Page 26 - 1954-02

itistfi ■oaslra ••••= Dintr-o — moment — ——

Toată noaptea a nins Intr-una Dimi­ se apropie iarăşi de ghişeu şi b&tu din nou
neaţa, erau troienite toate drumurile, în gemuleţul cu sticlă mată. Uşa se des­
In cinstea alegerilor Şi-au îndeplinit planul pe luna uane Un nou club toate cărările, întreg cîmpul; ori u-nde-ţi chide brusc.
aruncai privirea era numai alb, un alb — Zi!
organelor sindicale înainte de termen a luat fiinţă nesfîrşit. — Schimbă dumneata leu dom-le! ...fă
Drumul pînă la gară era greu. Badea bine!
In dorinţa de a da cît mal mult cărbune cu ieşirea din şut a schimbului III, a fă­
Veşfi dela Hunedoara în oraşul Alba lulia Vîsîlie „înota” prin zăpadă pînă aproape — bine mă nene? ce bine? ce? aici
patriei, minerii, tehnicienii şi inginerii mi­ cut cunoscut îndeplinirea planului de pro­ y de genunchi. Cu atit era mai greu dru­
Flăcările portocalii, ce se strecoară a fia­ nei Tebea, mergând pe drumul succeselor ducţie pe luna februarie. In scopul ridicării continue a nivelului mul pentru badea Vîsîlie, cu cât ei era e casă de binefacere?... bancă?... schimb
ră prin orificiile de observare, vestesc obţinute anul trecut cînd mina a fost de­ In obţinerea frumoaselor rezultate oare politic, cultural şi profesional al munci­ cel dinţii care deschidea în z/iua aceea de bani?... ai venit să te tirgui ori?... îţi
lu-pta crâncenă între acestea şi morma­ clarată fruntaşă pe Ministerul Cărbune­ au dus la îndeplinirea înainte de termen torilor, tehnicienilor şi Inginerilor C.F.R.- cărare. Vântul ce venea dinspre nord se trebuie bl-let?
nele de fier şi fontă ce simt introduse în lui, luptă cu dîrzenie pentru ca şi în acest a planului s-au evidenţiat comuniştii: Bîr- îştâ conducerea întreprinderii având din sburlise aşa de tare îneît măitura şi ri­ — Trăbă dom-le, cum să nu! dar...
cuptoarele Siemens-Martin. Această luptă nn să înregistreze şl mai însemnate reala- na Ioachim şi Henţiu Victor, apoi frunta­ — Ce dar, adă banii.... nai — şi-i a-
este înteţită de priceperea oţelurilor hu- zări. $i rezultatele muncii plinie de elan şul în producţie Groza * Gheorghe şi to­ plin concursul comitetului de întreprin­ dica în văzduh o adevărată ceaţă de ste­ runcă lui badea Vîsîlie biletul, iar prln-
nedoreni în'bătălia pentru mai mult oţel varăşul Lupea Nicolae lui Nicolae. dere, a avut posibilitatea ca în urmă cu luţe. Badea Vîsîlie cu toate astea nu se tr-o mişcare scurtă uşiţa ţăcăni şi se în-
patriotic a bravilor mineri sînt ilustrate dădea bătut; înfrunta şi vînt şi zăpadă,
de calitate superioară. Pînă în ziua de 22 întregul număr de mineri, tehnicieni şJ cîteva zile să inaugureze un olub dotat copcle.
februarie a. c., prim-topitorii cuptoarelor în" îndeplinirea cifrelor de plan-, în tot mai Ingilneri de ia mina Ţebea este hotărit cfa cu mare parte din matereia-lele necesare îşi înfunda căciula pe urechi, nasul şi ...Bine că făcui rost de bilet... leul? se
multe tone de cărbune date industriei faţa in haina de pânură şi pas cu pas
Siemens Martin şi-au depăşit cu mult lună de lună să obţină noi succese pentru bunei lui funcţionări. mărunţeşte el singur... hml sucit oml
normele grafice de producţie. Fruntaişe noastre socialiste în plină .dezvoltare. a da viaţă îndeplinirii planului anual în Clubul nou deschis posedă mobilier, măsura şi scurta drumul. vezi? oameni de ăştia nu ştiu prea multe,
în această perioadă de timp sînt echipele In ziua de 24 februarie a. c., maistrul 11 luni. Cînd ajunse la gară se scutură bine odată te lasă f&ră bilet — se îndreptăţi
conduse de primtopitorii Lăbuneţ Vailer, miner Jude Ioan. care lucrează ou schim­ JULA IOAN mese şl figuri de şah şl o bibliotecă ce de zăpadă, dădu cu căoiula de 2 ori peste badea VâsâUe către călătorul c&ruia-i so­
Drîngă Alexandru, Stanciu Aiurel şi alţii, bul său la abatajul frontal stratul II, odată corespondent voluntar numără olroa 3000 volume, din care ma­ mina cealaltă şi apoi o puse-se din nou licitase mărunţişul.
