Page 33 - 1955-03
P. 33
PROLETARI DIN TOATE TARILE UN1TI-VA!
IN A C E S T N U M Ă R :
— Guvîntu! fruntaşilor din agricul- — Viaţa de partid ; — Ridioarea aoti- ter printre sportivi (pag- 3»a)
tură (pag. 2-a) vităţii organizaţiilor de partid la Mai multă atenţie învăţămjntului
întrebări şi răspunsuri despre a- nivelul sarcinilor actuale — sar politic U.T.M. 0>ag- 3-a)
vantajele cultivării- legumelor şi cină de seamă a comitetului raio Presa străină despre răspunsul to
zarzavaturilor (pag. 2-a) nal de partid (pag. 3-a)' varăşului N. A. Bulganin dat co-
Pentru o producţie sporită de le- respondentuliii agenţiei TASS
, gume timpuriii (pag. 2-a) (pag. 3-a)
Anul VIL nr. 465 Jo i 31 martie 1955 4 pagini 20 bani — însemnări, culturale , (pag. 2-a) — Note critice ; Cu carnetul de repor- (pag. 4-a)
Sporeşte lumina culturii IN CINSTEA ZIEEI DE 1 MAI R ăspunsul lui N. A. Bulganin
în satele regiunii noastre
Patriei mai multă fontă la întrebarea corespondentului
Sub ochii noştri se desfăşoară năval M. Petric şi cel de la Grădişte, raionul agenţiei T.A.S.S.
nic o măreaţă revoluţie culturală, iniţiată Orăştie, unde e responsabil tovarăşul S.
şi condusă de partidul nostru. Trăim cli Adamescu. Asemenea cercuri, îşi desfă Fumaliştii de lu uzina „Victoria“ Că lan, în cinstea zilei de 1 Mai, s-au an MOSCOVA (Agerpres). — TASS de zi şi în cadrul ei ar putea fi dis
pele de neuitat ale ofensivei generale şoară activitatea la întîmplare, fără un gajat să dea cu 1,2*/q mai multă fontă pe ste plan şi sa reducă declasatele cu 0,5*/o cutate toate problemele.
împotriva întunericului, neştiinţei şi mi plan de muncă bine construit, fără con faţă de admis. Aplicînd metoda de m uncă a fumalistului sovietic A. Filipov, ei transmite răspunsul preşedintelui
zeriei In patria noastră înfloritoare, pa- tinuitate şi fără o frecvenţă susţinută. au reuşit ca pînă la 27 martie să dea patriei mai multă fontă cu 2,8%, realizînd Corespondentul agenţiei TASS s-a
'triar harnicilor constructori ai socialismu totodată la reducerea declasatelor un procentaj de 37,4%' sub cel admis. Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., adresat preşedintelui Consiliului de
lui, cresc zi de zi, clipă de clipă mi Este de trebuinţă, ca toate cercurile şi Miniştrii al U.R.S.S., N. A .Bulganin,
nunatele roade ale luminii şi ale bunei- cursurile agrozootehnice să desfăşoare o N. A. Bulganin, la o întrebare a co întrebîndu-il oare este atitudinea gu
stări pentru milioanele de oameni ai activitate vie şi creatoare, să nu se limi vernului sovietic faţă de această de
muncii. Avîntul înoitor al vremilor de as teze doar la o muncă de suprafaţă. In pe respondentului agenţiei TASS. claraţie a preşedintelui S.U.A.
