Page 6 - Calauza_1994_200
P. 6
PAG. I „CALAUZA44 • NR. 200 • 1994
WBjrwrr ■wr.! juirTrir
JUDEŢUL HUNEDOARA A INTRAT IN EUROPA ÎNAINTEA ROMÂNIEI 111
TREI ÎNTREBĂRI PENTRU DL COSTEL ALIC, RETROSPECTIVA EXTER NA 1993 din România de a accede deschise în programele Co
PREŞEDINTELE CONSILIULUI JUDEŢEAN în A.R.E. astfel că nimeni munităţii Europeno cu fi
nu ar mai putea spune ni- nanţare C.E. deci, OUVER-
HUNEDOARA mic cu privire ia România. TURE, CENTURIO şi pe
REPOTER : — D-le pre tanţilor mass-media nu o- tn iulio 1992, la Santiago de Coropostela — Spa Ai toate judeţele membre programe directe cu regiu
şedinte vă rugăm să defi dată, termenul de REGIU nia, la Adunarea Generală a Ansamblului Regiuni în acest Consiliu European ni din Elveţia, Austria,
niţi în câteva cuvinte Adu NE în concept A.R.E. (con lor Europei (A-R.E.), Judeţul Hunedoara a fost pri al Regiunilor, cum nu eşti Ungaria, Anglia, Belgia.
narea Regiunilor Europei şi form art. 3 din Statut) de mit, prin vot unanim, membru cu drepturi depline cu întreaga ţară european ?! Paleta este diversă: pri
*â specificaţi structura sa. fineşte : „colectivităţile te in prestigiosul for european. Adunarea Regiunilor Si datoritţ-spriiinului nos vatizare, reţele comerciale,
COSTEL ALIC : — A.RJE. ritoriale situate imediat sub Europei aparţine organismelor europene, parte a tru, recent în A.R.E. au fost turism, agriculturi şi zo-
este un organism european nivelul statului central, a- Comunităţii Europene (C.E.) dar eu o marc deschi primite ca membre co tehnie, pregătire de spe
gen Consili-I Europei, com vănd ' reprczenlativitate dere spre Centrul şi Estul continentului. Secretari drepturi depline încă 4 ju cialişti. schimburi în do
pus din reprezentanţi ai politică exercitată printr- atul General de la Strasbourg, cele 4 Comisii Per deţe din ţară, ajungând a- meniul administraţiei, e-
organelor alese, transpus un Consiliu ales legitim manente plus cele 2 de specialitate (amenajarea te cum să fim 6, iar anul viitor dttcaţie, t'neret. Şi preci
Insă în plan regional, dar prin alegeri libere 1“ Deci ritoriului, turism, cultură, educaţie, tineret, mino se pare că la viitoarea Adu zez toate acestea neanga
suplementat cu totalitatea dacă în Anglia sunt „co rităţi şi mass-media) asigură relaţiile cu CE, Consi nare Generală numărul ju jând aproape deloc cheltu
aspectului cooperării mul mitate", în Spania „pro liul Europei, CSCE, Centrul şi Estul continentului, deţelor româneşti va ajun ieli ale judeţului.
