Page 44 - 1957-07
P. 44
NICI O ZI PIERDUTA PROLETAha DIN TOATE TARILE, UNIŢI VÄ f
NICI UN BOB RISIPIT!
p;':X&::-:’' m
Colectiviştii din
Pricaz ajutaţi de
maşinile S, M, T.,
adună cu hărnicie Anul IX. Nr. 808 Miercuri 17 iulie 1957 4 pagini 20 bani
rodul bogat din a-
cest an. Pentru ca
perioada secerişu
lui să fie cit mai In cinstea M EM BRII DE PARTID A PR O BĂ ÎN U N AN IM ITATE
scurtă şi pierde
rile cit mai ne „Zilei Minerala-“ H O T Ă R ÎR IL E P L E N A R EI C . C . A L P,~ M. R.
însemnate, in aju
torul echipelor de M inerii pefrileni Strîn uniţi in jurul partidulu
la secerat a venit
şi echipa de la Intrînd în biroul serviciului
grădina de leguma o rg a n iz a re a m uncii de fa m in a
şi zarzavaturi. P e trila şi în trebui d de plan, un
IN CLIŞEU: co tovarăş ne întinde situaţia. O confirm are vie a justeţei politicii partidului
lectivista Viorica Am citit : pianul pe primele
Pascău din echi 10 ziie a le lunii iulie a fost La adunarea generală a or luptă noi am obţinut succese ciplina de partid, au folosii m e
pa legumicolă a- realizat. N u m a i în ziua de 10 ganizaţiei de bază de la U R U M im portante. Aceste utccese sînt tode fraeţioniste îm potriva uni
durund snopii de a lunii, planul a fost realizat P etroşani, în cadrul căreia s-a o confirm are vie a justeţei po tăţii partidului.
griu in urma se- în p ro p o rţie de 103,5. D in si dezbătui R ezoluţia plenare' C.C. liticii partidului care ne că
cerătorii-legători. tuaţie, reiese că sectoarele III ăl P.M .R. din 28 iunie— 3 iulie lăuzeşte drum ul spre victoria Au mai luai cuvîniul tovară
a. c. a u lu a t cu v în tu ! n u m e ro şi construcţiei socialiste. Noi con şii F a rk a s E m eric, Sim ion Ni-
ip jjl şi I s-au situ at p rin tre prim ele, m em b ri şi c a n d id a ţi de partid. d am n ăm pe cei care orin dife corici şi alţii.
rite mijloace caută să ne a b a
realizînd planul în proporţie de O am enii m uncii — a spus tov, tă de pe acest drum luminos. Cei prezenţi la ad u n a re a g e
A urelian B orcea — luptă cu De aceea, noi considerăm în- nerală s-au a n g a ja t să lupte
Secerişul n Hshalf a începu! freierişul 112,2 şi respectiv 111,7 la sută. trutotul juste m ăsurile luate cu eforturi sporite pentru înde
e pe terminate Aflînd că sectorul III are cel elan pentru înfăptuirea sarcini îm p o tr iv a tov. I. C h iş in e v s c h i
şi M. C o n sta n tin e sc u , care au plinirea şi depăşirea sarcinilor
Ţ ăranii m uncitori din M ihalţ, început şi treierişul pe aria din < m ai m a re a n g a ja m e n t în cin s lor celui de-al Il-lea C ongres săvîrşit abateri grave de la dis
al P.M .R., pentru înfăptuirea de producţie, precum şi pentru
raionul Alba, au secerat pînă marginea satului. tea „Zilei m i n e r u lu i“ şi-ia „ Z i
politicii partidului. In această în tă rire a u n ităţii şi coeziunii
La gospodăria agricolă co acum grîul de pe o suprafaţă Prim ii au treierat ţăranii lei de 23 A u g u s t“, n e-am a b ă partidului.