care şi-au realizat normele grafice în pro­ joritatea sînt cărţi pOlitlco-ideologice şi în cap. O luă apoi de la un capăt al După ce închise uşiţa, faţa oasieruiul
porţie de 104,84—108,9 la sută. tehnice, pe asemenea pentru echipa spor­ gării plimbîndu-şi privirea pe fiecare In­ deveni mai puţin severă. Ii apăru un
Otelariu vrednici, îşi închină succesele Noi utilaje pentru mineri tivă clubul posedă un bogat material scripţie: „Gara Coşlariu”, „Şeful staţiei”, zîmbet cu înţeles.
lor. alegerii noilor organe sindicale. „Biroul de tranzit”, „Sala de aşteptare —
Colectivul de muncitori, tehnicienii şi deosebit tovarăşii: Bradan Petre, Nicu sportiv iar pentru echipa * de dansuri, Casa de bilete”!... Aha! aici intru — îşi ...PLnă Ia soslTea trenului — dacă nu
★ ingineri de la U. U. M. Petroşani, luptă Constantin, Teuner Iosif, Rus Vasile, Ste- costume naţionale. zise badea Vasilie. Şi intră. Dădu bineţe avea să întârzie — mal era încă vre-un
omului oare era în sală, îşi frecă pal­ sfert de oră. Un om subţirel cu o valiză
In secţia valorificarea deşeurilor aten­ continuu pentru a ajuta pe minerii Văii ganu Ioan şi alţii oare au obţinut în Abia deschis, în cadrul clubului a şi
ţia îti este furată de munca ritmică pe Jiului să dea mau mult cărbune, dkvdu4e munca lor plină de entuziasm, depăşiri de fost iniţiat un concurs de şah la care mele şi-apoi se căută în şerpa/r. — după semne destul de îndesată — in­
care o desfăşoară echipele conduse de sta- „Vino cu bani potriviţi” — scrie pe tră în sala de aşteptare şl fără să ră­
zi de zi noi utilaje în vederea ridicării normă între 34—99 la sută. s-au înscris 33 tovarăşi. sufle îşi coborî valiza de pe umăr lăsln-
hanoviştil forjeri Bintra Matei, Pribel uşiţa ghişeului de la casa de bilete. Ba­
Frânase, Crăciun Iosif şl alţii. Duduitul productivităţii muncii acestora. Intr-una din sălile clubului frumos a- dea Vîsîlie se apropie şi scoase din şer- du-o la pământ. Sprtncenele îl erau albe
cuptoarelor, bătaia ritmică a ciocanelor Astfel, ei au reuşit ca în primele două In ziua de 20 februarie, harnicul colec­ ranjată, se poate viziona expoziţia „21 par cîţiva lei.„. tot de cîte imul. din cauza gerului iar paltonul plin de
de forjat, foanfeca de dimensionat, po­ decade ale acestei luni, să dea minerilor tiv dela U.U.M. Petroşani a organizat un ani de la luptele de la Griviţa” expozi­ In dosul ghişeului, în cămăruţa cu bi­ ninsoare.
lizor rele, etc., îţi vestesc priceperea mun­ de la: Peinila, AnLnoasa, Vulcan, Oimpa letele, oasierul Călăraş îşi făcea socoteala — Dă bilete? — se adresă subţirelul
schimb de onoare Ln cinstea alegerilor ţie ce numără 48 tablouri.