tiple : economice, sociale, vincii", în Franţa „depar zonele non-europenc. Accesul judeţului Hunedoara ge la 15—20. In aceeaşi Un câştig de alt ordin
culturale, administrative, tamente", în Polonia „voi în A.R.E. şi de curând datorită suportului pe care ordine de idei prin partici a fost Reuniunea Comite
tehnice etc. Conducerea vodate", în Elveţia „can l-a acordat, accesul a încă 4 judeţe din România în pare activă în cadrul tului de Urmărire Est-Vest
Ansamblului Regiunilor E- toane", natural că pentru acest, practic un Consiliu European al Regiunilor, A.R.E. îţj poţi aduce o a A.R.E. organizată la De
nropei este realizată prin România echivalentul pen a condus în anul 1993 ia extinderea relaţiilor exter contribuţie directă la a- va în iuna mai 1993, care
Adunarea Generală (cuprin tru REGIUNE în context ne, la posibilitatea cuplării judeţului şi chiar a Ro doptarea unor hotărâri şi ne-a propulsat atât jude
de astăzi peste 260 de re european va fi cel de JU mâniei Ia luarea unor decizii Importante in plan tratate europene de o de ţul cât si ţara în centrul
giuni din toată Europa), DEŢ. Deci să fiu bine în european, la participarea în cadrul unor programe osebită importanţă. Poţi atenţiei Regiunilor Europei
Biroul Permanent, preşe ţeles ; nici regionaiizare, ale Comunităţii Europene. •vota, amenda, propune ia şi a unor personalităţi de
dintele Jordi PUJOL şi cei nici federalizare sau altce Răspunzând interesului manifestat de cititorii Strasbourg, Barcelona. Gtas- prim rang. Imaginea Ro
doi vice-preşedinţi. Dar va ! Cooperare inter-regio- noştri am realizat cu sprijinul Biroului de Presă al gow sau Geneva şi Bruxel mâniei atât de deformată
practic întreaga activitate nală europeană directă Consiliului Judeţean Hunedoara un grupaj informa les. Si acum care este câş de unele medii de infor
este coordonată de către DA ! ; cu judeţele din tiv, retrospectivă a relaţiilor externe ale judeţului tigul direct, material, nu ? mare a înregistrat şi pe
Secretarul General di. România ! Hunedoara în 1993, Din păcate încă mai tre această cale un plus de
Wolfgang MAIER şi se re REPORTER : — D-le pre buie să luptăm cu o veche crcdibMiîpte. Intenţionăm
alizează prin cele 6 Comi şedinte, de acord cu o în mentalitate: astăzi am a- să găzduim la Deva Un
sii Permanente, subcomisii trebare dură ? cuprinde mai multe direc rii admise fiind în Europa vut o discuţie cu un oar- congres European sub egi
şi grupuri de lucru sau ALIC COSTEL : — Desi ţii dar voi încerca să con prin aecesul lor în A.R.E., tener străin şi de mâine da A.R.E. dezbătând ală
raportori. gur ! cretizez. Odată în plan na realizează o integrare „step aşteptăm ea acesta să vină turi de renrezentantii tu
REPORTER: — Revine REPORTER : — Cred că ţional şi internaţional, ac by step" (PAS CU PAS, eu lapte şi miere ! Repet turor mediilor de informa
eu obstinaţie termenul de pe toată lumea interesează cesul judeţului Hunedoara N. RED.) directă deci nu încă o dată : noi avem ne re din Europa problemele
REGIUNE sau REGIUNI. care sunt rezultatele con într-Un for european înainte se mai pune problema în voie în Român’a *»s*ăzi de rolului mass-mediei în pro
In contextul politic actual crete al- participării ju de intrarea României în Con viitor că România nu este pa-teneriat onest, de coope movarea Regiunilor. Deci
al României termenul poa deţului Hunedora Sn A.R.E. siliul Europei şi de a semna în Europa sau nu se inte rare, de investitori, nu de cel puţin câteva zile se va
te supăra anumite urechi şi ce se întrevede în viitor acordurile de cooperare e- grează sau nu c recunos ajutoare umanita-e. Har vorbi în toată Europa de
ori poate duce cu gândul de la această Darticipare ? uropcană a condus practic cută î Tocmai de aceea Domnului disnon'bilităti a- România şî Deva, ca o fe
la Remonalizarea ţării... ALIC COSTEL: — A- la acceptarea ideii că în idea noastră pe care' am yem destule ! Important reastră deschisă spre o re
COSTEL ALIC: — Nici ceasta este o întrebare România se realizează făcut-o publică ori de câte pentru judeţul nostru este ală cooperare şi integrare !
pomeneală 1 Aşa cum am perfect normală, nicidecum transformări democratice, ori am avut prilejul a fost că începând cu 1994 am
precizat în faţa reprezen una „dură" ! Răspunsul ar că judeţele — regiunii ţă să sprijinim toate judeţele fost incluşi şi avem uşi CRISTIAN ILCA
De ia crearea sa în 1985, Adu Neagră, rezerve de petrol dar şi
narea Regiunilor Europei, ce gru „Tratatul de la Maastricht conferă regiunilor grâne. Aveţi cele patru anotim
pează astăzi peste 250 de regiuni, puri, sunteţi un popor deschis şi
şi-a propus realizarea a două o- harnic... Vă doresc să ajungeţi
biective majore : primul ar f i : un rol important Intr-o Europă viitoare!!!“ acojo unde este locul dumnea
recunoaşterea de către Comuni voastră...".