lectivă „G rivita roşie“ din Spi de peste 300 hectare. In dim i m uncitori V ian H a ţe g a n u şi tut pe la biroul sectorului. M i
ni, a u fost m obilizate toate for n e a ţa zilei de 15 iulie ei a u Ican Barna. nerii de aci au dat în prim a
ţele p e n t r u t e r m i n a r e a cit miai decadă 540 tone cărbune peste
grabnică a secerişului. 2.200 kg orz la hectar pian, din cele 1.500 tone cît Vom lupta neobosit pentru întărirea unităţii partidului
se an g ajaseră. De la acest sec
D in totalul suprafeţei însă- Tov. M unteanu, corespon- medie de orz 'a hectar este de tor, brigada condusă de m ine M em brii de partid de la blo de bază de la blocul tehnic tre m em brilor de partid cu în v ă ţă
m înţate cu grîu au fost sece rul Cornel Cenuşe, şi-a realizat cul tehnic din cadru! C om bina buie să-şi intensifice eforturile tura m arxist-leninistă în scopul
rate pînă acum 50 hectare, ur- dentul n o stru v o lu n ta r din 2.200 kg. tului siderurgic „Gh. Gheor- p e n tru a da v iaţă sarcin ilo r ce evitării oricărei ab ateri de la
m înd ca în cîte\a zile recolta ghiu-D ej“ H unedoara, au dez se d esp rin d din R ezoluţia ple-
bătut zilele acestea Rezoluţia narei C.C. ai P.M .R.
tul să fie te rm in a t şi să în c e a G eoagiu, ne an u n ţă că în urm ă M em brii gospodăriei 'oleotive p la n u l în p ro p o rţie de 112,3 la plenarei C.C. al P.M .R. din 28 linia politică a partidului. Ei
pă treierişul. cu trei zile Staţiunea experi din a c e a stă localitate sînt şi ei sută. iu n ie — 3 iu lie a. c. Alţi vorbitori, printre oare au condam nat activitatea frac-
m entală pomicolă din G eoagiu pe term inale cu .secerişul. M ai tov. V ictor B uda. tosif Lugo-
Au fost m ai harnici pînă a- a term inat treierişul orzului. au de secerai doar 6 hectare de L a sectorul I, p rin tre f r u n D upă ce s-a dat citire textu jan şi V asile M acovei, au a r ă ţio nistă de g ru p , a tov. I. C h i
cum Achim Ripoşan, Aron S u D upă calculele făcute producţia g rîu pe care le \ o r term in a p î taşi se află şi Fnancific Barto, lui R ezoluţiei de că tre tov. llie tat că este necesară înarm area ş i n e v s c h i şi AL C o n s t a n t i n e s c u
san, N eam tu F lo area, P etru nă în z iu a d e 18 iulie. care îm preună cu brigada sa a Tonta, m em bru al comitetului
R ip o şan şi alţi colectivişti. orăşenesc de partid, au luat cu- In tru to tu l îndreptată îm potriva unităţii
vîntul num eroşi tovarăşi. partidului.
scos peste plan 93 tone căr
Necazurile unui lan de grîu bune. Realizări frum oase au de acord
obţinut şi tinerii din b rig ad a Tov. O ctavian Palcău a a ră
Fac parte din lanul de grîu al în- toarc-legătoare de la S.M.T. Orăştie deodată un şir de vaiete a oprit trac m inerului Miliai Ştefan, care tat că va sprijini cu toată căl cu p olitica generală a p artid u lu i
tovărăşifilor din Cristur. Ală găsesc în Tare se mai bucurau întovărăşiţii ci torul din mers. Erau vaietele tulpine- şi-au depăşit planul cu 69 la
locul denumit „la lac“, în suprafaţă vor putea să mă secere în pîrgă ş lor de grîu care tîrîte înaintea maşi sută. dura m ăsurile luate de plenara nostru
de 10 ha şi „din jos de cale“, în su fără multe eforturi. nii defectate, au început să dea alar C.C. al P.M .R., m ăsuri m enite
prafaţă de 8 ha. După cîte-mi amin- ma. Au urmat cîteva oftaturi şi apoi Sectoare fruntaşe
lesc, întovărăşiţi! s-au străduit să mă Drept să vă spun că mă bucuram ş nelipsitele cuvinte de „laudă" ce obiş să în tă r e a s c ă co eziu n ea şi u n i In organizaţiile de bază din
insămînţeze la timp, ba chiar să-mi eu, auzind despre secerătoare. Nu d nuiesc a le spune unii oameni în ase — Gu toate că au avut g reu
dea şi hrană din belşug, transportînd alta, dar coasele şi secerile prea mu! menea situaţii. In acea zi, n-am mai tăţi în realizarea planului de tatea de nezdruncinat a p arti orşşul H a ţe g au avut loc zilele au condam nat totodată poziţia
cîte 20—30 tone bălegar de grajd, pe m-ar fi chinuit. văzut pe nimeni în jurul meu. Doar producţie, sectoarele I A şi V şi m etodele a n tip a rtin ic e de
fiecare hectar. In primăvara aceasta în dimineaţa următoare au venit cu o sud, şi-au depăşit planul — dului. El a subliniat că m em trepute adunări generale în grup, fracţioniste, folosite de
m-au plivit de toate buruienile. Ploile 5 iulie 1957. O dimineaţă de vaâ altă secerătoare. Mai bine n-ar fi a- spune dispecera de serviciu. tov. I. C h iş in e v s c h i şi AL C o n
şi căldura, precum şi hrana bună, însorită. Un zgomot de tractor cae dus-o nici pe aceasta, deoarece m-a brii de partid din organizaţia oare s-a dezbătut Rezoluţia ple stantinescu.
