Page 36 - 1957-07

Í iuir: a C e r .!•n!ă

NICI O ZI PIERDUTĂ, i'c q onală PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VA / t
H im ccloiira-D eva
nici un bob risipii! Citiţi în acest număr

Prof. Ioan Iliescu; Un ma
re scriitor prieten al Oraş
tiei . (pag. 2-a)

Moş Drumeţu povesteşte

Despre unele întîmplări dof­

toriceşti (pag. d-a) ;

C u toţii la se c eriş Cîteva indicaţii cu privire

la organizarea ariilor
(pag. 3-a) ;

S oarele asfinţise şi la sediul nr-a din ech ip a de la g r ă d in ă , Vizita delegaţiei guverna­

gospodăriei colective din Geoa- C h ia r şi cei m ai b ătrîn i colec- mentale şi de partid a U-
giu, încă nu era nici o m işca- tivişti, Iosif G iu rg iu , în v îrstă
niunii Sovietice în R. Ceho­
re. D o a r în livada de alături, b e p e s t e 70 d e a n ’, şi Io sif
., G rişan au ţinut sa participe la Anul IX. Nr. 803 Sîmbătă 13 iulie 1957 4 pagini 20 bani slovacă (pag- 4-a) ;
sec^ i?. Şi au făcut treabă bu-
un colectivist stnngea^ caisele ajomteia&wiWBwmmixiu

doborîte de vînt. A răm as oa- nă. Toată ziua au legat snopi LA SECERIŞ Membrii de parfid aprobă în unanim itate
recum su rp rin s cînd l-am în- în urm a cosaşilor. D im ineaţa, II'IIIIML¦! .tii-ii y'i rn i muipmm11 1-
trebat unde-i preşedintele sau hotărîrile plenarei C . C . ai P.M .R .
c u m s e Acr,a C z h u , colec­
socotitoarea.
tiviştii silit in brazda. A şa se
expljcă că în două zile am re .

U n d e ar p u te a sa f ie ., c o lta t a p ro a p e 12 h e c ta r e de

Ln seceră. grîu. E chipa I-a condusă de Sprijinim din tot sufletul

— Cum , încă nu s-au în- A ndrei M urgu, care a sece-

tors ? rat cu aproape un hectar mai h o lă rîrile Plen arei C . C .

— Nu. tovarăşe. P e răcoa- m ult decît echipa Il-a, este

re se lucrează mai cu spor. fruntaşă. D acă vrem ea se va

Aseară, de pilda, ne-am întors menţine, pînă sîm bătă vom al P . M . R .
pe la orele zece. Is m ulte de
făcut acum şl nu vrem să pier­ term ina secerişul.
dem nici un bob din noua recol­
tă. Astăzi am fost cu toţii la Pe lîngă seceriş, mai sînt In toate organizaţiile de bază din Spun de la bun început că şi
secerat. C hiar şi preşedintele, oraşul Alba Iulia, au avut loc adu­ eu sînt de acord cu aceste măsuri,
şi alte lucrări de executat. A- nări generale în care s-a dezbătut pentru că orice slăbire a disciplinei
b rig a d ie ru l şi s o c o tito a re a au Rezoluţia plenarei C.C. al P.M.R. din de partid, orice abatere de la linia
strîns snopii în urma secerătoa- vem legum e de recoltat, fîn de 28 iunie—3 iulie a.c. politică generală a partidului nos­
rei-legatori. Avem m are noroc tru, ne poate costa mult. Aceasta 6
s t r î n s , iar c e le 150.000 viţ*» al- In adunarea generală a organiza­

toUe djn scoala de viţ trc.

, \. A ,. v ’ „ , „

cu secerătoarea. N um ai în două b u * L stro Plte ,n fiecare s a Pt â " ţiei de bază de la Atelierele de a- cunoaştem bine, din evenimentele ce

zile n e -a s e c e ra t o rz u l de pe 10 n iîn ă p e n tr u a le feri de ata- samblare C.F.R. din Alba Iulia, mem­ au avut loc în Ungaria în toamna

ha., iar acum la grîu, seceră cui m anei. Sînt m ulte de fă- brii şi candidaţii de partid au apro­ anului trecut. De aceea, aprob din