citorilor în mânuirea acestor utilaje, cu şi Lupena, peste 250 vagenete, 20 transpor­ organelor sindicale. Cu această ofcazie e- Cu ocazia inaugurării cLubulud, tovară­ şperţului. Ciocăniturlle în gemuleţul cu celor doi păţiţi ce ce aşternură pe po­
al cărui ajutor ei reuşesc să contribuie tot toare cu raclete însumând aproape un km. chipa condusă de fruntaşul in producţie sblcla mată a ghişeului îl prinsese toomal veşti.
mai mult la dezvoltarea bunurilor me­ şul Serea Ioan (preşedintele comitetului cînd îşi aranja bănuţii pe sortimente. Dar — Dă! cum să nu!..,
lungime. 6 trolii electrice, 3 trolii pentru Radu Ioan de la secţia fiiingărie, a rea­
talice de larg consum popular. de întreprindere) şi tovarăşii Mocanu nu răspunse. Pe de o parte ti era necaz
suitori, 59 recipiente pentru transportatul lizat o depăşire a normei tehnice de peste ...Iarăşi clocănituri... uşiţa fu supusă
Pe perioada de la 1—21 februarie a. c. apei oarbo-gazoaise în mină şi alte uti­ 120 la sută. La fel. strungarii Rîzolă Titu Alexandru, Hep Narbert, Muntean Eu­ că e deranjat tocmai acum, pe de altă aceloraşi uşoare lovituri. După o scurtă
ei şi-au realizat sarcinile de pflan la caz­ laje. fi Condurea Gavrillă. au prelucrat in ziua gen, au fost evidenţiaţi pentru inunoa lor parte, cJocăni-turile îi aduse In gînd po­ pauză ea se deschise la fel de tacticos
male. tîmăcoape şl lopeţi, în proporţie de In întrecerea socialistă ce se desfăşoară schimbului de onoare cu 90 la sută mai deosebită, depusă pentru a da vlafă nou­ sibilitatea unul nou şperţ.. şi continuă ca şi înainte. Casierul Călăraş trecu întâi
142—208 la sută. In secţiile uzinei s-au evidenţiat în mod multe piese pentru utilajele miniere. lui lăcaş de cultură. cu numărătoarea mai febril, mai vesel. sub observaţie omul venit, apoi rosti: da!
Cîteva clipe şi badea Vîsîlie lovi din — Un bilet la clasa doua vă rog pînă
nou,- uşor, cu degetul arătător sticla mată la...
a ghişeului... — N-am tovarăşe, nu ne ocupăm cu
Pentru dezvoltarea sectorului zootehnic rul tovarăşe?... geşefturi! omul rămăsese de-a dreptul ulu­
...Ce sărăcie?!... nu şrtiţi unde e casie­
it. Ştia Că nu s-a ocupat cu geşefturi în
După ,,perdea” casierul Călăraş tăcea viaţa lui şi-acum?.„
Legea cu privire la măsurile pentru dez­ tinse cu păşuni şi fînete, efectivul de a- iar iezii să-i valorificăm. Pentru a ne pu­ produselor acestora, astfel s-a putut re­ chitic. La auzul vorbelor inima îi palpită — Ce geşeft tovarăşe? nu înţeleg! Am
voltarea creşterii animalelor In anii 1954- nimicde pe care-i avem in proprietatea ob­ tea folosi de apa rîului ce curge prin mi­ partiza fiecărui colectivist pentru zl-mun­ de bucurie iar în colţul buzelor ii apăru cerut un bilet de clasa Il-a.
1956. luate de Partid şi Guvern a fost pri­ ştească e sub posibilităţile de dezvoltare jlocul perimetrului gospodăriei noastre de că şi cîte 5 lei pe lingă celelalte produse. un surîs satisfăcător şi plin de vicleşug:
mită cu multă buourie de către membrii ale gospodăriei. Avem doar 10 vaci de asemenea am prevăzut să dezvoltăm o Ciobanul colectivei — Dur Petru — a 1-a-l meu! — hotărî în sine casierul. — Cum nu Înţelegi? ce? aşa eşti de
gospodăriilor oolective din regiunea noa­ lapte, 8 cai, 3 perechi de boi. 6 capete ti­ fermă cu 500 de gîşte de la care vom cerut consiliului de conducere al gospo­ greu la...? ţl-am spus doar că n-am! ce
Badea Vîsîlie se întoarse şi ciocăni din
stră. Colectiviştii văd în măsurile pre­ neret bovin, 250 oi şi 6 scroafe. Aşa după putea obţine venituri frumoase — dar eu dăriei să acorde o mai mare atenţie fer­ nou. In acest timp uşi ţa ghişeului se des­ mai vrei?