m-au ajutat să cresc mare şi frumos. trăgea după el o secerătoare-legătore chinuit mai rău decît prima. - Timp — Şi cît au dat peste pian ? narei C.C. al P.M .R . din 28 iu
m-a trezit mai devreme ca de obici. de două zilei n-a ‘tăiat din trupul meu — D estul de m ult — răs P a rtic ip a n ţii la a d u n ă rile g e
Dintr-o discuţie a întovărăşiţilor am Alai mulţi oameni, printre care şi a- decît 2,5 hectare (în loc de 12 ha., cît punde dispecera, zîtnbind. De n ie — 3 iulie a . c. nerale au analizat, în mod cri
aflat că le voi umple hambarele. Au gronomul de sector Chirilă, dela ar fi trebuii). M-am obişnuit şi cu p ild ă , se c to ru l I A. a e x tr a s
socotit ei că de pe fiecare hectar vor S.M.T. Orăştie, au venit să vadă cm chinurile, dar o nouă defecţiune la a- 210 tone cărbune peste plan, PLA N U L M embrii şi candidaţii de tic. şi a u t o c r i t i c a c t i v i t a t e a o r
recolta peste 2.000 kg. Pentru a nu secerătoarea mă va tăia şi lega în xul de la cuţit, mi-a făcut viaţa şi siluîndu-se prin aceasta pe pri 1 partid care au luat cuvîntul, au
lăsa să se piardă nici un bob, deîn- snopi grei. Au diriguit ei ceva pe la mai amară. Timp de 2 zile, cît n-am m ul loc. aprobat întrutotu! botărîrile ganizaţiilor lor de partid, sco-
dafă ce am început să mă îngălbenesc, ea şi la un semn, tractoristul a poiit. mai auzit secerătoare în jurul meu, —• D a r sectorul V ? DEPĂŞIT
aproape zilnic vedeam cîte un colecti Atenţia tuturor era îndreptată înjre căldura mă strîngea atît de rău, îneît — Nici acesta nu s-a lăsat p lenarei şi şi-au e x p rim a t în tînd în - e v id e n ţă sa rc in ile ce le
vist venind să vadă dacă nu sînt bun secerătoare. Vedeam cum le creşte ni- îmi trozneau toate oasele, păsările mă crederea deplină în politica g e
de secerat. Cu două săptămînl îna ma de bucurie, gîndindu-se că îrtcu- ciuguleau mereu, iar vîntul îmi scutura
inte de a mă coace, a sosit o seceră- rînd tot grîul va fi aşezat în clă Colectivul uzinei „ Victoria" n e r a l ă a p a r tic lu lu 5 n o s t r u . Ei r e v in .
Secerătoarea nici n-a pornit biî şi Călan, se poate minări cu re
Unităţilezultatele obţinute in prima ju socialiste in fruntea
mătate a lunii iulie.
La furnal 6 . . . acţiunii de contractări
Prin contribuţia brigăzilor
mii de boabe din spicele ce abia le m a i p r e j o s . M i n e r i i d e a ic i a u fruntaşe, cum sînt cele condu In raionul H a ţe g unităţile so a c e s te g o s p o d ă r ii co lective iţu
se do tov. Iosif Ştcfănescu de cialiste au fost de la început în suprafeţe mici de tepen şi prm
mai puteam ţine. ex tras peste plan 138 de tone la furnalul nr. 1, care şi-a de fruntea acţiunii de contractare urm are cantităţile contractate
cu statul. F ap tu l că grîul şi s e sînt pe m ăsura posibilităţilor ce
tJlcfrim SRipoşan După două zile, au adus o altă se cărbune. păşit planul de producţie cu cara au rodit bine în acest an, le au.
