Page 3 - Calauza_1995_276

pag* 4 Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor „CĂLĂUZA**

j*.
MUSIC TOP TEN Duelul cavalerilor Libertatea nu

L TAKE THAT — BACK FOR GOOD de... CĂLĂUZA" înseamnă
2. REDNEX — WISH YOU VVERE HEIÎE Ignorarea
X LA BOUCIIE — BE MY LOVER t â n ă r u l u i c h e f l i u
4. SCATMAN JOHN — SCATMAN istoriei
X MCHAEL A JANET JACKSON — SCREAM Când deşerţi paharele
X OFFSPBING — SELF ESTEEN Şi încurci cărările,
Te întreabă mândrele:
7. OASXS — SOME MIGHT SAY se înfăţişează şi Vlad Ţepeş, Şte­
X JANET JACKSON — WHOOPS NO W Ce te legeni... Puiule ? I fan cel Mare, Mihai Viteazu, Ta -
X BRIAN ADAMS — HAVE YOU EVER REALLY LOV ER | prof. DUMITRU BOBOŞA sile Lupu, Matei Basarab fod
| A WOMEN Stimatului domn care semnea­ care a introdus limba română te
«X GRffiN' DAY — WIIEN I COME AROUND ză cu numele CIOPLITORUL: biserici). j
O AN A Ai în epigramă fler Despre o istorie a românilor Ne apropiem treptat de epaw
Şi stofă de cavaler; oglindită în medalistică, mone­ modernă prin Nicolae Iorga, tea
Credem că din cioplitor de, decoraţii şi bancnote, mi-a Antonescu, foştii regi.
Lecţia de istorie la care, Ş t
Informaţii pentru iubitorii automobilelor Vei ajunge şi... sculptor 1 vorbit cu toată pasiunea posibi­ bună voie am fost martoră m ia
lă dl VAS1LE CHIOREAN, co­
Domnului care se adresează ee-
lor de la „Călăuza" că au des­ lecţionar serios de la Cluj. demonstrat că libertatea n-a» taa
bui să instaleze în noi ignoranţi
Âm început discuţia noastră
LANCIA KAPPA chis duelul cavalerilor cam şco­ sub semnul unei înscrieri de pe pentru istorie, chiar dacă de a-
lăreşte :
LANCIA KAPPA este noua benzină şi una pe motorină, LAN­ Dumnealui ne cam şopteşte o medalie editată în 1912, pur­ bia am ieşit dintr-o perioadă â t
saturaţie cu istorie poleită, ţ
tând chipurile lui Alex. I. Cu-
maşină a firmei LANCIA care CIA oferă trei motoare de cinci G-am pornit-o şcolăreşte, za şi Mihail Kogălniceanu şi chiar dacă momentul este OB
înlocuieşte seria veche THEMA cilindri în linie alături de puţi­ Dar în viaţă prima oară care sună aşa: „Popoarele se mult mai puternic fiind forţai
Trebuie să faci... şcoală I
şi devine nava amiral a firmei nele firme care mai produc a- onorează pe ele însele când păs­ pur-şi-simplu să trăim până te
italiene. KAPPA se deosebeşte semenea motoare (Audi, Merce­ Răspuns la epigrama cu musca trează şi înconjoară memoria disperare sub semnul lui Bptm
prin formele rotunde de LAN­ des şi Volvo). Primul motor pe la arat: marilor lor patrioţi". De aceea aceasta pentru că am convinge­
CIA THEMA. Dimensiunile au benzină este un R5 de 2,0 1, 145 E frumos că îndemni lumea interlocutorul meu începe lec­ rea că o naţiune are nevoie să |l
fost mărite cu 8,2 cm pentru GP şi 205 km/h (9,8 sec. de la Să lucreze ca un motor, ţia de istorie de la Burebista, cunoască mereu reperele pentete
lungime şi cu 7,4 cm pentru lă­ 0 Ia 100 km/h); urmat de: R5 Dar nu uita că aiurea Decebal, Traian... a şti de unde-i vin rădăcinflet
ţime. Greutatea acestei maşini de 2,4 1, 175 CP şi 215 km/h (9,2 Stau muşte şi pe tractor I pe cine continuă, pe cine mrqtei
variază de la 1440 kg până la sec. de la 0 la 100 km /h); R4 de Prof. DUMITRU BOBOŞA Vieţile oamenilor mari sunt neşte...