miai m u lt decît noi toţi colecti- cut, d a r nu vom n eg lija pe nici bat întru totul politica leninistă a toată inima măsurile luate de partid,
viştii. R ău este că o m are par- partidului nostru, manifestîndu-şi ho- în vederea întăririi continue a uni­
te d in p l a n t e s î n t o u l c a t e ha p ă - una. Cînd există unire şi m u n ­ tărîrea de a lupta necontenit pen­ tăţii rîndurilor sale.
m în t şi sîntem nevoiţi să le c a .j ^!ne o rg a n iz a tă , to ate se tru întărirea necontenită a unităţii
luam cu coasa. rîndurilor partidului. Alţi vorbitori, ca tovarăşii Viorel
t îm lini< Bindea, Traian Olteanu şi alţii, au
De vorbă cu preşedintele T , . . .„ Luînd cuvîntul, tov. Ioan Peter a arătat că măsurile luate de partid
în tu n ericu l se la sa se de-a bi- spus printre altele: vor duce şi mai mult la întărirea

ne,ea- pe u liţe le s a tu lu i, î n s ă

— -------------------------- s e m a i p u t e a u v e d e a fe m e i şi Unele comune sînt fruntaşe Lanul de grîu al — Am ascultat cu interes textul coeziunii partidului, la o şi mai con­
Pe preşedintele colectivei, bărbaţi, colectivişti sau indivi- gospodăriei colective Rezoluţiei plenarei C.C. şi-mi dau secventă aplicare a normelor leni­
„Ogorul nou“ din bine seama ce rău putea să aducă niste ale vieţii de partid.
tov. I. D u d a ş , l-a m î n t î l n i t p e duali, întoreîndu-se de la cimp. în munca de recoltare... Simeria Veche s-a partidului activitatea fracţionistă a
drum , în timp ce se îndrepta g3 copt. Cu ajutorul se­ tovarăşilor I. Chişinevschi şi M. Con- Membrii şi candidaţii de partid şi-au
spre gospodărie. L-am rugat cerătorilor-legători ale S.M.T. O- stantinescu. Tovarăşii care au luat luat angajamentul că vor munci neo­
ăşiie, colectiviştii au început se­ cuvîntul înaintea mea, s-au declarat bosit pentru aplicarea în viaţă a sar*
să ne spună ceva despre m er­ IN C R IS T U R Folosind toate m ijloacele de ţăranii muncitori Simion U- cerişul. In numai două zile au de acord cu măsurile luate de partid. cinilor ce se desprind din Rezoluţia
sul recoltărilor. drea, P am fil P o to p ea şi Em i- fost secerate 12 hectare. plenarei G.C. al P.M.R.
care dispune, gospodăria agrico- lian Angliei. D upă ce a term inat
— D espre ce să vă vorbesc ? secerişul griului, Pam fil Poto­ IN CLIŞEU: Aspect de la se­
D espre faptul că orzul este re­ .. . lă de stat din G ald a de Jos, n pea a dezm iriştit o suprafaţă cerat.
coltat încă din săptăm îna tre­ secerişulse apropie recoltat pîn ă la 10 iulie 48 hec-
cută şi că vom obţine OOOOOOOOOOOOVOOOOOOO OOOO Vom lupta pentru întărirea continui
. f/» . i t a r e d e g r î u şi o r z . D i n s u p r a -
CĂRBUNE
de STirŞlt fa ţa a c e a s t a 20 h e c ta r e a u fo st

2.000 kg orz la h ectar s a u d es­ Zilel.e f.rumoase d,.in pr.ima part,e af r er c o.l t a t e î n t r - o s i n g^ u r ă zi cu de 0,58 hectare. a unităţii rîndurilor partidului nostru
săptamînli, au fost folosite din piu} N jcj ţ ă r a n i j in d iv id u a li din 0 Suprafaţa de pe care s-au
pre m unca harnică a colectiviş­ In ziua de 11 iulie a.c., a avut dului, pentru aplicarea în viaţă a ho-
ie M ovir^u ş. {aranli muncitor,G a ] ( k n u Siau lă s a t m a j p r e j o 5 . r e c o lta t p ă i o a s e l e p în ă la 10 loc adunarea generală a organizaţiei tărîrilor sale — a spus în încheiere
tilor din aceste zile ? N um ai iulie în com una Sîntim bru este
a s tă z i a m a v u t 12 c o s a ş i la re-