31 tone fontă, lonaşcu Mun iar p o ru m b u l p ro m ite şi el o r e
cerătoare (a treia, dacă-mi amintesc A «or teanu şi Ion Moraru de la fur coltă bogată, i-a făcut pe m em întovărăşirile agricole au ur
nalul tineretului, care şi-au brii g o s p o d ă riilo r colective şi în m a t şi ele exem plul g o s p o d ă
bine). Aceasta ar fi mers, dar n-a a- La începutul lunii iulie, A u depăşii planul cu 49 şi, res tovărăşirilor să m ărească canti riilor colective. Aşa, de pilda,
tobaza com binatului carbonifer tăţile de cereale c o n tra c ta te cu întovărăşirea agricolă din H aţeg
S e intoarse acasă şt, contrar o- S-au înscris in gospodărie, nu ior vut pînză. l.a Bîrcea, Mare (căci de din Valea Jiului, a lan sat o pectiv 29 tone fontă, planul stalul prin I.C.S. „R ecolta“ . a m ai co n tractat pe lingă cele
chem are la întrecere tu tu ro r global al sectorului a fost de 5.025 k g c o n tra c ta te la început,
biceiului său, îşsi aruncă păală- ride de noi la toamnă? acolo au adus-o) S.M.T.-ul Orăştie a instituţiilor din regiune care păşit cu 129,6 tone. alte 580 kg grîu şi 1.255 k g p o
au parcuri de m aşini auto. rumb. întovărăşirea „Ogorul
ria pe un scaun, haina pe unde se Iată. atitea întrebări la care >re- Irimis-o fără pînză şi fără tractor. n o u “ din Boşorod a m ai con
Răspunzînd întrecerii, colec tractat pe lingă cantitatea de
nimeri, apoi fără să-şi mai scoată şedinţele gospodăriei din Spini,vv. \ Joi, II iulie 1957. Cu mare greuiate tivul de m uncă din sectorul 2.660 kg grîu încă 500 kg grîu
tran sp o rtu ri şi reparaţii auto şi 3.010 kg porum b. în to v ărăşi
bocancii, se trinti pe pat. Stătu Iun- Candroi Angheluş şi alţi ciţivcco- 5 au mai tăiat încă 3 hectare din tru din cac/rul T rustului m inier rea din Silvaşu Superior a con
Brad, a ară ta t că în întim pm a- tractat în total 4.110 kg grîu şi
git citeva minute, incercind să a- leclivtşti mai încrezători în !(ele V pul meu. Vineri, sîmbătă şi duminică rea celor două m ari sărbători 2.270 kg porum b. Cea din Pă-
— Z iua m in eru lu i şi 23 A u g u st clişa a contractat 2.310 kg grîu
ţipească. Dar toată osteneala îi fu- unite ale gospodăriei, printre :are (12, 13 şi 14 iulie a. c.) din nou nu — prim eşte cu entuziasm che ,,.şi la lurnătorie G ospodăria colectivă din Rîu- şi 710 k g p orum b.
m area la întrecere şi se a n g a
sese zadarnică. Parcă într-adins, ci- şi Achim, trebuiau să le răsjlidă. m-a mai deranjat nici un zgomot de jează să depăşească planul de Bărhat a mai contractat pe lin PETRU FARCAŞld J
pro d u cţie la tone kilom etri cu
neva îi alungase somnul. Făcu un Şi moş Achim nu pierdea ti o tractor. A plouat şi nu s-a mai putut 5 la su tă, la io n e/m arfă tr a n s Planul global pe sector a g ă c e le 1.200 k g g r îu c o n t r a c t a
portată cu 20 la sută. să ter
efori, se ridică şi merse direct in clipă. Cînd colectiviştii zăbieau secera. Am auzit că în aceste zile în mine reparaţiile capitale, peste fost realizat in proporţie de te î n a i n t e , î n c ă 1.300 k g g r î u şi
p l a n , 1a t r e i a u t o c a m i o a n e
ogradă, la nevaslă-sa: puţin din treabă, seara cînd ţ în- tovărăşiţii au mai făcut rost de încă o „Zis 150“, să circule fără nici 134,8 ia sută. hi acest i.iter- 5 0 0 k g p o r u m b . Ş i c o le c tiv iş tii
nn accident.
