Page 14 - 1955-12
P. 14
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 539
le mrbm participanţii Sa concursul recoltelor bogate Marele aviator sovietic Vaierii Paviovid Cfkalov
La 15 decembrie 1955 se împli re a intrat în istoria aviaţiei mon ci şi ca un bun om al lumii noi, ca
----------------------------------------------------------tV ic 'k ------------------------------------------------------------- nesc 17 ani de la moartea marelui diale : Moscova-Marea-Devarenţi-In- un activist al epocii staliniste, care
şi neînfricatului aviator sovietic Va a arătat lumii burgheze americane,
Roadele însamînţării în cuiburi el. Pe fiecare fir de porumb, crescu La concursul cultivatorilor în cul ierii Pavlovici Cikalov. Numele a- sula Franţ losef — peninsula Celen- superioritatea morală şi culturală a
aşezate în pătrat seră cîte 2-3 ştiuleţi. Făcînd soco tura sfeclei de zahăr, am fost pre cestuia — iubit de întregul popor ski-Petropavlovsk, adică în total Uniunii Sovietice.
miat pe comună şi pe raion, pentru sovietic — este cunosctlt şi admirat 9.374 km. efectuaţi în 56 de ore şi
Sînt ţăran muncitor din satul teala cu inginerul am găsit că mi-a recolta ce am obţinut-o. de întreaga lume muncitoare şi de 20 minute în condiţiuni foarte grele La 15 decembrie 1938, V. P. Ci-1
Limba, raionul Alba. Cultiv porumb ieşit 4.200 kg. porumb-boabe la hec aviatorii de pretutindeni. dintre care 5 ore de zbor orb la 4.000 kalov a murit la postul său de luptă,
în fiecare an, dar pînă în anul a- tar. In anul viitor, iar o să particip la metri înălţime. A fost cea dintîi bi în momentul cînd încerca un nou tip
cesta nu-mi amintesc să fi scos ase acest concurs pentru obţinerea unei S-a născut la 2 februarie 1904 în ruinţă a lui. Datorită acestui curaj, de avion. Viaţa şi faptele lui Cikalov
menea recoltă bogată. Şi lucrul a- Această frumoasă recoltă am ob recolte bogate la cultura sfeclei de oraşul Cikalovski (fost satul Vasi- la 24 iulie 1936 Sovietul Suprem al au rămas ca o pildă de devotament
cesta, n-a fost greu de obţinut. A ţinut-o datorită faptului că am se zahăr. O să mă străduiesc să ajung lova) din regiunea Gorki. Tatăl său U.R.S.S. i-a acordat titlul de Erou faţă de popor. In tradiţia aviaţiei so
trebuit numai să mă sfătuiesc mai mănat porumbul în cuiburi dispuse la anul, fruntaş pe regiune la acea se numea Grigorievici şi era munci al Uniunii Sovietice. La 18 iulie vietice, lozinca „Să devii ca Cika
în pătrat. In anul viitor, tot această stă cultură. tor cazangiu la atelierele de repa 1937, Cikalov decolează din nou în- lov“, a devenit năzuinţa tuturor pi
metodă am s-o aplic, şi în cadrul raţie a navelor. In anul 1911, mi tr-un zbor fără escală care nu fu loţilor.
concursului vreau să obţin o recoltă CLEP GHEORGHE cul Cikalov a intrat în şcoala prima sese înfăptuit de nimeni pînă atunci
de 5.000 kg. porumb-boabe la hectar. ţăran muncitor din satul Toteşti ră, în 1916 la şcoala tehnică, iar în în istoria aeronauticii ; zborul ului Viaţa şi înfăptuirile aviatice ale
1919 adică la vîrsta de 15 ani, a tor Moscova-Polul Nord-America de marelui aviator V. P. Cikalov, Erou
O să reuşesc să scot asemenea re raionul Haţeg intrat ca muncitor lîngă tatăl său, al Uniunii Sovietice, sînt exemple
coltă, deoarece anul acesta am cîş- Nord, într-un timp de 63 de ore şi demne de urmat de către toţi avia
— o -— unde după puţin timp a devenit fo 25 minute. Avionul în acest raid a torii din Republica Populară Ro-
tigat experienţă în folosirea metodei chist pe o navă fluvială, iar mai tîr- parcurs mai mult de 10.000 km. dea mînă.