c o l t a t u l g r i u l u i . P e n t r u a t e r - îu g°sPodărie individuală din com.} [n p rim e !e ,tr e i zi]e ei a u r e c o l . d e 3 0 h e c t a r e .- Ţ ă r a n i i m u n c i ­

m i n a m a i . r e p e d e , a u v e n i t la ia Cristur. Acest lucru reiese dl t a t g r î u l d e p e o s u p r a f a ţ ă de tori diri S în tim b ru şi din satele de bază de la mina Certej. Vorbitorul.
s e c e r i ş şi c o l e c t i v i s t e l e F l o r i c a faptul că pînă în prezent pe întreag 50 h e c t a r e . F r u n t a ş i în b ă t ă l i a ap arţin ă to a re au folosit la m a ­
PESTE PLAN După citirea Rezoluţiei plenarei — Gîndindu-mă la realizările re-

I l e a , A n a B o r z a şi M a r i a M a - :omună s-au secerat peste 300 he p e n t r u s t r î n g e r e a r e c o l t e i s î n t x i m u m t i m p u l f a v o r a b i l . C.C. al P.M.R. din 28 iunie—3 iulie gimului nostru democrat- popul ar, în-

I tare din cele 430 hectare cultiva ...altele comune au rămas urmă In tuna aceasta, minerii de la Ţe- ax„ de către tov. Francisc Kiss, nu- făptuite sub conducerea partidului,
bea,- raionul Brad, au continuat să meroşi membri şi candidaţi de par- nu pot să nu-mi exprim indignarea
r\\ :u grîu.

[ V EŞ TI Mai mulţi ţărani muncitori indi’ In unele com une ca M ihalţ, hectar, Iar la M ihalţ de pe o lucreze cu avînt. Strădaniile lor, sînt tid au luat cuvîntul, exprimîndu-şi faţă de acţiunile antipartinice ale
duali printre care se află Adalbt C iu g u d şi T eiuş lu crările de re­ suprafaţă de 4 hectare. încununate de succese. Sectorul 11, aprobarea unanimă faţă de măsurile tovarăşilor I. Chişinevschi şi M. Con-
i de ia corespondenţi Peter, Ambrosie Pop, Ladislau Aid, coltare se desfăşoară cu înce­ de pildă, în prima decadă (1—10 iu­ luate de plenară, în vederea întă- stantinescu — a spus comunistul Au­
Andrei Horvath şi alţii, au şi ted- tineală. La T eiuş şi C iu g u d O r g a n iz a ţiile de p a r tid din a- lie), a extras peste plan 255 tone de ririi unităţii rîndurilor partidului. rel Pleter, maistru miner, fruntaş în
nat secerişul. ceste com une au sa rc in a să ia cărbune. producţie. Spun aceasta pentru că a
m ăsuri pentru mobilizarea ţă ­ Primul care a luat cuvîntul a fost

Emisiune literară IORDAN TOM grîul a fost strîns pînă acum ranilor m uncitori, la strîngerea Brigăzile conduse de minerii Florea comunistul Nicolae Gligor. El a con- lovi în coeziunea partidului înseamnă
corespondent de pe q suprafaţă de num ai un recoltei în tim p cît m ai scurt. Mihoc şi Teodor Gherman care lu­ damnat cu toată asprimea metodele a lovi în propriile noastre realizări,
De asemenea, comitetele exe­ crează în abataje frontale, au rea­ antipartinice de grup ale tovarăşilor De aceea, eu mă angajez să lupt fără

!- D e c u r î n d , l a c e n t r u l d e na- ) o o o q o o <x ><>cx><x ><><>c><x >o o <x><>o o <k x >o o o <><>o <x >o <x >c><><>o <>c><>c><>o c u t i v e a l e s f a t u r i l o r p o p u l a r e lizat depăşiri de plan de 33—42 la I. Chişinevschi şi M. Constantinescu, încetare pentru întărirea unităţii rîn-

[Ldmiiosfiiucnaree lBitreardarăa. avLau t loacceoasetă- 1j r e n t r u protjarea terenurilor din aceste com une sînt datoare sută. De asemenea, brigada condusă înd*-eptate împotriva unităţii partidu- durilor partidului şi să obţin noi rca-
să ia m ă su ri ca şi co m unele r ă ­ de Anton David, care lucrează la
lui şi coeziunii sale. lizări în producţie.