— M-am hotă- torceaii cătr sat, secerătoare-Iegătoare. Vor să-mi curme val de timp, cei mai harnici j d in O s t r o v a u c o m p l e c t a t c a n ti-
rit, Valerio, mă dimineaţa cînd cît mai repede viaţa. Nu m-ar supăra. muncitori s-au dovedit a fi \ tă ţ i l e c o n t r a c t a t e la 1.500 k g
Francise Fischer, Tudor La-
duc să dau cere Un colectiv se adunau l gos Şi eu doresc acest lucru. De ce ? Am zăr şi Ion Răceanu, care şi-au g r î u , 3 0 0 k g p o r u m b şi 4 .0 0 0 k g
rea. Am ţinut-o de nădejde podărie, toiauna, realizat planul in proporţie de c a r to f i, i a r c o le c tiv iş tii d in P e ş -
destul in dulap. el ii incuri cu început să mă răsene şi să pierd toi
mai multe boabe. Ba, am văzut că a
Cu şase braţe de ' cite o vork venii batoza pe arie şi ard de nerăb 161, 118 şi 123 la sută. ten iţa la 2.500 k g g rîu şi 2.500
muncă, om scoate-o noi la capăt. — Voi nu vedeţi, măi imeni dare să-mi mistuie cît mai repede oa kg porum b. Trebuie precizat că
Doar nu sintem singuri. buni, că încă de pe acum gri co sele, să umplu cu rodul meu bogat sa
Apoi, fără să mai adauge un cu- lectivei se vede de la o poşft Ui- 1 cii întovărăşiţilor. Poate că se va găsi
vint, se întoarse şi plecă. taţi-vă la spic şi-mi veţi dedrep- cineva să-mi asculte plîngerea:
In urma sa, nevastă-şa care scu tate că vom scoate 2.500 kg hec- „Curmaţi-mi viaţa, nu mai vreau să »• e *C U SARE ŞI PIPER..,
?
tura nişte ţoale cu Lidia, fiica lor, tar. trăiesc, prea multe boabe mi se risi
lăsă iotul baltă şi merse la o ve- Mai erau unii — ce-i drt pu pesc“. S. B. t
tină. Simţea nevoia să sedestăinu- fini la număr — carenu 'ea îl TIM PU L t Jalba ţoiului luiască. Ce s-a făcui cu tunci se prezintă o voce căruţa de la serviciul de ¦
iască cuiva: ascultau pe Achim Ripoşan. ar cei el nu mai ştiu. Sperăm calmă de iţi... sparge salubritate.
f că o să aflăm lotuşi de timpanul. t
ţ la tovarăşii de la T.A.P.L. Măcelar poznaş ¦
— Ce suni atîta, crezi ¦
— Omul meu a dus cererea. Bine mai mulţi dintre tovarăşii să i as- U MES PLUTIRI T Se zice că intr-o zi, Cişmeaua că-s surdă ? Avem şi Măcelarul Ion Mâglaşu t
că s-a holărit. Vezitu, voiam noi cultaucu plăcere şi parcă iuţeau noi treabă I (Da treabă/ de la centrul de carne »
i1 iui e prea mull de a- In ??ara llia a sosit Trebuia aranjată o întil- nr. 112 din Orăştie, zic. ţ
mai de mult s-o dăm, dar parcă ne de multe ori nevoia ca el şfie in ¦ tunel, pe stradă umbla un tren. Ciţiva călători nire sau o şuietă). Ce unii că eslc un poznaş ?
i; un ţoi tare supărat: era au coborît să ia apă. ziceţi, tovarăşi de la o- şi că nu se (ine de lu t
ţinea cineva in loc. Ştiu eu, poatepreajma tor. începuseră oanui să-l P schilodii, sărmanul. Scă Da de unde ? Cişmeaua ficiile P.T.T.R. Deva, cru. Şi ca să întărească *
nu este în gară. Au fă Brad, Alba, Crişcior etc. ? această afirmaţie au dai
că aşteptam să facă alţii pasul îndrăgească. Vedeau ei ccAchim \ î pase ca prin urechile a- cut insă un cros de 15(1 (Se ştiu ei cei în cauză). şi un exemplu. In ziua i
9
înainte,a noastră. este om dintr-o bucată. A * cului de furia gestiona
i*
-g Şî aşa, piuă in toamnă him a A
9
A chim Ripoşan are 62 de ani im- tot avut de furcă, ba cu ii, ba ‘ rului. Era, de allfel, sin Í
f
pliniţi. Nu prea înqlt de sta- cu alţii. Cind il căuta! ¦igăseai z gurul exemplar care scă i
i
tură, cu o faţă lunguiaţă şi umerii in mijlocul oamenilor, le vtea cu }. pase, din toţi ceilalţi
9
obrajilor puţin ieşiţi in afară, cu căldură, îi încuraja, fraţi. m. pînă la gospodăria