de însămînţare în cuiburi dispuse în Producţie sporită de cartofi ziu pe un vapor „Baiam“. In 1920. supra pămîntului şi 2.000 km. dea
pătrat. Cikalov a văzut pentru prima oară supra apei. In acest •parcurs, a fost Cunoscînd viaţa şi lupta acestui
un avion şi încă din prima clipă s-a mare aviator sovietic, crescut şi e-
ŢARAN IOVU simţit atras de mirajul înălţimilor. de foarte multe ori obligat să zboare ducat de Partidul Comunist, noi, pi
Acest lucru îl determină să intre ca Ia 6.000 m. înălţime. Echipajul a a- loţii patriei noastre, depunem şi mai
ţăran muncitor din satul Limba, voluntar în atelierele parcului nr. 4 vut de înfruntat patru cicloane, mult elan şi mai multă dîrzenie pen
raionul Alba de aviaţie unde a făcut cunoştinţă multe ore de îngheţ, uragane, tre- tru însuşirea celor mai bune meto
cu construcţia avioanelor, instalaţii cînd prin partea cea mai plină de
26.830 kg sfeclă de zahăr de, pentru ca în acest fel să putem
la hectar le şi echipamentul lor. La 17 ani, greutăţi meteorologice a globului pă
mântesc. Victoria lui Cikalov a fost deveni constructori activi ai socia
mult cu inginerul agronom Bica Vir-
gil, în legătură cu aplicarea meto
dei de însămînţare în cuiburi dis fiind cel mai bun dintre muncitori, cu adevărat un triumf al aviaţiei lismului în ţara noastră şi bravi a-
puse în pătrat. este trimis la şcoala din Boriso-
glersk, astăzi Institutul de aviaţie
Anul acesta, am participat la La o consfătuire ţinută anul tre V. P. Cikalov. staliniste. Zborul pe care Cikalov părători ai păcii I
concursul cultivatorilor de porumb, cut în oraşul Orăştie cu fruntaşii în l-a făcut în Statele Unite, nu l-a SAVULESCU IOAN
cartofi şi sfeclă de zahăr. Eu am con Prin însuşirea rapidă a tehnicii făcut numai ca aviator al U.R.S.S, TAROM Deva
curat la cultura porumbului. îmi era
cultura cartofilor, am aflat că aceş pilotajului, el reuşeşte să zboare
tare teamă că nu reuşesc să Obţin
tia semănaţi în cuiburi dispuse în singur, cu mult înaintea celorlalţi
o producţie de 2.000 kg. la hectar.
pătrat se fac mai bine, decît cei se colegi ai lui, fiind caracterizat de
Prin părţile noastre, sînt cam rari
mănaţi în rînduri simple. De atunci, instructorul său Oncev ca un elev
ţăranii muncitori care recoltează de
m-am gîndit că nu e rău dacă şi eu energic, priceput, hotărît şi încreză
pe un hectar, mai mult de 1.800 kg.
încerc să-i pun aşa. Am pregătit o tor în faptele sale.
la hectar. Teama însă ml-a trecut La concursul cultivatorilor de po
toamna, la recoltarea porumbului, suprafaţă de 28 ari s-o însămînţez Cikalov nu se lasă ameţit de suc
aşa după cum ve-ţi vedea. rumb, sfeclă de zahăr şi cartofi, am cu cartofi. Am arat pămîntul adine, cese, el merge cu îndrăzneală îna
inte sfărîmînd normele şi tradiţiile
Am însămînţat cu porumb o su concurat şi eu. Am cultivat cu sfe îngropînd sub brazdă 26 care de gu vechi. Avea o atitudine necruţătoare
prafaţă de un hectar. In acest loc. clă de zahăr, pe bază de contract, o noi. Primăvara, pămîntul l-am gră faţă de lipsuri, descoperea direct şi
eu am avut înainte grîu, şi după ce pat şi am ales sămînţa. Am ales de
l-am secerat, imediat am dezmiriş- suprafaţă de 60 ari. Ca să obţin o
tit terenul şi l-am grăpat. Prin luna
septembrie, am făcut arătura adîn- recoltă sporită la hectar, am avut sămînţa numai cartofi sănătoşi şi fără milă cauzele lor şi lupta cu
că, lăsînd aşa pămîntul peste iarnă.