151# kg. Deşi KAPPA este mai 2,0 1 turbo, 205 GP şi 235 km/h U N EI C A N D ID A T E aici doar momente, iar istoria Dacă ar fi să uite, ar veni de­
mare decât THEMA ea nu pare (7,3 sec. de la 0 la 100 km/h); devine • ţesătură de momente, grabă şi vremea risipirii, vremea
mai masivă datorită formelor ro_ V6 de 3,0 1, 204 CP şi 225 km/h L A B A C A L A U R E A T mai mari, mai mici. vieţii trăite in cuvinte stxălnt
tunde. LANCIA KAPPA în stan­ (8 sec. de lâ 0 la 100 km/h). Mo­ Examenul o lasă rece Continuăm cu pleiada voievo­ (după cum spunea un român dB
dard dispune de dublu airbag torul diesel este un R5 de 2,4 1, Pe frumoasa noastră fată, zilor români care începe cu Mir- departe). Ceea ce nu trebuit 4
şi de ABS. Partea cea mai intere­ 124 CP si 193 km/h (11,5 sec. de Ştiind că sigur ea va trece cea cel Mare şi se încheie cu se poată în vecii vecii».
santă a noii maşini este motorul Ia • la 100 km/h). Cu condiţia să.- ,,cadă“. Şerban Cantaeuzino (fondatorul
care are cinci versiuni, patru pe DANIEL NICU SBUCHEA palatului Gotroceni). Demni, ni MARIANA PAND ARD j
R Ă Z B O I PE T O A T E LINIILE
Duelgii de epigrame Un adevărat om al şcolii:
Vă grăbiţi ca la piaţă:
Protecţia consumatorilor Ambalaj de kilograme,
Conţinut, un fir de aţă...
★ I. C. STOICA (II)
LUI MIRON ŢIC
e pe fază! Cavaler de „Călăuza" I în această calitate, de dascăl al Aiud, unde a cunoscut pe câţi­
Spui că „sp>ada ta e muza ?* Ştiinţelor educaţiei, ne-a rămas va din oamenii de cultură at
în perioada 5— 10 iunie 1995. au fost controlaţi mai mulţi a- Mă întreb: când te atacă, imaginea lui, nouă, celor ce timpului, închişi şi ei pentru ne-
genţi economiei de către Oficial pentru protecţia consumatorilor al Cum o scoţi (muza) din teacă ? ? I semnăm aceste rânduri. Acum, aderare ia comunism.
Ja»l< ţalai Hmedoara-Deva şi sancţionaţi după cum urmează: ★ când retrăim, în memorie, lec­ După puşcărie au urmat anii
• Patronul de la SC. „Berehoiu Corn" S.R.L. Deva, a fost amen­ Domnului IOAN BÂLOI ţiile sale, nu ştim ce să admirăm de pribegie prin ţară, pe la di­
dat cu suma de 100 000 lei, pentru comercializarea a 10 bucăţi mar­ Ştiu că-n ţarâ-s vremuri grele mai mult: bogăţia conţinutului, verse cariere de piatră, ca mun­
garina T.inkn", în valoare de 17 000 lei şi 40 bucăţi ouă Kinder, în Şi umorul ni-e sărac... sau rigoarea logică a metodei de citor necalificat în primii ani,
valoare de 42 000 lei, produsele menţionate nefiind însoţite de do­ Spui că ne „saluţi din stele" ? predare ? Căci în amândouă ex­ apoi cu diverse funcţii adminis­
cumente de atestare a calităţii. S-au oprit temporar de la corner^ Din Kremlin ? Sau din coniac ? cela dascălul nostru. trative modeste. S-a pensionat
ciaiizare până la prezentarea de către agentul economic a docu­ ★ în relaţiile cu noi, cu elevii, ca funcţionar la G.F.R.
