  care
                  somn  uşor  vo  fentat  un  man­  dea...        va  urm a    la  Inmorm întarea  celui  care  îi  De  el  şi-a  adus  am inte  doam­  urmează  să  scriem...
                       (Urinare  din  pag.  I)   vocal patru  aspecte principale. Mai   l>olitice  nu  sint  validate  de  elec­  sint  separate.  Dar  un  asemenea   politică,   trebuie  să  existe   un
                                                 intii,  ţărăniştii  sint  adepţii  mo­  torat.  Iar  cind  urmează  la  tron   text,  oiâcît  de  clar  ar  fi  formu­  factor  de   stabilitate  care  nu
                  taţi  cc  au  fost  săvîrşite  prin   narhiei.  Ei  sint  de  părere   că   un  urmaş  al   fostului  monarh   lat,  ar  fi  ori  declarativ  ori  i-   este  altul  decît  Constituţia  ca­
                  aplicarea  lui.  Dar  pentru  a  se   intii   trebuia   organizat   un   cine  garantează  că  acest  urmaş   nutil.  Separarea  puterilor   în   re  trebuie   protejată  de  jocul
                  face  «fectivă  această  restituire,   referendum   care  să   fi  stabilit   şi  politica  lui  va  fi  pe  placul   stat  este  exprim ată  în  nume­  politicii   ce  poate  fi  făcut   de
                  cu  rezolvarea  numeroaselor  im­  forma  de  guvernămînt.  In  ace­  poporului ?  Este  clar  că  acest   roasele  articole  care  reglcmcn.   un  grup  restrîns  de  politicieni,
                  plicaţii,  -este   necesară  o  lege   laşi  timp,  ei  au  susţinut  per­  rege  poate  avea  doar  un  ro!  de   tează  relaţiile  între  Parlam ent—   fără  a  exprim a  voinţa  poporu­
                  specială.  Ori  această  lege   încă   m anent  ideea  că  nu  este  nece­  reprezentare.  Ori  şeful  unui  sini   Preşedinte  şi  Guvern  —  Auto­  lui.   Dacă  revizuirea  Constitu­
                  nu există  şi ca  atare  propunerea   sar  Referendumul  pentru  apro­  trebuie  să  aibă  rolul  de  media,   ritatea  Judecătorească.  ţiei  ar  fi  lăsată  în  competenţa
                  tic  a   fi   abrogat  decretul  prin   barea  Constituţiei,  deoarece  par­  tor  intra  forţele  politice.  Ţara   O  a  treia  chestiune  apreciată   Parlam entului  este  suficient  ca
                  care  .au  fost  practic  confiscate   lam entarii   sint  reprezentanţii   noastră,  care  este  şi  va  fi  con­  ca  necorespunzătoare  este  Curtea   300  de  deputaţi  şi  senatori  să
                  aceste  moşii,  nu  este  operantă   poporului  şi  ti  au  fost  aleşi,  in   fruntată  încă  muR  timp  de  in.  Constituţională.  S-au  formulat   schimbe  soarta  ţării  întregi.
                  ţi  deocamdată  nu  poate  fi  adop­  principal  peniru  a  elabora  şi                     iemeri,  cum  că  această  instanţă   Sigur, textul  Constituţiei nu este
                  tată.                          adopta  Constituţia.   Lăsînd   la                          este  a  patra  putere  în  sfat.  în   perfect.   Lui  i  se  mai  pot  adu­
                    Acest  incident,  nu  este  insă   0  parte  această   contradicţie.   cronica            fond  această  Curte  Constituţio­  ce   numeroase   îm bunătăţiri.