In primăvară, după ce se topise ză grijă să lucrez pămîntul cît mai bine. mari, cît un ou de găină. Terenul îniîrjire pentru înlăturarea lor. El a
pada l-am grăpat odată. Am ales pe Mai întîi am ales terenul. înainte, a- l-am mai grăpat încăodată şi apoi,
urmă sămînţa de porumb şi am ple l-am însămînţat. Am tras rîndurile pus bâzele noilor figuri de pilotaj
cat la punctul agricol unde am vor cest pămînt a fost însămînţat cu cu un marcator făcut din lemn şi la înalt, dobîndindu-le practic, ca : zbo
bit cu tov. inginer, cum să-mi fac întretăierea lor, făceam cuiburile, în
marcatorul pentru însămînţarea po cartofi. Invăţînd de la cercul agro rul răsturnat, ieşirea din picaj, lua
rumbului în cuiburi aşezate în pă care am pus cîte 3-5 cartofi la un rea înălţimei prin zbor răsturnat,
trat. O jumătate zi am construit tehnic din satul nostru, că sfeclei cuib. I-am lăsat aşa pînă ce cartofii
marcatorul. Toate la aveam pregăti de zahăr îi place pămîntul îngrăşat, au răsărit şi am început apoi prăşi- prin zborul de spirală, etc.
te pentru însămtaţări. Aşteptam nu tul. I-am prăşit de patru ori, dar La 5 mai 1933, Cikalov este deco
mai să vină zilele să încep semăna am gunoit acest loc cu 50 care de n-am făcut muşuroaie la cuiburi,
tul. Au venit şi acestea. Pe la sfâr rat cu Ordinul Lenin. In ziua de 20
şitul lunii aprilie, iam mai grăpat o- gunoi de grajd, încă din toamnă cînd iunie, el a decolat pentru zborul ca In clişeu: Aviatorul sovietic Vialerii Pavlovici Cikalov, felicitat de că
dată terenul şi l-am însămînţat. Am
avut mare tărăboi cu nevasta pentru am făcut şi arătura adîncă. tre marele Stalin pentru succesele deosebite pe oare le-ia obţinut în zborurile
aplicarea acestei metode. Ea zicea Prin luna martie după cum îmi
că o să lucrez în zadar pămîntul, şi efectuate. ,i
n-o să scot nici un car de porumb spuseseră tehnicienii agronomi, am
de pe acest loc. Nu m-am lăsat bă cum se obişnuieşte pe la noi.
tut şi m-am condus'după cele ce-mi grăpat acest pămînt şi l-am însă
spusese inginerul Bica. mînţat cu sfeclă. Sămînţa a fost de Toamna, după ce vrejele se urca Un colectiv sportiv ale cărui posibilităţi De !a Asociaţia de vînătoare
seră, i-am scos. Am avut cartofi, ce
Am tras rîndurile cu marcatorul şi soi, primită de la fabrica de zahăr
la întretăierea lor, făceam cuiburile âu cîntărit unul singur peste un kilo şi pescuit sportiv
în care puneam cîte 3-4 boabe de din Bod. gram în greutate. Cînd i-am adus nu sînt folosite
porumb. După o săptămînă şi mai Abia se vedeau urme răsărite de In cinstea Congresului partidului,
bine cînd porumbul avea două frun de la cîmp acasă, cu cine mă întîi- tunci cînd în sala întreprinderii Asociaţia vînătorilor şi pescarilor
ze răsărite, l-am prăşit. La a doua sfeclă şi am executat prima praşilă. neam pe drum, mă oprea cu carul Odată cu venirea timpului nefavo de construcţii se organizează cîte sportivi din regiunea Hunedoara, a
praşilă, l-am rărit, lăsînd la un raportat îndeplinirea planului pe a-
cuib, numai cîte un fir de porumb. In Cînd sfecla avea cîte două-trei frun în loc, şi îmi spunea : rabil sportului în aer liber, activita nul în curs.