văzute de lege un îndemn şi un sprijin cum prevede legea, la sfîrşitul anului cred că aceste cifre sînt şi ele prea mici mei de oi şi să depună toate eforturile chise tacticos şi cu încetineală. — Păi, vreau să merg cu trenul tova­
în mărirea şepteCulud, văd oglindită grija 1956, trebuie să avem cel puţin 600 de oi faţă de posibilităţile noastre. pentru a termina saivanul la care au în­ răşe. Asta vreau! şi-am cerut un bilet de
părintească a partidului şi guvernului fa­ fără s& mai vorbim de celelalte animale”. — Eu, brigadier al gospodăriei, mă anga­ ceput lucrările anul trecut să nu mal fie Ce baţi nene? ce baţi?... ee vrei?... bate clasa II-a — se oţărî omul.
ţă de ridicarea nivelului de trai al po­ Planul de producţie pe anul 1954 al jez să lupt pentru aplicarea măsurilor nevoiţi să ţină oile afară în timpul iernii. mai încet că doar nu baţi în uşa Lui.. — Ascultă tovarăşe, dumneata înţelegi
porului nostru. gospodăriei noastre prevede ca la sfîrşitul prevăzute de lege, fiindcă cu cît avem De asemenea a cerut să se acorde mai ta-tu!... hal!... spune!... ce vrei?... că n-am! Ce mă tot încurci?... uită-le
anului să avem în proprietatea obştească mal multe animale ou atît noi colectiviş­ — Un bilet Ia clasa treia vreau tova­ dom-le?„. şi-i închise uşiţa în nas.
După ce legea a fost citată şi studiată, multă atenţie îngrijirii tinetelor şi islazu­
10 cai, 15 vaci cu lapte, 15 scroafe fătă- tii vom avea venituri mai mari — a in­ lui pe care păşuneaxă oile. răşe... pînă la Alba lulia. In acest timp
gospodăriile coleotive au şi trecut la lua­ — Ce-1 cu omul ăsta fraţilor?! se în­
rea de hotărâri pentru aplicarea- ei în toare de la care să obţinem peste 200 de trat în vorbă tânărul brigadier utemlst, Bătrinul colectivist Dur Petru, îşi iu­ casderrul Călăraş se aplecă şi cu ochii lui toarse noul venit fâcînd un semn..................de
purcei, 350 de oi. De asemenea mai avem Dinşoreami Ioan Am văzut cu toţii că beşte turma pe care o păzeşte şi o îngri­ veşnic somnoroşi aruncă o privire pie­
viaţă. De exemplu, colectiviştii din Beriu. mirare".
la întocmirea planului de producţie pe prevăzut în plan să cumpărăm 100 de ca­ anul trecut venitul cel mai mare l-am jeşte. De aceea el a făcut propuneri ca în zişe la figura şi iţarii lui badea Vîsîlie — Am păţit-o şi noi... e un om tare
onul 1954, au ţinut cont de prevederUe pre cu laptele cărora să hrănim purceii. obţinut prin valorificarea animalelor şl a dată ce se topeşte zăpada să înceapă cu­ care aştepta cu banii în mină. 11 cer­ sucit; suol/t din oale afară. Am mal auzit
legii. răţitul şi grăpaful fîneţelor şi a păşuni­ cetă şi-şi zise: „nu m-am înşelaţi e de el, dar nu l-am mai văzut pînă a-
lor gospodăriei. „mîrlan” ... merge mai uşor... şi-şi întinse
Tovarăşul Dur Ioan preşedintele gos­ - * V v ^ ' cum.