mentelor de atestare a calităţii. Domnului VICTOR IAŢENCO nu era prea afectuos, ci, din După pensionare cunoscân-
• Patronul de la S.C. „Centro-Georgia Ind. Corn" S.R.L. Deva, Că pensia e mult prea mică contră rigid, oarecum. Dar su­ du-i-se pasiunea şi priceperea
a fost amendat cu suma de 100 000 lei. pentru comercializarea a 17 Te cred şi te-nţeleg urgent: fletul de aur al acestui om ie­ în domeniul psihologiei experi­
margarinâ „Marga", in valoare de 12 000 lei, 9 bucăţi sticle Problema gravă-i, băieţicâ, şea la iveală ori de câte ori e- mentale, a fost solicitat de că­
de băutori alcoolice, în valoare de £9 000 lei şi 29 bucăţi ciocolată E că ai şi mai mic... talent I ra nevoie de ajutorul lu i: taxă tre Inspectoratul şcolar al jude­
j B a o * , in valoare de 29000 lei, produsele menţionate mai sus neplătită la vreme, haine pentru ţului Hunedoara să organizeze
mm erau însoţite de d om oan e de atestare a calităţii, sau aveau ★ ____ refugiaţii din Ardealul de nord, în cadrul Liceului pedagogic «n
fagcal că acestea se află la furnizor. S-au oprit temporar Domnului V. CEH AŞ burse pentru cei năpăstuiţi ş.a. laborator de orientare şcolară şi
de » «raertsaîiaare i: redusele. nană la intrarea in legalitate. -Escadron* şi „comandor" In perioada rebeliunii legiona­ profesională, lucru pe care l-a
IOAN COBDOŞ Orice-ai face, nu rimează ! re a ţinut elevii în frâu, prin făcut cu deosebită competenţă,
V. Cebaş are humor severi ta tea-i cunoscută, încât, fiind citat în acest sens de MJ. şi
M 0 M 0 m # ^ 0 « a 0 f l v 0 i m 0 mmm # i v s « m m mmm • • m • ^ ^ • Insă nu _ ecigramează I spse deosebire de alte şcoli nor­ chiar televizat
★ male. cea din Deva nu a fost In acest fel, I.C. Stoica Iţi
Fuga milionarului DOMNILOR! sancţionată de minister. relua preocupările din tinereţe-;
Ah, de nerăbdare ard, De perioada activităţii sale cin şi trăia bucuria revenirii la mat­
Sacrificiile de care sunt în sta­ fără să se atingă de ei frumosu­ Deci vă strig la toţi : Deva îşi amintea cu mândrie, că.
re îndrăgostiţii n-au limită ! Ţi­ lui ei drăguţ. Numai că ţiganul EN GARDE dar şi cu revoltă, mai ales pen­ Generaţiile care i-am fost e-
ganca Alina Midescu din Craio. tot ţigan: a fugit cu milioane însă ştiu că n-aveţi spadă tru modul în care a fost înlă­ ievi, îi purtăm în suflet imagi­
va a bătut toată ţara doar o gă­ cu tot, lăsând-o pe ţigancă cu Şi riscăm o._ simplă sfadă! turat din învăţământ „ca neco­ nea cu evlavie şi recunoştinţă.
si ceva de ciordit, ca s-o bage buza umflată ! Unde mai pui că ★ respunzător politic", el făcând In numele şi cu asentimentul
iar in seamă pretenţiosul ei a- la câteva zile a arestat-o poli­ DOMNILOR! parte din Partidul Social Demo­ celor mulţi semnează :
mant, Ionică Bambaloi. S-a des­ Graba Dumneavoastră crat Independent (Titel Petres-
curcat tocmai în comuna Tul- ţia ! Ce-o fi acum la gura ei de E simpatică cu) al cărui şef a şi fost în ju­ Prof. univ. dr. ION DRAGAB,
nici, judeţul Vrancea unde a blesteme în contra ingratului a- Dar e cam albastră -7 deţul Hunedoara. Prof. univ. dr.