total, l-am prăşit de trei ori cu pră-
şiloarea trasă de animale. ze, am prăşit-o a doua oară şi am — Măi Octaviene, a! avut mare tea secţiilor sportive trebuie îndru o petrecere, popicăria este scoasă din Paţopită. unei, munci planificate şi
bezna uitării şi folosită ca... Bufet. a interesului depus atît de filiala de
Recoltarea porumbului am făcut-o rărit-o înlăturînd plantele de prisos. noroc anul acesta cu cartofii. mată înspre sălile de sport. Acest centru cît şi de cele din raioane, la
prin luna octombrie.. De pe acest Am făcut pe urmă praşila 3-a şi a data de 5 decembrie a.c. planul de
hectar de pămînt, am dus acasă 7 4-a. Sfecla a crescut foarte frumoa Iar eu răspundeam : lucru nu se întîmplă însă la colecti O asemenea situaţie este de fapt valorificare a vînatului a fost depă
care bine încărcate cu ştiuleţi de po să, că. nu mai puteai» pătrunde prin „justificată" dacă se ţine seama de şit cu 30 la sută.
— „Norocul mi l-am făcut eu sin- . vul Sportiv „Metalul 108“. Aici, ac aceea că tovarăşii din consiliul a-
rumb. Nevasta se minuna acum de ea. Abia am aşteptat timpul recolta gur, că am lucrat pămîntul după re tivitatea" te loc să fie îndrumată în cestui colectiv nu mai dau nici un Organizaţia asociaţiei din regiu
guli înaintate“. semn de viaţă. Din ziua de cînd ei nea Hunedoara, a predat PRODEX-
L a noi în casă tului să văd care-i rodul muncii spre acele ramuri care pot fi practi au fost aleşi şi pînă acuma, nu „au PORT-ului cantitatea de 9.402 kg.
mele. vînat. Vînătorii sportivi din regiunea
Cînd s-a înfiinţat întovărăşirea a- cate în această perioadă, a stagnat reuşit“ să se întîlnească toţi pentru Hunedoara se pot mîndri şi cu alte
gricolă din satul nostru — Ţelna, Şi aşa este. Am obţinut de pe 28 aproape în întregime. realizări. Astfel, ei au predat pînă
raionul Alba, — m-a frămîntat tare Mulţi ţărani din sat îmi spuneau: ari, o producţie de 7.840 kg. ceea ce a discuta problemele sportive, mai ta prezent întreprinderii D. C. A.
mult gîndul ce am de făcut: să mă Colectivul sportiv „Metalul 108“ mult decît odată sau de două ort. 5.110 bucăţi piei de cîini vagabonzi,
înscriu sau nu în întovărăşire. Â „Destul e măi Gheorghe că ai gu ar veni la un hectar, cantitatea de dispune de un club corespunzător. Din cei 13 cît sînt de toţi, doar 3-4 11.000 piei vînat şi au omorît 89
trebuit să port discuţii lungi cu so se mai interesează de viaţa sporti lupi.
ţia acasă, să mă sfătuiesc cu tova noit locul, ce te mai omori atît cu 28.000 kg. cartofi. Din păcate, acesta nu este folosit. vă şi aceştia aşa, din cînd ta cînd,
răşii de la raionul de partid, să ci sfeclă". Dar eu n-am ascultat de ei, La obţinerea acestor realizări, este
In satul nostru, nu a obţinut ni Nu e prea multă vreme de cînd remarcat aportul adus de tovarăşii:
fiindcă rodul nu depinde numai de meni o recoltă mai bogată la cultu te jurul meselor de şah de la acest Huszek Iosif de la filiala Petroşani,
pămînt, depinde şi de om cum îl ra cartofilor decît mine. Ca dovadă, club se adunau sute de amatori ai Buday Iosif de la filiala Orăştie,
Comşa Aurel şi Praţa Ioan de la fi
lucrează. la concursul cultivatorilor de car acestui joc, disputînd partide intere ocazional. liala Sebeş, Constantinescu Aurel şi
Colos Andrei de la filiala Alba, Ne
La termenul fixat de tehnicienii a- tofi, eu am fost premiat pentru pro sante. Astăzi, acest lucru a rămas O vină serioasă pentru faptul că meş Vasile de la filiala Hunedoara,
acest consiliu munceşte aşa, o au Czitrom Martin, Dănescu Samoilă,
gronomi, am scos sfecla. Erau nişte ducţia obţinută pe comună şi pe ra doar o simplă amintire. Comisia, nu Banc Iosif, Vasilczum Ioan şi Popa
cele două comitete de întreprindere Cristinel de la filiala Deva.