colectivă (căci numai i
timplele cărunte, ceea ce te face şt J n toamnă, colectiviştilori s-au i Minia gestionarului aici este apă). Dar In Depozitarea de sîmbătă 6 iulie in Ion f
(mai bine zis gestiona tre timp trenul a plecat. gunoaielor să deschidă măcelăria la
mai mult să-l respecţi, are în în- împărţit drepturile. Oamen har- \ rilor, căci toii procedea Cei mai iuţi de picior au interzisă ora 17, conform progra 9
ză la fel), a pornit de la prins trenul, unii însă au mului, ei s-a dus la res
treaga sa atitudine, ceva din trasă- nici erau mulţumiţi. Achim -a dus \ Juptul că ţoiurile s-au rămas să se adape plnă Cine nu respectă a- taurant să se răcorească i
răsculat împotriva vinză- la... venirea unui nou ceastă restricţie va fi a- cu... o ţuică. O ţuică şi
turile omului trecut prin multe acasă cu 2.400 kg griu, cu 100. kg i rii băuturilor alcoolice in tren. Şi asta se va In- mendal, bine înţeles dacă iar una pînă s-a răcorii
pahare nemarcale. din ca tinipla pînă cînd condu este prins. Numai că pe de toi. Şi în această
greutăţi in viaţă. ~ porumb, multe alte prodri şi în •' re de fiecare dală lip strada A, Iancu din o-
stare numai de slujbă
Cind a intrat la început in gos- buzunar cu 1.400 lei bangheaţă. t,
podărie, el şi ceilalţi ţărani munci- De la gospodărie, care saflă .în p .îvî| ¦ I •••• .
tori, nu au călcat numai pe covoare capătul de sus al satului vini şi )
persane. Au avut de urcat multe po- pînă acasă, in celălalt ca\, A- ^ 'A' ' ¦ •XvX vlv.-X Cv.•.••••••'v.yxX-.
Mm» seşte la 100 ml. cile 10— cerea staţiei C.F.R. Iiia raşul Orăştie, gunoaiele nu-i mai ardea lut Mă- *
vîrnişuri. chim mergea încet pe lin\ carele )
Oamenii aduseseră in gospodărie, cu bucate, într-adins parc să fie J o pp! 15 ml. Cel mai aprig cu va face o cişmea in gară. sînt depozitate sub tabla glaşu. S-a dus acasă. A t
ţoiurile a fost gestiona doua zi, duminică, s-a
doar ciţiva cai, bună parte din ei văzul de ceilalţi ţărani mcitori. m L ........... 4
slăbănogi de abia puteau trage o Era bucuros Ripoşan şi lasfă-sa rul Dumitru Fleacă de la Alo centrala! ce indică tocmai această dus el să distribuie car m
bufetul „Cetatea“ din o-
Pe riul Sebeş plutesc spre întreprinderile prelucrătoare, i
sau iau drumul minelor şi întreprinderilor de construcţii, mii
căruţă, citeva pluguri şi pămintul Valeria şi fiică-sa Lidia: de metri cubi de buşteni de brad. Munca de plutaş nu-i de restricţie. Amendă nu se nea, numai că, zecile de i
loc uşoară. Plutaşii de pe rîulSebeş, întîmpină mulle greută 6
pe care-l avea fiecare. Mulţi din cei — lată că nimeni n ris de ţi; însă conduşi cu pricepere de maistrul plutitor Ion Zam raşul Deva, ' care le-a L'f! că şi telefonistele poate aplica, fiindcă cei oameni au stal simbălă 4
fir, ei înving toate greutăţile.
înscrişi mai erau încă neincrezâ- noi, măi femei. Faptele aconvins' distrus pe ioate. astea numai de serviciu de la sfatul popular oră in faţa măcelăriei aproa *
IN CLIŞEU: Aspect in timpul unei plutiri. In meda
tori. Am făcut bine că ne-am in- pe mulţi de data aceasta.lai mult Şi aşa amăril ţoiul nu se ţin 1 Sună omul şenesc nu trec pe aici cu pe 4 ore. Iar Mâglaşu 4
a venii la slujbă abia a
scris? Vom avea cu ce ne hră- decit vorbele! nostru s-a dus la direc centrala pînă îl apucă anul. Bine-ar fi ca în lo doua zi. \
ţiunea T. A.P.L, să se je- alte ceiea şi de-abia a- cul lor să Trimită măcar 4
ni? Oare ceilalţi săteni care nu I. GAVRESCU ?
ó
V. F.
ţ
lion maistrul Ion Zamfir. !•••.*• » t o t i r i t j. t t. ç * f • *• r i c. 6