Colectivistul Pascu Vasile îngrijitor de mina după bani.
podăriei colective „8 Mai” din Berlu, ra­ Ce draou?!... se întoarse şi bătu din nou
ionul Orăştie, a făcut în cadrul unei şe­ animale şi alţii au privit cu multă bu­ ...un, doi... tmr... în gemuleţ, mal hotărit.
curie prevederile leg-H în care se arată că — Bani mărunţi nene... ce vii ne pre­
dinţe da lucru a consiliului de conducere — Inii dai bilet omule, ori nu?
stratul va • acorda credite colectiviştilor gătit!. . nu vezi ce scrie?... n-ai învăţat să
bilanţul succeselor obţinute de gospodărie în — A treia? răspunse casierul — numai
anul care s-a scurs şi a comparat rezul­ pentru cumpărarea de vaci de lapte ne­ citeşti?... a treia!
cesare gospodăriilor lor personale. De a- — Ba. cum să nu... şi badea Vîsîlie
tatele dintre diferitele ramuri de pro­ De ăsta nu mal scap, râmîn fără bi­
ducţie. „La grîu — a început ol să vor­ somenea ei s-au bucurat de avantagiile pe n-aipucă să spună bine că a citit şi se şi let — se gândi noul venit.
care le au colectiviştii prin anularea pre­ trezi cu mărunţişul, nu toomal potrivit,
bească consiliului de conducere şi îngri­ dării cotelor de lapte şi came pe anii — Dă-ml şl-a treLa! se linişti omul. Ca­
jitorilor de animale — am recoltat în mi­ aruncat pe seîndura ghişeului.
1954—1956, pentru gospodăria personală. sierul îi aruncă biletul, numără banii si
jlociu paste 1 800 leg. la ha. în loc' de Consiliul de conducere al gospodăriei — Da, cîtu-i biletu dom-le?... ce folos? mormăi: „n-am ciupit nimic dar tot l-am
1.300 cit era planifioat, la porumb am cu­ coleotive din Beriu acordă o mare aten­ domnul închişe uşiţa şi se retrăsese în dus! (se puteau da bilete şl de clasa doua,
les 1.500 kg., la cartofi deasemenea am „tumul de fildeş”. Tăcu.
ţie dezvoltării sectorului zootehnic. El lă­ însă de mină. Şl cum Casierul Călăraş
recoltat 13.000 leg faţă de 8 000 kg. cît mureşte îndeaproape pe fiecare colecti­ — N-aveţi să schimbaţi un leu? se în­ pe Ungă toate celelalte, mai e şi comod,
o fert planificat la ha. Astăzi lucru bun”. toarse badea Vîsîlie către călătorul pe oa-
vist asupra importanţei pe care o are a- ce să-şi facă de lucru. Trebuia calculată
După ce aruncă o privire peste notiţele ceastâ ramură şi asupra avamtagiilor pe re-1 găsise acolo cînd intrase. Aştepta şi distanţa, preţul, s<2ris de mînă etc.)
din faţă, preşedintele începu din nou. „Am care le au în urma traducerii în viaţă a ol sosirea trenului.
obţinut noi succese în cultura cerealelor, prevederilor legii şi planului lor de pro­ — Scîrbos om baciule!... tare scîrbos! — Poate merge şl la a treia; dă-1 în­
dar faţă de posibilităţile de dezvoltare a ducţie. De mult n-am mai întilnit asemenea oa­ colo! adăugă în sine casierul şl se aşternu
gospodăriei noastre acestea sânt prea pu­ Pentru a putea realiza ede prevăzute în meni! am păţit-o şi eu. Eri, două ore am iarăşi pe numărat...
ţine, pe lingă acestea am rămas in urmă planul de producţie din sectorul zooteh­ aşteptat... era sâ-mi fac timpul de între­ ...Şi-acum, din „Povestea vorbei”: „De
şi ou dezvoltarea sectorului zootehnic. nic, au mărit cu 17 ha. suprafaţa de teren rupere în gară. multe ori nu aduce anul ce aduce cea­
Ţinând cont de faptul că gospodăria noa­ In clişeu: Tovarăşul Dur Ioan preşedintele gospodăriei colective „8 Mat” din pe care o vor cultiva cu diferite plante — Hm! parcă ml-i groază zise badea Vî­ sul. Toate sînt la vremea lor**...