sfecle mari, de s-au minunat toţi ţă ion. | mai găseşte „timp“ pentru a,se ocu care nu-I controlează şi nu trag la
răspundere pe cei care se lasă îm
ranii din sat de ele. De pe supra SAMOILESCU OCTAVIAN pa din nou de organizarea jocurilor pinşi de spate pentru a-şi îndeplini
îndatoririle.
faţa de 60 ari, am scos o producţie ţăran muncitor din satul Sibişel de acest fel.
La club mai există o terasă, care,
de 16.100 kg. adică 26.830 kg. la Ş• raionul Orăştie
fiind amenajată, ar putea foarte bine
hectar, :{
servi pentru Box sau lupte. Nimeni Consiliul sindical regional trebuie
să se intereseze cît mai neîntîrziat
creşte belşugul Pe urmele materialelor publicate însă nu se gîndeşte să facă acest lu de activitatea sportivă a colectivului
„Metalul 108“ şi înlăturînd cu ho-
pentru a-mi construi o casă nouă. cru, fapt pentru care saltelele pentru
Dintre colectivişti, şi-au făcut mulţi
locuinţe noi. Şi Mărginean Gheor „Nepăsare faţă de îndepli lupte stau nefolosite, după cum tot
ghe şi Moguţa Dionisie şi Rîmbea nefolosite stau şi aparatele de gim
Ioan. Nici eu nu mă las mai jos de tărîre din drum acele elemente co
cît ei. In anul acesta, am primit pen nirea planului la achiziţii" nastică.
tru cele 307 zile-muncă prestate îm mode ce desfăşoară o muncă de mân
preună cu nevastă-mea, 1.226 kg. Există de asemenea o popicărie cu
Sub titlul de mai sus, a fost criti două piste. Nici aceasta însă nu-î tuială, să pună din nou lucrurile te
cată Uniunea raională ia coopenativej folosită. Dar ca să fim totuşi sinceri
lor de consum Ilia, pentru faptul că trebuie să recunoaştem că din cînd ordine.
nu a luat toate măsurile necesare în în cînd i se dă o „întrebuinţare“. A-
deplinirii planului de achiziţii la toate SUSMAN IOAN
corespondent
tesc pentru a mă documenta şi a- grîu, 1.687 kg. porumb, 31 kg. ţuică, produsele. O vizita la colectiva din Teiuş
poi a lămuri şi pe alţii care, ca şi 7 kg. lînă, mere, struguri şi alte pro In scrisoarea de răspuns trimisă
mine stăteau la îndoială să se în duse. Pale uşoare de vînt ne mîngîie vîrste. A îndrăgit meseria îngrijirii toristul Ţăran Ioan nu mai face lu
scrie sau nu. Şi atunci, în anul 1952 ziarului, se spune printre altele ; „Ma faţa. Sîntem in drum spre gospodă boilor de muncă şi acum se ocupă crări superficiale; şi-a însuşit temei
ne-am înscris vreo 22 familii în în Din vînzarea unei părţi din aceste terialul critic a ajutat majoritatea coo ria colectivă „30 Decembrie" din Te intens de ea. La întrebarea noastră nic învăţătura de anul trecut...