tatea Europeană şi Consiliul E- • WOLFGANG MAIER, secre
Hropel a rolului regiunilor în- duitării Regiunilor Europei este Avem marea satisfacţie că am europeană ■} Şi prin Hunedoara, tarul General al A.R.E. : „Parti
tr-o nouă Europă şi crearea u- promovarea cooperării directe în probat capacitatea A.R.E. de a România este în Europa !" ciparea pentru prima oară Ja O
nor organisme menite să implice tre regiuni. Organizaţia noastră reuni regiunile din întreaga E- • GERALD MC GRATII, pre Adunare Gener.ală A.R.E. a re
A-R.E. în procesul de luare a a , anticipat practic schimbările uropă pentru a Ie apăra intere şedintele Comitetului de Urmă prezentanţilor din România este
unor decizii importante pentru din Centrul şi Estul continen sele comune şi a dezvolta coope rire Est/Vest al Adunării Regiu o reală bucurie pentru noi, eşte
continent. Astfel, ratificarea Tra tului, stabilind din 1.988 primele rarea inter-regională i nilor Europei (cuvinte adresate semnul că în România s-au pro
tatului de Ia Maastricht care a linii de cooperare eu regiunile JORDI PUJOL dus schimbări reale, că regiuni
instituit Comitetul Regiunilor, din această zonă a Europei, con PREŞEDINTELE A.R.E. în limba română la Reuniunea le din România sunt pregătite
semnifică un pas înainte, iar pe tribuind ia dezvoltarea lor eco de la Deva): „...dumneavoastră pentru partenerîat cu Europa,
de altă parte Consiliul Europei nomică şl favorizând deschide • FRANţlOlS LACIIAT, vice aveţi în România toate condiţiile iar noi trebuie de acum să acor
lucrează în ideea ameliorării re rea politică. Astăzi prezenţa re preşedinte al Adunării Regiuni de a deveni în câţiva ani cea dăm un sprifn direct pe toate
prezentării regionale în interi giunilor acestor state în orga lor Europei; mai bogată şi prosperă ţară din căile integrării regiunilor româ
orul său. nizaţia noastră este cu fiecare zi „Am întâlnit la Deva, o ma Europa. Aveţi un pământ dar neşti in marea familie a Euro
Cel de-a! doilea obiectiv al A- tot mai semnificativă. re surpriză, o mare atmosferă nic, munţi, văi, câmpii. Marea pei de astăzi şi de mâine...".
FLASH • FLASH • FLASH • FLASH • FLASH • FLASH • FLASH • FLASH • FLASH • FLASH • FLASH • FLASH • FLASH •
IANUARIE, Bruxelles: mediilor de informare din
— reuniunea Comitetului Calendar extern A. R. E. — participarea judeţului Centrul .şi Estul Europei •
Est/Vest al A.R.E. • s-a includerea judeţului Hu
adresat invitaţia ca viitoa nedoara în programul CEN-
rea reuniune a Comitetu TURJO (perfecţionare îa
lui să se desfăşoare la De Hunedoara în 1993 la acţiuni A. R. E. domeniul administraţiei lo
va • Judeţul Hunedoara cale) • se prezintă de că
intră în contact cu repre Europa şi propuneri pri Deva un birou — extensie şi Eurochambres • prezen tre reprezentanţii Consi
zentanţii Programului OU- al .Consiliului Europei, re vind politica A.R.E. în di al programului OUVER ta ia aceeaşi masă a poli liului Judeţean Hunedoara
prezentanţi ai C.E., CSCE
VERTURE. etc. recţiile : cultură regională, TURE pentru a coordona ticului şi economicului prin protestul împotriva farsei
Bonn : Adunarea Gene MARTIE, Newport, Ţara limfei, educaţie specială spaţiul cuprins între re reprezentanţii săi la cel judiciare de la Tiraspol.