tăzi, a pătruns edinc şi în viaţa satelor rioada de iarnă studiul a avut loc mai mult
noastre. Locul mizeriei,' obscurantismului cu caracter teoretic. Incepînd de la 1 a- La conferinţa de presă din 23 mar N. A. Bulganin a dat următorul răs
şi al neşbiinţei de carte, este luat tot mai prilie, e necesar ca sfaturile populare să tie, preşedintele S.U.A., D. Eisenhower, puns la această întrebare:
.deplin de lumina culturii. pună la dispoziţia cercurilor şi Cursurilor răspunzînd la întrebările reprezentan
loturi de experienţă, pentru a se crea po ţilor presei despre părerea lui în ce Guvernul sovietic, oa şi înainte, are
In anii întunecaţi ai trecutului de ex sibilitatea unei temeinice îmbinări a teo priveşte o conferinţă a şefilor guver o .atitudine pozitivă faţă de ideea unei
ploatare, în satele regiunii Hunedoara, riei ou practica. nelor marilor puteri, a declarat că, conferinţe a marilor puteri exprimată
existau de abia 35 de cămine culturale şi după părerea sa, o asemenea confe de preşedintele S.U.A. dacă se are în
doar 15 ecihipe artistice amatoare. In pre Importanţi paşi înainte au fost obţinuţi rinţă ar putea fi precedată de trata vedere o conferinţă care să contribuie
zent întregul cuprins ai regiunii noastre şi în ceea ce _priveşte dezvoltarea activi tive preliminare la care să participe la micşorarea încordării in relaţiile
este împînzit în lung şi în lat, cu zeci şi tăţii artistice amatoare, din cadrul cămi miniştrii Afacerilor Externe. In ceea internaţionale. In această ordine de
suite de instituţii de cultură şi artă şi cu nelor culturale. Numai în cadrul celui ce priveşte conferinţa şefiilor guver idei se poate menţiona în primul rînd
largi mijloace de culturalizare. Există as de al treilea concurs el echipelor artis nelor marilor puteri, preşedintele faptul că guvernul sovietic a şi făcut
tăzi 530 d9 cămine culturale şi case de ci tice au participat peste 1.634 formaţiuni de S.U.A. a d ed arat: „Noi nu trebuie propunerea de a se convoca într-un vii
tit, înzestrate cu biblioteci bogate, există cor, dansuri, solişti vocali, instrumentali, să pierdem speranţa că la o eventuală tor apropiat o conferinţă a celor patru
22 biblioteci săteşti, 42 aparate de pro- dansatori, prezentatori de programe, etc. conferinţă se va face un oarecare pas puteri la care ar putea fi rezolvată
ocţie, peste 300 de aparate de radio, 38 Sute şi mii de talente populare, au avut construotiv“. După părerea fui confe problema .privitoare la tratatul de stat
posibilitatea să transmită prin minunatele rinţa şefilor guvernelor marilor puteri cu Austria,
ar putea fi convocată fără vreo ordine
de staţii de radicfioare şi altele. Căminele cuvinte ale artei, dragostea de muncă a In clişeu: Maistrul furnalist' Moraru Ioan, şeful schimbului al doilea de tineret, O zi î n s e m n a t a
culturale din satele regiunii noastre, în poporului liber. Oîntăreţii populari de la de la furnalul nr. 2, care a dat cu 2,3% mai multă fontă peste planul celor 27 de
marea lor majoritate, au devenit reale fo- Poiana, raionul Sebeş, dansatorii de la Pe- 27 martie. Zi de duminică, ou cer senin şi oamenii au început să se ţpiască oa la
dare de cultură, cu forme de manifestare ţeica, raionul Alba, şi mulţi alţii ‘ca a- zile, urmărind prin gura de vînt, după instrucţiunile aplicării metodei A. Filipov,
multiple. Aşa de pildă, în cursul anului ceştia, au constituit mărturii de netăgă procesul de topire a minereului.
1954, s-au ţinut în cadrul căminelor cul duit ale avântului general pentru valori şi aer proaspăt, primăvăratec, care te îm comandă, îndreptându-şi privirile spre
turale peste 26.000 conferinţe, ce au tratat ficarea tezaurului nostru folcloric. Nicio Pe drumul îndeplinirii angajamentelor bie la viaţă, îţi inspiră încredere şi ve zare.