stră este aşezată intram mediu geografic comuna Beriu, prelucrează cu crescătorii de animale sarcinile ce le revin pentru furajere. Astfel şi-au creat o bază fura­ sîlie dflndu-şi căciula pe ceafă şi scărpi- La ce „cilzsă” vrei tovarăşe Călăraş?
delurros şl avem suprafeţe destul de în- anul 1954 din planul de producţie al gospodăriei. jeră de 57 ha. teren. nîndu-se în vîrful capului. Badea Vîsîlie, I. COŞARU

gina 113, de unde eleva Bîrsan Ana ci­ întotdeauna bine pregătiţi. Ei se străduiesc sînt atenţi şl contribuie aotiv fiecare la
teşte problema ce trebuia să fie rezolvată să-şi ţină cu cinste angajamentul: „ni­ înţelegerea el.
n c l a s a c u e l e v i i acasă. La tablă, Crlstea Şopu, ascultă a- ciodată n-o să mai venim la şcoală cu — Poporul nostru nu s-a bucurat de
tent fiecare cuvînt din problemă şi no­ lecţiile nepregătite”. libertate întotdeauna — a arătat elevul
tează toarte cifrele. Pisoi Sabin. înainte, bunurile aparţi­
Ză/pada era spulberată de un vînt ce-1 — Noroc Radule. Cei nou? II întrebă din toate părţile, minuţe se ridicau insis­ ..12.548: 100 = 125; rest 48. Clasa IV-a B. Oră de gecgralie neau unui pumn de exploatatori. In­
simţeam mai ales la urechi, unde înce­ prieteneşte, tovarăşul Răulea. tente pentru a avea prioritate. Problema a fost rezolvată cu uşurinţă. ...Eleva de serviciu, a pregătit în tim­ să, odată cu eliberarea patriei noastre
puse să mă pişte tărişor. Totuşi, noi, a- — . .Avem un alunecuş... veniţi să-l ve­ — EI, spune Raifila! Se vede că acasă, elevul Cristea, şi-a fă­ pul pauzei harta. Globul, de asemeni se de către Armatele Sovietice, noi am putut
diicâ tovarăşul inspeotor şcolar Răule<a deţi? O fetiţă, cu bujori în faţă, cu glas fer­ cut mai Sntîj lecţiile şi-apoi s-a dus la află pe masă. In faţa elevilor, se găsesc pomi De o oale nouă. luminoasă. Apoi, tot
Pro copie şi eu, mergeam înainte, notu-ind Urmăriţi de veselia copilărească a ce­ mecător de vioi, începu să povestească sănâ/uş. Acum, el se îndreaptă spre bancă. cărţile cu harta R.P.R. cu ajutorul Uniunii Sovietice ne-am dez­
în consideraţie toanele vremii. Ce, era lor din curte, am intrat in direcţiunea clar, precis, toate intîmplările „Iepuraşu­ Faţa lui radiază de bucurie. Nu s-a fă­ voltat industria. Pe lîngă maşinile agricole
să na speriem de puţin frig? Nici de oum; şcolii, gândind: primăvara patriei a în­ lui”. Un lucru însă nu pricepea ea: adică cut de ruşine. Şi-apoi... îi pionier. Ce lecţie avem pentru astăzi? şi tractoarele primite din Uniunea Sovie­
ne îndreptam cu paşi moi hotărîţi spre florit pentru totdeauna pe zîmbetui co­ cum vine asta, iepuraşul poate vorbi şi Din problema rezolvată la tablă, elevii La întrebarea învăţătoarei — comunis­ tică, ţărănimea muncitoare a mal primit
şcoala elementară Nr. 3 din Sebeş. piilor noştri. animalele din pădure pot ţinea sfat? Nu, au scos singuri regula. ta Hosu Ana — pioniera Opriţa Viorica maşini şi tractoare, fabricate pentru în-
Nu văzusem nicri şcoala nici elevii Tră­ In camera luminoasă a direcţiunii, l-am acest lucru este imposibil. Pentru a împărţi un număr la 10; 100: începu să povestească despre minunatele tîia oară la noi în ţară. Munca cu maşini
iam doar cu impresiile pe oare tovară­ cunoscut pe tovarăşul Munteanu Gheor- Aurel Radu, un copil mic, plin de să­ ş.a.m.d., — răspunse eleva Bîrsam — tă­ bogăţii ale patriei: este uşoară, rodul pămîntului este bogat.