rală A.RJ£„ sunt prezente Galilor : reuniunea Comi ete. • Sunt stabilite pri giunile Ţărilor Baltice. U- mai înalt nivel • partici DECEMBRIE, Barcelona,
peste 230 de regiuni din siei VI a A.R.E. : cultură, mele relaţii directe, Hune craina. Bulgaria, Albania, pă ca iniţiativă a judeţului Spania : Adunarea Genera
Europa e prima participa educaţie, tineret,. medii de doara — Hampshire şi Fi- Ungaria şi România. Hunedoara abordată la lă A.R.E. • sunt primite
re a judeţului Hunedoa informare, minorităţi e fe (Marea Britanie). NOIEMBRTH. EisCJOS- Deva în luna Mai Came în A.R.E. încă 4 judeţe din
ra la o Adunare Generală dl Ciprian Alic, reprezen- OCTOMBRIE, Glasgow, tadt. Austria: o delegaţie rele de Comerţ din întrea România : Arad, Alba, Bis
.după primirea sa în 1992 ' tantul judeţului Hunedoa Scoţia: Reuniunea Comi de consilieri ai C.J. Hune ga Românie. triţa Năsăud şi Satu Ma
ca membru A-R.E. • Se ra a fost ales raportor tetului de Urmărire EST/ doara stabilesc bazele .unor Ancona, Italia : şedin re • Este stabilit calenda
pun bazele modernizării Ait.E. privind mass-media VEST • Se discută inclu legături directe cu regiu ţa Comisiei IV a A.R.E. în rul relaţiilor externe al
A.R.E. şi a .deschiderii cu din Europa. derea judeţelor României nea Burgenland în dome legătură cu CSCE (Confe Consiliului Judeţean Hu
predilecţie spre Centrul şi SEPTEMBRIE, Trento, in programele C.E., CKN- niile economic, social-cul- rinţa pentru Securitate şl nedoara cu reprezentanţii
Estul continetului o Este Italia: se prezintă Ra TURIO OUVERTURE, tural, tineret, şcolar, admi Cooperare în Europa). Se unor legiuni din : Anglia,
prezentă d-na Catherine La- portul preliminar asupra TEMPUS, PHARE • nego nistrativ ş.a. prezintă de către raporto Scoţia, Elveţia, Belgia, I-
iumiere secretar General mediilor de informare din cieri pentru a instala la Viena : Reuniunea A.R.E rul mass-media situaţia talia.
Chinezii nu se lasă În fiecare an
In cadrul Parlamentului Ro in calitatea de preşedinte şi mem lurile, inclusiv la nivel local. A-
mâniei există costituite 29 de brii acesteia : Dong Zhanlin de ceasta cu atât mai mult -ou cât în fiecare an,
grupuri de p. 'etenie cu tot atâtea putat la CNP, membru al Co China a înregistrat în 1992 un
Parlamente. în calitate de secretar misiei pentru diaspora chineză ritm al creşterii economice de dragostea noastră de soare
al grupului de prietenie cu China a CNP, Wang Zcngjing deputat 12,8 la sută, cel mai mare din scormoneşte mai mult adâncurile,
pot afirma că activitatea grupu la CNP, Wu Jongshl deputat lume. iar pe -primele 3 trimes în -fiecare an,
lui de prietenie China-România CNP, rectorul Universităţii Tian- tre din 1993 acest ritm a atins ne desprindem rădăcinile de un tărâm
.este cea mai intensă. jin, Cai Linxiang secretar ai gru I3j6 la sută. Un aspect deosebit: şi ne înălţăm, căutând un loc mai frumos,
Ultima întâlnire de acest fel pului de prietenie şi Wang Wen în acest interval China a suferit
s-a desfăşurat la Bucureşti în funcţionar la Direcţia relaţii ex puternice inundaţii cu efecte de unde să ne înflorim visele
tre delegaţia grupului de prie terne a Cancelariei Comitetului zastruoase compensate în media şi să ne pregătim căutarea de mai mult
tenie chino-română a Congresu Permanent al CNP, şi grupul generală de creştere — ,eu 24)6 a iieoărui an.
lui Naţional Popular al RP Chi parlamentar român. la sută procentul de creştere ,-aI
neze formată din : Xu Xm de Cu acest prilej se stabilesc atât Industriei. MANUELA ŞTEFAN
putat la CNP, membru al Comi- legături politice cât şl legături TIBERIIJ VLADISLAV
. filei de Relaţii Externe al CNP economice trainice la toate nive Senator — -