                  lipsit  de  semnificaţii,  el  rclc-   Constituţia  adoptată  recent  dc                    nală  este  o  instanţă  judecăto­  Dar  dincolo  de  toate  criticile
                   vindu-ne  starea  dc  spirit  din   Parlam ent,   este  o  eonsiiluţie   PARLAMENTARĂ     rească  care  se  pronunţă  asupra   care  i  se  pot  aduce,  Constitu­
                  Parlam ent  Şi  mai  ales  faptul  că   Republicană,  pentru  că   aleşiî   I              constituţionalităţii  legilor  adop­  ţia  este  legea  fundam entală  a
                  îndelungata  dispută  din  Consti­  poporului,  in  virtutea  m andatului                  tate  de  Parlam ent.  Adică,  dacă   ţării  şi  reprezintă  un  adevărat
                  tuantă  nu  a  „tocit"  spiritul  o-   pc  care  îl  eu  de  la  electa  n t,  au          această  instanţă  apreciază  că  o   pas   decisiv  in  demersul  spre
                  fensiv  al  com batanţilor.  Votul   optat  pentru  această  formă  de   stabilitate  politică   (schimbări   lege  încalcă  Constituţia,  o  re.   democraţie.  Fa  apără  drepturi­
                  pentru  Constituţie,  a  clarificat   guvernămînt.  Electoratului   nu  de  opţiune  a  electoratului,  că­  trim ite  Parlam entului,  care  o   le  şi   libertăţile  fundam entale
                  de fapt  definitiv  profilul  politic   1  s-a  refuzat  dreptul  de  a  alege   deri  de  guverne,  form ări  de  noi   poate  modifica  sau  poate  să  o   ale   cetăţeanului  şi   defineşte
                  al  form aţiunilor  reprezentate în   forma  de  guzernăm int,  pentru   alianţe  etc.)  are  nevoie  de  un   trim ită  preşedintelui  în  forma   instituţiile  statului  bazate   pe
                  Parlam ent.  Şi  din  moment  ce,   că  prin  Referendum,  el  poate   şef  de  stat  investit  cu  puteri  care   iniţială   prom ulgarea  ei  fiind   separarea   puterilor  şi  pluri-
                  fiecare şi-a  făcut publică  opţiu.   respinge  Constituţia  şi  implicit   să  o  poată  scoate  din  posibilele   obligatorie.  Deci,  Curtea  Con­  pariitism .  Constituţia  e  garan­
                  nea  politică,  dînd  la  iveală  şi   şi  Republica.        crize  politice.              stituţională  nu  este  o  altă  putere   tul  proprietăţii  private  econo­
                  zonele  mai  „um brite"  ale  politicii   Dc  ce  însă,  a  optat  Adunarea   Teama  multora,  că  Preşedintele   in  stat.  miei  de  piaţă,  a  sistcm u'ul   c,
                  lor,  partide  şi  chiar  unii  poli.   Constituantă  pentru  Republică ?   poate  deveni  un  nou  dictator,   In  fine,   ultima   problemă   conomic  menit  să  asigure  pros­
                  ticieni  individuali,  au  ieşit  i-   Fără  a  intra  în  detalii,  republi­  este  absolut  nejustificată.   Din   pusă  în  discuţie  dc  opoziţie  ca   peritatea   m aterială.  în  fine,
                  mediat  la  „bătaie".  Cum  poate   ca  este  forma  de  guvernămînt,   simpla  lectură  a  atribuţiilor  sale,   o   prevedere   nedemocratică,   spunem  că  această  Constituţie
                  fi  altfel  explicată  campania  por.   mai  democratică,  şi  numai  prin   publicate  în  Constituţie  rezultă   este  modul  dc  revizuire  a  Con­  reprezintă   actul  care  consfin­
                  uită  de  P.N.Ţ.-c.d.  şi  alte  forţe   faptul  că  preşedintele  este  ales   clar  că  Preşedintele  este  foarte   stituţiei.  Revizuirea  poate  fi  I.   ţeşte  ruptura  definitivă  cu  rc-
                  politice, imediat  după  exprim area   prin  vot  de  către  întreg  popo­  îngrădit,   atribuţiile  lui  fiind   nlţiată  de  Preşedinte  la  propu­  gimul  trecut,  totalitar  şi  nede-
                  votului,  cam panie  menită   să   rul  şi  (ot  prin  voinţa  poporului   in  mod  curent  extrem   de  res.   nerea   Guvernului,  de  cel  pu­  mocratic.
                  1ucă  la  căderea  Constituţiei ?  el  poate  fi  demis.  Monarhiştii   trinse.            ţin  o  pătrim e  din  num ărul  se.   Şi  pentru  a  nu  periclita  dru­
                    Reprezentanţii  P.N.Ţ.-c.d.,  ex­  susţin  că  Regele,  nefiind  ales,   A  doua  obiecţiune  formulată   natorilor  şi  deputaţilor  şi  de   mul  nostru  spre  o  nouă  socie­
                  ponenţi  de  vîrf  ai  opoziţiei  au   nu  este  implicat  atit  dc   mult   de  opoziţie,  este  şi  mai  firavă.   r>*0 0(W  de  cetăţeni  cu  drept  de   tate  în   care  toţi  cetăţenii  să
                  afirm at  că,  această  Constituţie   în  viaţa  politică,  şl  în  acest  fel   Ei  susţin  că  separarea  puterilor   vot.  Revizuirea  se  aprobă  prin   fie  liberi  şi  egali  in  faţa  legii,
                  este  profund  antidemocratică.  Pe   este  un  factor  de  echilibru,  m an­  nu  este  form ulată  explicit   în   Referendum.  în  care  libertăţile  şi  drepturile
                  Ce  îşi  aigum entcază  această  for­  datul  lui  fiind  pc  viaţă.   Dar   textul  Constituţiei.  Adică   nu   Această   procedură  este  a-   să  fie   garantate  de  lege,  tre­
                  m aţiune  politică  afirm aţia ?  D.l   Regele  neaiungind  pe  tron  prin   este  nici  un  articol  care  să  spună   preciaiă  ca  greoaie.  Dar  în  a-   buie  să  votăm  PENTRU  CON­
                  Ion  Rnţiu, in alocuţiunea sa, a in.  voinţa  poporului,  opţiunile  Iui  că  în  România  puterile  în  stat  ccaslă  perioadă  de  instabilitate  STITUŢIA  ROMÂNIEI.
   1   2   3   4