în faţa a aproape 1.700.000 ţărani muncitori dată în viaţa satelor noastre, nu s-a a-
selie. ...Avionul de pasageri trecu peste mul
probleme cu caracter ideologic, ştiinţific, cordat atîta preţuire Ca acum, stimulării ...Pe aeroportul din Deva era o puter ţime, parcă nepăsător de nerăbdarea a-
agrozootehnic, sau cultural. Prin aceste creaţiei artistice populare. Colectivele de muncitori, tehnicieni, ingi neri şi funcţionari din întreprinderile regiu nică animaţie. Cei veniţi aci, încă de di cestora şi de sutele de ochi ce-1 urm ăreau:
conferinţe, s-au tălmăcit oamenilor de la In domeniul activităţii teatrale ama nii noastre, s-au angajat ca ziua de 1 Mai — „Ziua internaţională a oamenilor muncii“ mineaţă, pentru a participa la deschiderea făcu un ocol, apoi înclină şi o luă, cobo
saite probleme de politică curentă, pro — s-o cinstească cu măreţe realizări. Muncind cu însufleţire, încă din primele zile, ale festivă a aeroportului purtau discuţii vii rând încet, încet, spre locul unde avea să
bleme de ordin economic. In general, în toare, s-au făcut de.asemenea simţitoare acestei luni, multe colective au obţinut succese frumoase, păşind cu hctărîre’pe drumul despre oum are să fie, despre viitoarele atingă pământul.
expunerile acestor conferinţe s-a mers nu progrese. Sute de formaţiuni teatrale din îndeplinirii angajamentelor. călătorii cu avionul, despre faptul că
pe linia unor teoretizări rigide ci, s-a cău cadrul căminelor culturale activează in acum, unii dintre ei îşi vor încerca pri ...Motoarele au amuţit. Mulţimea a fă
tat oa ©le să răspundă în mod practic şi tens. In activitatea lor, sînt antrenaţi mii Redăm mai jos realizările obţinute de unele întreprinderi: mele senzaţii la probele de zbor ce se vor cut câţiva paşi, •apoi a stat. Din avion co
de ţărani muncitori, tineri sau vârstnici. boară oaspeţii aştep taţi: tovarăşii Văduva
eficace multiplelor probleme de viaţă. La dispoziţia acestor formaţiuni stă un O nouă victorie a {urnăforiîoi- mâinile lor leagă cu dibăcie şi iuţeală, efectua. Gheorghe, director adjunct al Direcţiei Ge
nerale a transporturilor aeriene şi navale
Conferinţe o a : „Despre arăturile adinei de repertoriu bogat, legat de viaţă, care ex hunedoreni fără să piardă nici un minut din preţio „Şi eu am să zbor, şi eu“ — auzeai, ici inginer Caciu Manele, director al TAROM,
şi colo, pe oîte unul. Unii mai făceau şi Andrei Ştefan, inginer şef al T.A.R.O.M.
toamnă“, „Să sprijinim dezvoltarea şi creş primă în col mai înalt grad năzuinţele oa sul timp al producţiei. Datorită muncii în glume la adresa celor ce aveau de gînd şi alţi şefi de echipe, echipajul avionului
.să zboare. Melodiile fanfarei sfatului popu format din : Moraru Iosif, pilot şef al TAROM
terea animalelor“, „Să valorificăm produ menilor muncii. Acest repertoriu vine să 23 martie. întunericul cuprinsese de sufleţite şi hărniciei lucrătoarelor, fabrica lar regional înălţau şi mai mult inimle Rtisu Troian, pilot milionar (a parcurs
tineretului şi a celor vîrstnici, oare, ne peste un milion km.) decorat cu Ordinul
sele noastre prin cooperaţie“, şi multe al rezolve şi să dea răspunsuri la multiplele mult oraşul. Cu toate acestea, larma nu „Teba“ a reuşit ca numai pînă la 23 mar răbdători, cercetau mereu arătătoarele cea Muncii dasa Il-a, lancovici Aurelian, me
surilor şi zarea, ce era de un albastru pur. canic de bord, milionar, decorat cu Or
tele ca ac'estea, au arătat cu claritate ze probleme Care frământă ţărănimea munci se potolise. Pe străzi, grupuri de munci tie să depăşească planul valoric" constant dinul Miuncii dasa IlI-a, Rotaru Constan
Vlaicu Ion — fratele lui Aurel — a fost tin radiotelegrafist de bord şi Constantin
cilor de mii de ţărani muncitori din re toare. tori, îmbrăcaţi în salopete, se îndreptau cu 2.520.000 lei. invitat în mod special la această festi Dumitru, navigator, şef al T.A.R.O.M.