em isiune COn^ ^ ' ] G r u p u l n r . fi ş a n t i e r e pjţrn au fost confecţionate b araje din m ase în urm ă să aju n g ă la ni­ pregătiri, şi-a depăşit planul în cele — Voi luptai din toate puterile pen- Au mai luat cuvîntul şi alţi to-
piatră zidită. Acest fel de b a ­ velul celor fruntaşe. 10 zile cu 52 la sută. tru întărirea unităţii rîndurilor parti- varăşi. Cu toţii au subliniat faptul
[ m em brii cenaclului literar ^ corecţia toreiiţilor şi amelra raje, care sînt aşezate pe firul că succesele de viitor ale partidului
pîraieţpr torenţiale, pe lîngă nostru, nu sînt posibile decît în con-
t „G heorghe Coşbuc“ din lo ca-] rea terenurilor degradate,din faptul că au d at rezu ltate hurie, *•-*‘3* . f . +**+,*+« •©¦*- 3 - «o • * • ••»-«•$•‘»•¦O* •#-‘-*•-¦-*3• **-*-*•-• •fr-*-**-*•••» •#•*•**• •»-•
A lb a I u l i a , d u o e o <aotita te prezintă avantajul că sînt ief­
[• j j ^ t e ~1 intensă în dom eniul cetirii tine şi ou o m are durabilitate. ? diţiile existenţei unei puternice uni-
păm intari|or deR radatş. ş taţi şi discipline de partid.
r' t ’ j 1 w Ton I Flăcăul de pe Mureş 4 In încheierea adunării generale,
In cadrul em isiunii, tov. I o n ,

[ D u m i t r e s c u - Z ă r ă n d e a n ’U, se - ] D a t o r i t ă c o n d u c e r i i cipe-

[ a r e t a r u l c e n a c l u l u i , a v o r b i t .J t e n t e în c u r s u l t r i m e s t r u ' II. Prin executarea acestor lu­ Există opinti diferite 'des- şoferia. Rămas orfan de ta- Insistenţa lui Moruţan a fost * de partld au trimis C.C. al

! • d e s p r e a c t i v i t a t e a t i n e r i l o r , ] 1957, s a u z id it 4.900 m . p l a - c r ă r i, v o r fi r e d a t e a n d e an t pre şoferi. Unii îi mai privesc tă, a învăţat la o şcoală pro- atît de mare, îneît un trac- 4 '. 0 m°tiune prin care se an-

Lscoţînd în evidenţă preo cu p a-1 tră V L380 m c . nisip Ease- sute de hectare de teren agri­ I şi acum prin prizma vechei fesională din Tîrgu Mureş, ItWoIrLiOsit Lc-'Cat’frCe şi-Ua Ud.Ua.I»t OsOeUaimi I Ua. UdOe .* Rajeaza sa aplice in viaţă sarcinile
col, viticol, pomicol sau fo res­ „stofa" pe care o avea băia-
l s w im u c » r ; . ] m enea, pe o porţiune de» km tier, circuitului economic. I maxime: „sînt oameni buni, dulgheria. Repartizat fiind la t ce se desPrincl din Rezoluţia plenarei
t oameni răi şi... şoferi". Cei mai Hunedoara prin anul 1953, a tul acesta curios din cale a-
r r e a l o r î n v a l o r i f i c a r e a o - ¦1 SHa e x e o u ţ a ţ uri g a r d d e îr m ă In executarea acestor lucrări, ^ mulţi însă îi consideră oa- fost atras deîndată de mira- fură, t-a luat ca ajutor pe ! din 28 iunie—3 iulie a.c.

[ clorului local. 1 ghim pată, m enit să ferefă le-

L, In c a d r u l e m i s i u n i i s-a u ^j r e n u l d e a c ţ i u n e a d ă u n ă r e a t r e b u ie e v i d e n ţ i a ţ i în m o d d e o ­ * meni de treabă, chiar dacă u- ful maşinilor, al tractoarelor lingă el. Şi n-a greşit deloc.
. sebit tractoriştii, precum şi şo­
Cprezentat lucrări originale a le i paginatului. neori mai săvîrşesc cîte o şi camioanelor ce lucrau pe Moruţan a prins destul de re-