jefuit casa lui Vasile Xicoară mant! Doar când l-o aresta po­ La gramatică...! După scoaterea lui din învăţă­ IOAN S. MUREŞAN,
de 9 milioane. Pe care i-a dus, liţia e posibil să se oprească. GELU DELASTREI mânt a ajuns în puşcăria de la (Foşti elevi)
Există părei-ca că strămoşii noştri, doar când hrana mea a început să fie
cu 100 de ani înainte se hrăneau mai Prevenirea bolilor, vindecarea lor, folosind formată din crudităţi. Deficienţele a-
sănătos. Pentru că media de vârstă a mintite le-am acumulat pentru că Intre
crescut faţă de atunci, se crede că totul alte alimente, chiar şi laptele îl consu­
este in ordine cu actualul mod de hră- ca hrană crudităţile (METODA HIPOCRflT) (16) mam doar fiert. Astfel că puterea de
nire şi că dezvoltarea artei culinare nu hrănire a acestuia era aproape total di­
poate avea nici o influenţă negativă a- minuată, deci rinichii şi nervii mei eran
supra sănătăţii. Ba mai mult, se spunea subnutriţi. L a p t e l e şi cereale­
chiar că industria chimică şi farmaceu­ DE CE TRĂIESC ASTĂZI OAMENII MAI MULT? (I) le conţin foarte mult fosfor, ia»
tică ar contribui in mod esenţial la creş­ el este foarte important pentru „hrăni­
terea vârstei omului. Oare toate acestea re a “ nervilor. La atâta lapte şi pâine,
sunt in întregime adevărate ? siderat bun în lupta contra microbilor. coapte, era, aşadar, o hrană care, după cât am primit eu în copilărie, nervii, o-
In urmă cu 50—100 de ani, oamenii Şi totuşi, nu toţi cei ce aveau cunoştin­ cum bine îmi dau seama acum, era a- chii, dinţii etc., trebuiau să-mi fie per­
consumau aproape toată hrana fiartă. ţe în acest domeniu au fost de acord cu proape completamente devalorizată. Mi fect sănătoşi şi rezistenţi. Acest lucru na
Făceau excepţie doar câteva fructe, care pasteurizarea. Intre aceştia a fost dr. s-a interzis să beau lapte crud, deşi a- s-a putut realiza, deoarece laptele şi ce­
nici nu erau considerate alimente. Fier­ Birchcr, un mare medic şi pionier al veam acasă vaci în grajd. După concep­ lelalte legume, le consumam fiert» şi,
berea era considerată pe atunci ca o luptei pentru o sănătate mai bună a oa­ ţia de atunci, eram hrănit foarte sănă­ deşi de la natură eram bine dezvoltat
predigestie. Aşadar, cu cât se fierbea menilor. El a lansat teoria „Maseli Bir- tos şi totuşi, am suferit de multe boli şi puternic, am suferit numeroase îmbol­
mai mult un produs alimentar, cu atât cher", în caro evidenţiază înalta valoare grele, caracteristice copiilor. Astfel că năviri. în ciuda unei alimentaţii abun­
era mai benefic pentru organism. Şi a salatelor şi fructelor crude,, precum şi la 6 -ani am fost deja la dentist. Mai dente, eram toteşi subnutrit. Azi, după
toate acestea mai ales, de când Louis a grăunţelor, deschizând o perioadă târziu, în ciuda deselor controale, dinţii ce mi s-au deschis ochii, afirm că toate
Pasiear a inventat pasteurizarea, consi­ nouă în ce priveşte modul de hrănire, mei se cariau. La vârsta de 16 ani a tre­ bolile amintite ar fi putut fi evitate dacă
derată a avea puterea să lupte împotri­ spre a avea un organism sănătos. buit să port ochelari şi la şcoală eram aş fi fost hrănit corect. In plus, sunt
va germenilor de boli ce băgaseră spai­ Ca să ne dăm seama cât de greu s-a foarte uituc. Aceste deficienţe erau cau­ convins că aş fi plâns în copilărie mai
ma în lume pe atunci. Spaimă care mai înţeles că hrana crudă este pentru om zate, cum mi se spunea, de slăbirea ner­ puţin şi aş fi fost un elev mai bun. Pot
persistă şi acum. Se declanşase atunci o cea mai bună, vom reda, iată ce ne spu­ vilor. să observ aici că, copilul meu, cara da
adevărată campanie în ziare, cărţi, ne autorul acestei lucrări, din experien­ Am avut apoi chiar o criză de nervi, la trei săptămâni a fost hrănit cu cro*
cursuri de artă culinară, chiar şi medi­ ţa lui de viaţă, în această privinţă. oe putea să-mi cauzeze, în continiiare dităţi, abia dacă a plâns, ca sugar*.
cii afirmau mereu că totul trebuie fiert „In tinereţea mea, scrie el, se mânca.u foarte mult sănătăţii. Aceste deficienţe, Prelucrat de
şi pasteurizat, acest procedeu fiind con­ la casa noastră numai alimente fierte şi cum lc-am numit, âu putut 'fi vindecate u ş i i t e a . . : - IULIAN D. SUBAIA