vitate. N-am apucat să stau decât puţin
giune, calea spre belşug şi bunăstare. In momentul de faţă, există o hotărîtă discutând spre porţile combinatului. Era Pe sortimente, fabrica „Teba“ a livrat de vorbă cu el. Mulţi îl solicitau. Deşi Bucuria întâlnirii a fost salutată de acor
însoţit de cîrje, cu adânci riduri ce-i brăz
Un factor de mare importanţă în opera ofensivă pentru creşterea măiestriei ¦artis schimbul al treilea, de noapte. dau faţa, am putut să desluşesc totuşi ti durile fanfarei sfatului popular regional
nereţea şi vioiciunea de care nu vrea să se
de culturalizare, $1 constituie munca cu tice în interpretare, fapt ce a contribuit în .această perioadă peste plan, 2.080 bu despartă. „Mult am meşterit şi am luptat şi de un adevărat torent de aplauze. In
Printre ei erau şi muncitorii de la tur căţi tricotaje de mătase, 3.307 bucăţi tri cu Aurel, prin marginea satului, pentru
cartea şi pentru acest lucru, activiştii cul în mare măsură la o simţitoare îmbună nătoria de fontă. Ajunşi în turnătorie, ei cotaje de bumbac, 651 bucăţi tricotaje de motorul nostru. Şi parcă numai ieri era... numele oaspeţilor a vorbit tovarăşul Vă
Cum trece vremea“ — mi-a spus bătrî-
turali au dat bătălie stăruitoare. Datorită tăţire calitativă a producţiei artistice. In începură preluarea schimbului. Echipele lină şi peste 2.000 perechi ciorapi de mă nul. însufleţit de dorinţa de a zbura şi el. duva Gheorghe, iar în numele comitetului
„Atunci n-am putut să zbor, decît aşa...
seriozităţii cu care a fost privită munca acest scop, o serie întreagă de specialişti, conduse de Bodea Lazăr, Grcss Cornel, Se tase şi bumbac. dar acum voi zbura. Acum după zeci de regional de partid şi a sfatului popular
ani“...
cu cartea, numărul cititorilor este în con dan cadrul Teatrului de stat din Petroşani col Gheorghe şi Bicfolvi Alexandru., pre regional tovarăşul Dejeu Dumitru, preşe
...Pe la orele 11 şi ceva, departe, de
tinuă creştere. Oamenii au îndrăgit cartea şi a altor instituţii de artă, au fost mo iau întotdeauna lucrul la locul de muncă, Printre fruntaşii fabricii care au con dintele comitetului executiv al sfatului
parte, la orizont apăru un punct negru, popular regional.
şi o caută ca pe un prieten şi sfătuitor. bilizaţi pentru a îndruma prin instructaje înainte de începerea schimbului. tribuit la realizarea celor arătate, demni însoţit de un uşor zumzet de motor. „Vine,
vine" — izbucniră glasuri de pretutindeni Aşa a fost făcută deschiderea aeropor
Dacă în anul 1950, se puteau număra doar şi cursuri de specialitate pe artiştii ama Şi în noaptea acesta, La orele 11,00 cînd , de remarcat sînt tovarăşii Ordean Simion, tului din Deva. Au urmat apoi zboruri
consacrate pentru oamenii muncii. După
câteva mii de cititori din satele regiunii tori. Arta a devenit o preocupare impor a sunat încetarea lucrului pentru schim şi Haba Ioan, de la seoţia Coton care şi-au zece ani, a zburat şi Ion Vlaicu. S-a înăl
ţat sus, sus de tot, însemnând parcă pe ce
noastre, numărul lor a crescut cu aproape tantă pentru tineri şi vârstnici. De-exem bul al doilea, cel de al treilea schimb era întrecut sarcinile cu 46—48%, iar din sec rul limpede şi imens încă una din victo
riile vieţii nod.