r. w -j r~r, , P e n t r u a fi s t ă v i l i t e jb u şi- ferii A d a m M ir c e a şi P o p a Ve- ţ trăznaie. împărtăşesc părerea şantierul unde el profesa du!- uede tainele tractorului. as-
[ t i n e r i l o r M t r o e a Vardia, I o n 1 r ile d e t e r e n îfl llrm 3 o i ior> s a l o n . produee
t acestora. Asta nu pentru fap- gheria. cultîndu-şi dascălul cu multă j,
[ Pîrvia şi Ion Duimiitrcsou-Za- •— — —----------------------- -—-
î tul că eroul meu este pozitiv, — Ce tot te-nvirţi pe lîngă atenţie. După un timp oare-
t- r ă n d e a n u . ] : e ~i nou La fabrica de tricotaje ,,Se-
L ION RECEANU î ci pentru că asta îmi este maşini, măi puştiule, de parcă care, dulgherul de odinioară \ b, e?ş u,l “. d^in o r a ş?u li. S e b e ş , s-a
^ fostul ministru 'de finanţe ( ! conving^ ere„a. a~ i} C f*i un i•nspectior o? îli l1uau a primit un al doilea carnet
L corespondent afgan, Apdul Malik, şi de M I
L ]* ! j ? Agenţia China uă re- fratele său.
] g latează din Kabul epolifia Şoferul Viorel Moruţan, un peste picitor uLnii tractorişti şsi de calificare I c: arnetul ie j S
L ] j afgană a descoperiţi com- ? Ziarul japonez „Yomiu- m circulare, pentru tricotat ciorapi
re" a publicat un comentariu B | tinăr muşchiulos, cu faţa şoferi mai şugubeţi. tractorist. Avea de-acum do­ \ b ă rb ă te ş ti şi şo se te p e n tru fe-
L Creşte numărul ] ig plot îndreptat împeva re- * smeadă, cu ochi verzui, şi — Aş vrea să le conduc, — uă meserii.
„ .m
C J g gelul Afganistanului a pri- în care arata ca renunţarea WL • cam sprincenat, de loc din răspundea candid tînărul dul­ Un ani c zile,tractoruli m ® r 1,3 1 0 l i î n f a : c ' s a
la restricţiile impuse corner- jg
l întovărăşirilor tului cu China, în cadrul po- M , TJ . . . . ygrrh/iePrr rdtep 17 ani. condusde Morala,, a duduit j Personalul de d eserare
\ Urmenişu de Mureş, regiunea
l I.C„.Sr,.Hr,.-ului. n u a ş in ilo r- c i r c u l a r e , îiarr d e la
: această dată, noua secţie a în-
[ P e n t r u p r i m a d a t ă , î n a n u l ] !1 Inutui minisl/u Dl. Po- ţ cur v — Sa nveţi să conduci? pe şantierele

cr 1i m95u6,, aauu ll uu aa ti fwiii.nivţă« î¦n“ r a i o n u l }] !1!g trlvlt ^ştirilor din coala Af¦- ¦ ' ainoscu y e d°ua Mai aşteaptă să creşti un pic Vioiel devenise un tractorist ¦c e p u t s ă p r o d u c ă . I n t r e 10 iu-

1 profesii înainte de a cunoaş- şi apoi... om vedea, — i se bun şi era apreciat pe şan- ? n ie — 10 iu lie s - a u p r o d u s aici

([ B r a d d o u ă î n t o v ă r ă ş i r i a g r i - ] p ganistanului, acest :otnplot aticii de embargo, ar aduce B t te meseria lui preferată — replica deîndată. tier. De la o vreme însă, în- j 25.0 0 0 p e re c h i de c io r a p i şi şo-
f cole. D e a t u n c i şi p î n ă a c u m ] 1 a fost pus ta caile către Japoniei venituri importante. W
'*} cepu să i se pară că tractorul t- sete.