şul inspector şi alţii înaintea lui, mi le-au ghe, directorul şcoalel: un om înalt, voi­ nătate, cu mişcări repezi, nu se putu ab­ iem de la dreapta lui, atîtea cifre dte — La noi — arată eleva Opriţa — Sînt pflime de dragoste cuvintele ele­
împărlăşiţ, despre acestea, în culori atît nic, cu privirea caldă, avînd in timbrul ţine să nu-şi spună părerea: zerori sîrvt la împărţitor. Numărul care în Republica Populară Română, se găsesc vilor din clasa IV-a B., cînd vorbesc des­
ele frumoase, îneît, încă de mult timp, vocei sale nuanţa prieteniei. Era aşa cum — Tovarăşe învăţător, eu nu înţeleg rămâne, va fi citul, iar numărul tăiat va toate cele necesare pentru a asigura po­ pre frumuseţele patriei. El ştiu că acestea
mi-am propus: cînd voi trece prin Se­ mi-1 închipuisem înainte de a-l cunoaşte: aceasta, adică iepuraşul să vorbească! a- fi restul. Răspunsul elevei a fost precis; porului o viaţă fericită şi îmbelşugată. In toate, munţi, ape şi fabrici, toate sînt
beş, neapărat trebuie sâ-mi verific im­ un adevărat părinte pentru copiii din reasta vine ca-n povestea cu „Ursul pă­ nici o şovăială nu s-a simţit Ln glasul ei. Bărăgan şi Banat, în Ardeal şi Moldova, ale lor. Şi comunista Hosu, învăţătoarea
presiile primite verbal despre această holdele de griu sînt cu fieoare an tot mai clasei, ştâe cu grijă şi cu mare atenţie să
şcoală. Dar şi copiii îl iubeau pe direc­ călit”, cînd vulpea îi spunea prietenului Şi cum s-ar fi putut întâmpla altfel? Doar
şcoală. întinse, mai roditoare. cultive în inimile acestor mici cetăţeni
torul lor Prezenţa lui printre elevi, era ei de unde avea peşti. învăţătorul lămuri şi Bîrsan Ana este pionieră. Şi cînd un
Şl acum. ne aflăm în faţa clădirii im- un moment de mare veselie. pe deplin problema cu iepuraşii. pionier nu ştie lecţia, aturvcl, în şedinţele Astăzi, ţărănimea muncitoare nu mai dragostea nemărginită pentru pământul
P07.'anj‘.e a şcolii elementare Nr. 3 din lucrează pămîntul la voia întîmplării, lă- scump al patriei, pentru a cărui apărare
..Clopoţelul terminase de sunat. In Eleva Negru Marinela, comentă şi ea şi de grupă sau de detaşament toţi pionierii
Sebeş, cînd... zvârr, un bulgăr de zăpadă adăugă: vin în ajutorul celui ce n-a învăţat. Iar sînd rodul la bunul plac al naturii. Mun­ au luptat veacuri de-a rîndul străbunii
trecu ţUtind pe lingă noi bânoi, elevii clasei a II-a, aşteptau pe în­ pioniera Bârsan, nu vrea să ajungă pen­ ca pe ogoare nu se mai face în mod pri­ noştrii. Copiii aceştia simt Ce înseamnă
Ce naiba o fi? Dar imediat vedem o văţător. A sosit. Dacă noi elevii vom face ca şi vulpea mitiv, cu pluguri de lemn şi sămânţă libertatea, ei vor lupta cu toate forţele
ceată de copii, bulgărindu-se cu zăpadă. — Bună ziua copii. — adică să furăm lecţiile de la colegi — tru un asemenea fapt în discuţia deta­ aruncată la noroc. Peste ogoarele întinse pentru a apăra cu cinste această sfîntă
Ghinion, căzuserăm în traiectoria bulgă­ — Bună riua... se auzi un cor subţire, înseamnă că înşelăm gindurile părinţilor şamentului. ale gospodăriilor agricole colective, ale liberbate. cucerită prin jertfa şi sîngele
rilor de zăpadă. cristalin. noştri care ne dau totul, numai ca să Se dă o nouă problemă. Eleva Puîa Ana gospodăriilor de stat şi întovărăşirilor, celor mai buni fii ai clasei muncitoare.