90.000 în anul 1954, iar cărţile citite au a- plu, în sala de repetiţii a căminului Cul deja în plină muncă. Fără prea multe vor ţia apretură, tovarăşele Postolache Maria
C. DUMITRU
juns !La 360.000. tural din comuna Sebeşel, raionul Sebeş, be, înţelegîndu-se mai mult din priviri, i Radu Elisabeta, oare au obţinut reali
Un alt aspect al muncii cultural-educa artiştii amatori, vin cu tragere de inimă turnătorii munceau plini de însufleţire. zări cuprinse între 140—189%.
tive din satele regiunii noastre, îl consti în fiecare seară pentru a face probe. Maistrul le comunicase că în noaptea
aceea vor îndeplini planul pe luna martie. 9 3 tone de h îrlie peste plan
tuie adtdvitatea rodnică a cursurilor, cer Mulţi dintre aceştia sînt soţi şi soţii. Iată
curilor agrozootehnice. Proiectul de Direc de pildă pe soţii Hinţu Vasile şi Maria, De aceea, turnătorii lucrau parcă du mai
multă îndârjire. Iar la ora 24,00 (12,00
tive al celui de ai II-lea Congres al P.M.R. interpretând cu mult talent rolurile prin noaptea), cînd maistrul a anunţat înde Colectivul fabricii de hîrtie „1 Mai“ Pe-
plinirea planului pe luna martie, munca treşti, raionul Sebeş, care s-a angajat ca
cu privire la dezvoltarea agriculturii în ur cipale din piesa „Cuiul lui Pepelea“. Iată în cinstea „Zilei Internaţionale a oameni
mătorii 2-3 ani, a făcut ca munca acestor pe Duvlea Ioan şi Raveoa, realizând cu
cursuri să se dezvolte necontenit, pentru multă măiestrie rolurile principale din lor părea mai voioasă, mai plină de în lor muncii“ să dea peste planul lunilor
sufleţire. In noaptea aceea, s-au turnat martie şi aprilie cda. 30 tone de hîrtie.
a contribui efectiv la pregătirea tehnico- piesa „Pagubă -n ciuperci“. Toate aceste mai multe piese ca în oricare alt şuit. Aşa muncind cu hotărîre, a reuşit oa numai
se face, că schimbul din dimineaţa zilei pînă la 25 martie să-şi întreacă angaja
ştiinţifică în vederea lucrării pământului minunate progrese, se datoresc fără îndo de 24 martie ,pe la ora 12,00 a început să mentul, dind peste plan 98 tone de hîrtie.
toarne piese în contul zilei de 2 aprilie.
după metode de muncă avansate. In’ cen ială politicii partidului nostru, politică,
trul atenţiei acestor cercuri şi cursuri, a care are drept sCop ridicarea continuă a
stat şi stă necesitatea obţinerii de recolte nivelului material şi cultural al celor ce Muncă plină de avînt creator
îmbelşugate. In regiunea noastră, au fost muncesc. Prin grija neţărmurită manifes In prezent, harnicul colectiv al turnătoriei De asemenea, acest harnic colectiv cău
deschise asemenea cursuri şi cercuri la tată de puterea populară pentru oamenii de fontă de la combinatul metalurgic „Gh. tând să valorifice toate deşeurile, a con Zi frumoasă de primăvară. Mugurii li Gali Ioan, Popescu Ioan II, Jitea Petru I
Gheorghiu-Dej“ Hunedoara, lucrează în fecţionat bunuri de larg consum, peste liecilor au apărut Soarele cald de martie precum şi tovarăşii Crăcdunescu Pavei, Ia
toate gospodăriile agricole colective, de muncii, lumina culturii şi a artei, spo centul zilei de 9 aprilie a.c., şi sînt hotă plan, în valoare de 12.000 lei. Un însemnat a adus o bucurie netăgăduită. Şi în fa cob Andrei, Vancea Hie şi alţii, de la se<
râţi să întreacă cu mult angajamentul luat succes pe care l-au obţinut muncitorii a- brică, acolo ,printre muncitori, primăvara ţia preparare, care obţin zilnic depăşi
stat şi S.M.T. Există 170 de cercuri agro reşte necontenit în satele regiunii noastre. în cinstea lui 1 Mai. cestei fabrici, în luna martie, este ridica s-a strecurat nerăbdătoare, statomicindu- cuprinse între 55—60%.
se parcă la fiecare loc de muncă.