[ în raionul B rad au luat fiinţă ] ¦ ¦- =---------------- ^ ................... ...................................... --------------------------------- = = ~ ------ - ------ ........................ - - ----............. = t merge prea încet, in ghidul i P r i n t r e m u n c i t o a r e l e s e c ţie i,

tnoi înlovără5iri- 10prezentî SPORTIVI RUNTAŞI LA FESTIVALUL DE LA HUNEDOARA[ sînt trei întovărăşiri agricole ] j lui încolţi din nou ideea că » se remarcă tovarăşele M aria
j Moldovan, M argareta Laikeft,
t (in satele P oeniţa, Ţ ărăţel şt ]
GH. TAUTAN i A îa ria T h a l n i a n şi a lte le ,

j- S ă v e ş t i ) , tr e i î n t o v ă r ă ş i r i zo o - ^ ţ Noua secţie, va produce pînă

In clişeul 'din stingă primele 3 cla- Uit ! la s f î r ş i t u l a n u l u i 3 0 0 .0 0 0 pe-

t tehnice (în satele M esteacăn ,) isgpsa mte la săritura ln lungime, senioare i rechi de ciorapi şi şosete din

[¦ P o t i n g a n i şi V a l e a - B r a d ) şi o j Ş î : (I. E. BACI LA- Alba, 2. R. . .»• .f . •». -ft. t bumbac.

!• î n t o v ă r ă ş i r e a p i c o l ă ( t o t în > | SCIIM IDI — Hunedoara, 3. G. MANN
V -: - Sebeş). Mijloc: R. TONSCH a
• Valea B rad). '1. Cu sare şi
ION PIRVA ^ ocupat primul ioc la aruncarea greu
lăţii, senioare. Dreapta: primii 3 da.
[ corespondent ] f i i i ‘!aţl In săritura ln înălţime, seniori
H I (1. .4. S I LVAŞ AN - Teiuş, 2. O
l] , J|: ' OLARU — Jlia, 3. 1. MALEA -
Deva.
t Intovâfăşlţii recoltează ] M < 2gQ Z ill , , H i o d c l “ P n afară de mărfuri), lui (ar fi singurul indi-

Frumos schimb de ex- ciu că aici este frizerie).

c grîul în pîrgă 1 Cineva m-a rugat a- perjcn|ă j nu-i aşa, tova- Bravo inventatorului a-
]
cum cîteva zile să dăm |a cooperativa cestui anonimat 1

Incepînd cu ziua de 8 iulie ] nn anunţ în ziarul nos- i Ţara Haţegului“ ?!

[ a . c., m em b rii î n t o v ă r ă ş i r i l o r ! tru, prin care să facem Anonimat Ifllo C tliio r
cunoscut tovarăşilor din
t a g r i c o l e „1 M a i “ B r ă n i ş c a ş i ] de mărunţiş

[ „O gor N o u “ Tîrnăviţia, a u ie- ] conducerea cooperativei de Un magazin îl cauţi Este o metodă folosită
co„nsu. m, „. Ţara„ Haţegu. lui“ întotdeauna după [irma foarte frecvent în 1)nilăţi
t sşit la r e c o l t a t u l ggrrîi u l u i î n }] că trc me sa organizeze ^ ^ objce|. s{ă fjxată ,a ie comerciale din regiune,
)
[ PÎTgă un schimb de experienţa La ^ In Ioc de bani m5runtii
î n t o v ă r ă ş i ţ i !^!
l Printre primii cu lucratorii sai a ma- unelg unităţ. trec snb drept rest primeşti ţigări,

L care au ieşit la seceriş se nu- ] gazinul alimentar din o- anonimat. De ce să ştie dopuri de plută etc. efc.
raşul Haţeg.
toată lumea, de exemplu, Metoda fiind practică, au
[ m ără tov. Rozaiia H aida, S i- }
Aici lucrătorii din co- unfje csţe frjzeria şi con- adoptat-o şi cei de ta în-
^ m ion M orar, Viorel Pete din ]
opernţic pot vedea spiri- jura cooperativei „16 Fe- treprinderea cinematogra-

[ Brănişca, Aurel Toniuţa, Se- 1 tul de „gospodari al lo- brl|arjc“ din Haţeg? Mai fică. ln Haţeg şi la De-

^ rafim B etea şi a lţii d in T î r n ă - ] varăşilor Weisner şi Stern, bl-ne fdrg finnăj căci nu va, în loc de rest pri-

[ viţa. ) cqre ţin mărfurile pe po- se face aşa aglomeraţie, meşli (independent de
C. MORARU ] dea (unde mălura a de- Şj probabil din aceleaşi voinţă) un program de

[ corespondent ] clarat grevă), iar în ral- motive, frizerii nu au ha- filme, care vor rula iu
t1 j. i hui Indii şi lot ce vrei late albe în timpul lucru- viitoarele... 7—8 luni.