tovărăşire. Au mers lucrurile bine. venituri, — griul cel de anul trecut perativelor să-şi îndrepte atenţia şi iuş, raionul Alba. Ultimele frunze ale despre ceilalţi colectivişti, ne răs După ce vizităm perimetrul gos
Recolta a fost bogată şi convingîn- încă nu l-am terminat — o să-mi pomilor cuprinşi de tăcerea toamnei punde cu un zîmbet şiret... „au dor podăriei, însoţiţi de tovarăşul preşe
du-ne mai mult de rodul muncii în pot ridica cele două camere şi bu asupra restului de produse la oare nu se aud o clipă fîlfăind în aer apoi se mit afară la cîmp", apoi cînd ne su- dinte, ne îndreptăm din nou spre se
colectiv am hotărît să trecem cu to cătăria, la care de multă vreme m-am au putut îndeplini planul de achiziţii. alătură pentru totdeauna pămîntului. prinde nedumerirea pe faţă, complec- diul gospodăriei. Aci, curiozitatea ce
ţii la înfiinţarea gospodăriei agricole In luna noiembrie a.c., s-ia reuşit să Nu le vedem, fiindcă la ceasul acesta tează: „Sînt ultimele lucrări pe care ne frămînta, ne este împlinită. Astăzi,
colective „Viaţă nouă“. se achiziţioneze pe cooperative canti al zilei încă nu s-au risipit negurile le executăm afară la cîmp", strîn- după aproape 2 ani, socotitorul ne
gîndit şi pe care cu siguranţă că tatea de 1.529 kg. grîu şi 675 kg. dimineţii de toamnă, neguri ce au gem cocenii de porumb, terminăm arată cu mîndrie zilele-muncă efec
De atunci au început zilele senine
în viaţa mea şi în viaţa familiei. A- le voi putea ridica. porumb. Filiala din Gurasada, pe pri
veam înainte 26 ari pămînt arabil,
Acum, am primit produsele de la ma decadă a lunii decembrie, a rea-
l| lizat 217 kg. porumb, iar cea din Bre
gospodărie. Să vezi bucuria fetiţei tea 58 kg. Filiala din Gothatea a rea
mele Lenuţa, cînd dintr-o parte din
lizat 552 kg. porumb, fapt ce dovedeş
58 ari fînaţ şi 3 lari vie. Ce recoltă banii primiţi pe produsele valorifi te că această cooperativă are toate po
puteam asigura pentru a-mi între cate prin cooperativă, îi voi duce a- sibilităţile să-şi îndeplinească planhl plecat de pe Tîrnave şi Mureş anu arăturile adînci de toamnă şi trans tuate de fiecare colectivist. Grajduri
me parcă a ne împiedica vederea. portăm bălfgarul la cîmp, ca apoi le — în care la înfiinţare era doar o
ţine familia ? Acum însă, s-a schim casă pe lîngă hainele cele mai fru de achiziţii“. Arareori în drumul nostru întîlnim să putem începe lucrările de repara vacă — astăzi adăpostesc 11 vite
bat situaţia. Munca pe care am în „La filiala din Săcămaş — se spune
drăgit-o mult în gospodăria colec moase, jucăriile pe care le îndrăgeş cîte un muncitor care se îndreaptă ţie a uneltelor în gospodărie. mari, iar coteţele pentru porci, cinci
tivă, îmi asigură venituri ia care a- în continuarea scrisorii — fostul ges
bia îndrăzneam să visez înainte. In te atît de mult. Ei îi voi cumpăra o tionar al cooperativei !a fost schim grăbit spre locul său de muncă, şi, Oarecum contrariaţi de faptul că nu scroafe de prăsilă, patru porci, etc.
anul 1954 de exemplu, am dus a- bat ; el nu s-â bucurat de încrederea
casă 1.200 kg. grîu, 3.000 kg. po roabă, un hîrleţ şi o greblă pentru mai rar cîte un car cu boi pe lîngă am întllnit prea mulţi oameni mer- In saivan, cele 150 de oi de rasă ti
rumb şi alte produse. Din acestea, ţăranilor muncitori“.