zootehnice oare funcţionează pe lingă că Iii vederea unui progres şi mai sporit, Cu mult spor lucrează cei de la cus
La secţia fasonare a fabricii „Ceramio'a“ toare, în frunte cu tovarăşii Manea Ioa
minele culturale. Numărul ţăranilor mun e necesar ca şefii secţiunilor culturale de Baru Mare se lucrează de zor. Intr-o Boldoş Estera şi Popovicd Nicolae, oare s
citori, care participă la cursurile ce se pre pe lingă sfaturile populare raionale să se
dau aici, se ridică la peste 4.000. Rezul considere ou toţii, drept activişti de nă Roadele muncii însu$le?iîe rea productivităţii muncii cu 17%. Toto-
*
tate bune au obţinut în special cercu dejde pe umerii cărora apasă sardinia de Cum intri în secţiile fabricii „Teba“- dată în baza angajamentului luat, ei au
rile din Sormisegetuza, raionul Haţeg, cinste a culturalizării maselor prin mul Sebeş, zumzetul monoton al maşinilor îţi reparat uneltele gospodăriilor agricole co
Geoagha, radonul Orăştie, Apoldul de Sus, tiplele forme de activitate. Este necesar de
raionul Sebeş şi Petraşti, tot din raionul asemenea oa toţi lucrătorii de partid şi arată că aci se desfăşoară o muncă con lective pe care le patronează. „Ziua inter singură zi, tovarăşa Senzaconi Paraschiva. străduiesc să ardă Cărămida, in cele m;
Sebeş. Tehnicieni harnici ca tovarăşul M. din aparatul de stat să considere munca tinuă, plină de însufleţire. Lucră naţională a oamenilor muncii“, va fi în împreună cu tovarăşele ei de lucru, Cos- bune condiţiuni. In cursul lunii februarie
Domouţ de la Sarmisegetuza, sau oa tova culturală oa o muncă a lor proprie, şi să toarele privesc atente la maşinile de tri tâmpinată de aceşti harnici muncitori. Cu tea Ioana, Tincora lim a şi Poenar Elena planul pe întreaga fabrică a fost depăş
răşul M. Albu de la Sebeş, îşi pun ou dra lupte cu toată hotărârea pentru mobiliza cotat care scot mii de bucăţi de tricotaje noi şi însemnate succese pe oalea înde au fasonat 2.200 bucăţi de cărămidă re cu 9%, iar în cursul lunii martie în cel
goste priceperea şi puterea lor de muncă rea forţelor în acest scop, pentru crearea de mătase şi bumbac pentru oamenii mun plinirii planului cincinal. fractară. Frumoase depăşiri au şi tova 27 zile trecute, cu 3%.
în acţiunea de răspândire prin cercuri şi de condiţiuni materiale necesare unei bune cii, iar atunci cînd se rupe vre-un fir, răşii de la carieră, printre care se află :
cursuri, a metodelor agrozootehnice îna desfăşurări a muncii culturale. Numai în
intate. acest fel, revoluţia culturală ce se desfă Au terminat însăm înfările Un nou magazin universal
Sînt însă şi cercuri din acelea oare, şoară în satele regiunii noastre, va a- din epoca f-a Zilele trecute — în comuna Pud, raionul
vea un caracter larg şi hotărîtor.
duc o activitate formală şi nesusţinută.
Exemple de ac'est fel, îl constituie cercu De pe tribuna muncii culturale, să mo Avîmd din toamnă pregătit terenul, a- Haţeg — s-a deschis în cadrul coopera
rile agrozootehnice de la Răchitova, raio bilizăm necontenit masele largi populare dică bine îngrăşat cu gunoi de grajd apoi ' . .ip - V J“ tivei „Plugarul“ un magazin universal
nul Haţeg, unde e responsabil tovară în lupta pentru construirea socialismului, arat adine cu tractorul, colectiviştii din Magazinul este aprovizionat din abunden
şul Ohirica Stelian, de la Boşorcd, tot în lupta .pentru apărarea păcii, bunul cel ¦Şibot, raionul Orăştie au început din timp ţă cu produse alimentare, încălţăminte,
din raionul Haţeg, unde e responsabil mai de preţ al omeniirii muncitoare. însămîriţările din epoca l-a. Cum s-a textile, articole de menaj, galanterie, pro
zvîntat terenul ei au început să facă o duse cosmetice şi altele.