MulţumiU că am scăpat uşor, intrăm în Lecţia a început. învăţăm. Invăţînd însă bine, pregătin- are de rezolvat o problemă, în oare se cere precum şi peste ogoarele ţăranilor mun­ Copiii aceştia, vor deveni constructori ai
curtea şcorlei. De-abia însă intrăm, că o du-ne zilnic lecţiile, vom aduce bucurie şi aplicarea regulei spuse de Bârsan. Cînd citori cu gospodării individuale, în zilele
învăţătorul Radu Simian, ctti cu glas părinţilor şi tovarăşului învăţător socialismului.
mulţime de copii sar in întâmpinarea şti regula, nimic nu e greu. Puia Ana a noastre, din grija partidului, lucrează trac­
rar, sonor, lectura „Iepuraşul cel îndrăz­ învăţat-o, aşa că problema: 36.324:10, este . .Se făcuse destul de tîrzîu. împreună
noastră. Mă gândesc: ,,oare aşa, cu alai, neţ”. In clasă se întinse o linişte adincă. In această oră, fiecare elev şi-a adus toare, semănători, etc. Sămânţa este selec­
sîrvt întâmpinaţi străinii ce trec pe aici?” contribuţia pentru deplina reuşită a lec­ în câteva clipe rezolvată. Rezultatul: 3632 ţionată tratată şi apoi semănată. cu tovarăşul inspector Răulea, am pără­
Lectura era Interesantă, iar copiii erau sit şcoala. înainte de a pleca, directorul
Explicaţia a venit însă imediat: copiii' ţiei. Cu aceasta, ora se sfîrştee, iar cei rest 4. La complecta rea răspunsului, au con­
numai ochi şi urechi. Avea tov. Radu un din clasa II-a coborîră sprinteni în curie, ne-a spus:
erau din dasa I-a, ii ounoşteaoi pe to­ Mulţumită de răspunsul elevei, tovarăşa tribuit mulţi elevi.
varăşul inspector, ba mai mult, erau chiar fel al lui de a citi leoturile, îneît copiiii ui­ unde începu un joc zglobiu cu bulgări de învăţătoare invită pe Puia în bancă. Copiii aceştia sînt minunaţi. Intre ei o-
tau de tot ce se întâmpla în jurul lor. Gîn- zăpadă, in timp ce alţii îşi încercau pu­ — Pe ogoarele patriei noastre — a a-
prieteni. In ora de aritmetică, au răspuns mulţi ricît de vîrstnic sînt, întineresc. Şi ochii
In faţa noastră se opri un băieţel de dul elevilor, era pas cu pas, alături de terile pe „alunecuş”. elevi; toţi au fost bine pregătiţi. Altădată dăugat elevul Mihai Chi-bişan, — creşte directorului, învăluiau cald copiii, ce in
întîm<plările „Iepuraşului cel îndrăzneţ”. din belşug porumbul, orzul şi ovăzul —
vreo 10 ani. In cap aven o căciulă din pe la începutul anului şcolar, elevii Pă- curtea şcoalel unii se jucau cu bulgări de
piele de miel, parcă mai albă ca zăpada — Ei, cine vrea să povestească ce ani Ne aflăm în ora de aritmetică, la clasa dureanu Aurel şi Bojiţă Danii, veneau la acestea două din urmă, fiind necesare nu­ zăpadă, iar alţii îşi încercau puterile pe
ce ne-înconjura din belşug citit eu? întrebă tovarăşul învăţător pe IlI-a. şcoală cu lecţiile nepregătite. A intervenit triţiei animalelor.
— Bună ziua tovarăşe inspector, zise copii, după ce-şi sfîrşi lectura. Tovarăşa învăţătoare Munteanu Elena, la timp însă ajutorul colectivului de pio­ Prin contribuţii personale, lecţia de geo­ alunecuş.
el. — Eu, eu, ba eu tovarăşe învăţător. Şi face arpelul. Se deschid apoi cărţile la pa­ nieri. De atunci, Pădureanu şi Bojiţă sînt grafie, devine tot mai interesantă. Elevii SEVER UTAN