am vîndut 500 kg. grîu şi 800 kg. • Comitetul executiv al sfatului care merge un ţăran în straiele spe gînd spre cîmp, am plecat spre peri gaie .sînt de toată frumuseţea. Prilej
porumb, cumpărîndu-mi pe Banii pri
miţi mobilă pentru casă, un pord de a-şi îngriji grădina de flori, iar lui popular raional Haţeg, ne face cunos cifice locului. Prin ceaţă, venind de metrul gospodăriei. Acolo, lucrul în de îndreptăţită mîndrie pentru co
150 kg., şi un costum pentru feciorul cute măsurile luate pentru terminarea
meu Ionică, care are' 5 ani. Ionică, îi voi duce o trusă agricolă însămînţărilor de toamnă şi impulsio cine ştie unde, un duduit de tractor to i: .unii strîng cocenii de porumb, lectiva din Teiuş, deşi foarte tînăra
Tot din veniturile aduse de muncă (în miniatură) fiindcă de pe acum narea arăturilor adînci. ne arată însă că viaţa pulsează şl în alţii printre care colectiviştii Molnar încă, sînt şi cei 37 stupi sistematici
în colectivă, am procurat materialul „Articolul de fond din ziarul nr. 531
se pregăteşte ca să devină un bun această zi de toamnă. Martin, Borza Gavrilă, Barabaş Ca- pe care comunistul Milca Mihail îi
din 17 noiembrie a.c. — se spune în
tehnician sau muncitor de nădejde scrisoare, — arătînd importanţa ară Am iuţit paşii spre gospodăria co rol şi Matei Adalbert aşează frumos îngrijeşte ca pe „ochii din cap". Pă
turilor adînci de toamnă, a fost pre
lucrat în şedinţă cu toţi tehnicienii de lectivă, pentru a găsi pe cineva cu in platformă bălegarul de grajd, adus tatele sînt pîntecoase şi pline de re
la punctele agricole şi preşedinţii sfa
în vreo gospodărie colectivă din ţara turilor populare comunale. In urma care să stăm de vorbă. Ştiam că cu carele gospodăriei. Mai încolo, colta strînsă de pe suprafaţa de pes
noastră, gospodăria aceasta a luat fiinţă in tov. Egyed Martin preşedintele colec te 50 hectare teren arabil. Recolta de
MARICA VASILE 1954 la 1 ianuarie. M at ştiam că cei tivei priveşte în urma tractoristului porumb din anul acesta a întrecut
'colectivist din gospodăria
de aici, ceferiştii şi ţăranii muncitori, Ţăran Ioan de la S.M.T. Alba, care cu mult recolta cea mai bună obţi
„Viaţă nouă“,
Ţelna —¦raionul Alba au fost urgisiţi dintotdeauna pînă în trăgea cu tractorul său brazde adîn nută de ţăranii cu gospodărie indi
1944 cînd acel luminos 23 August a ci, zorind terminarea arăturilor, viduală, iar la grîu, recolta colecti
adus eliberarea. — Flăcăul acesta lucrează acum viştilor a depăşit cu cca. 500 kg.
acestei şedinţe, s-ia putut termina cam In viaţa unei părţi însemnate din după metode mai înaintate. Poate că producţia medie la hectar a ţărani
pania însămînţărilor de toamnă, ţăranii săraci şi mijlocaşi, locuitori anul trecut cînd a refăcut cîteva lu lor cu gospodării individuale.
In ziua de stmbătă 17 decembrie orele 21, în sala cinematografului crescînd în mod simţitor şi ritmul ară ai Teiuşului, a răsărit un astru nou. crări, l-a învăţat minte fiindcă învă ...Sînt modeste începuturile în gos
„Filimon Sîrbu“ din Deva, Ansamblul artistic din Timişoara (compus turilor adînci de toamnă. A fost deschis drumul spre colectivă, ţătura s-a prins. Acum, toate lucră podăria agricolă colectivă ..30 De
din 60 persoane) prezintă piesa: „ULTIMA FEREASTRA“, în deschi Rezultatele obţinute atît în termi drumul spre belşug. Şi iată-ne acum rile lui sînt de calitate, ne spune to cembrie" din Teiuş. Important este
narea însămînţărilor de toamnă cît în mijlocul acestor oameni...
varăşul Egyed. însă că mersul pe drumul cel nou
dere : Cîntece populare romîneşti şi maghiare.
şi a arăturilor adînci, se datoresc fo In curtea gospodăriei colective, Şi-ntradevăr, brazdele adînci şi în al vieţii îmbelşugate a început şi s-a
Biletele se găsesc la Agenţia teatrală. losirii în mobilizarea ţăranilor mun singurul care ne întîmpină, este to guste lăsate de cele patru pluguri re consolidat. E. SIMON
citori, a fruntaşilor recoltelor bogate varăşul Koble. Un. om între două morcate la tractor ne arată că hac-
şi a d.eputiaţlJer comunali*