Staţia Coşlariu — staţie fruntaşă pe ţara arătură superficială pe terenul ogorit din Numai în 3—4 ore, după deschiderea
toamnă pentru a distruge buruienile.
Rezultatele înscrise în semestrul II al Productivitatea muncii a crescut cu í- t? - , '• noului magazin, s-au vîndut mărfuri în
anului trecut de către Colectivul staţiei 34,8%, iar defecţiunile în muncă au fost Avînd seminţele pregătite din timp, tra valoare de peste 16.000 lei.
¦Coşlariu, i-a •adus acestuia titlul de co reduse cu 27% faţă de semestrul I al anu- tate şi făcîndu-le problele de germinaţie,
lectiv fruntaş pe ţară în ramura exploa li 1954. Valoarea economiilor realizate la colectiviştii ,după arat. au început însă- Deschiderea acestui magazin a adus o
tării feroviare. vagoane/ore şi materiale, se Cifrează la mînţăriile. Astfel eu însămânţat cu ma
suma de 40.195 lei. şina suprafeţele de 8 ha. cu ovăz, 8 ha. contribuţie serioasă la îmbunătăţirea apro
Aplicînd metodele înaintate de muncă cu orz de primăvară. 2 ha. cu borceag şi
Crasnov-Ccjuihari, Catăev, Covoliov, Osi- Un aport de seamă la obţinerea aces 4 ha ou floarea-soarelui terminând cu în- •safe.; vizionării oamenilor muncii din comuna
pov. etc.. acest harnic colectiv a reuşit să tor rezultate l-au adus şefii de manevră sămînţări'le din epoca I-a.
depăşească planul producţiei globale ex Pui şi din satele din jur, cu diferite măr
Hulea Marian, Filţu Mihai, manevranţii O parte din colectivişti Lucrează acum
primat în trenuri echivalente, cu 23,6%. intens la lucrările de întreţinerea cul furi industriale. FĂRCAŞIU PETRU
Stroia Vian, Ungur Ioan II, şefii de tură. turilor ,tăvălugesc griul în parcelele unde
Planul la călători expediaţi a fost depăşit plantele sînt descălţate de vînt, iar unde corespondent
Sevestrean Victor, Bugnoriu Gheorghe şi griul este mare şi frumos, acolo se execu
cu. 60,1%, iar utilizarea trenurilor de marfă alţii, Care au constituit exemple demne de tă grăpatul. Astfel, au grapa! şi tăvă Pentru a obţine anul acesta recolte bogate de legume şi zarzavaturi, legumicul Au începui însămînjările
lugii 10 ha. cu griu, iar c parte din co torii de la secţia Bîrcea Mare a gospodăriei agrozootehnice „Minerul IV“ Simeria,
raportate la numărul de osii şi tonaj a urmat pentru toţi ceilalţi muncitori. lectivişti pregătesc sămânţa de cartofi au început lucrările in cele 750 m.p. răsadniţe calde, însămînţate cu seminţe de îndrumaţi de organizaţia de bază, ţă
pentru ca îndată ce timpul va permite să gulii, roşii, varză timpurie, ardei şi altele. ranii muncitori din satul June, raionul
fost depăşit cu 26,8%. Staţionarea vagoa Pentru • succesele remarcabile obţinute, înceapă însămînţarea lor. Brad, au început nu de mult însămînţările
In clişeu: muncitoarele Fodor Paraschiva,, Manda V. Maria, Toni Punea şi de primăvară.
nelor la încărcări şi descărcări a fost re colectivul staţiei Coşlariu a primit zilele ’ ' HOMORODEANU S. Gărămie Maria, execută repicatul răsadurilor, plivitul buruienilor şi stropitul.
Pînă acum ei au însămânţat o su,prafaţă
dusă cu 9,2 %, iar a vagoanelor in tranzit trecute — drapelul de staţie fruntaşă pe de 4 hectare cu griu de primăvară, fiind
ţară. în frunte ţăranii muncitori Faur Ioan,
cu 3,9%. Bârna Ioao, Josan Nicolae şi alţii.
SIMA ILIE
corespondent