Page 79 - 1957-07
P. 79
¦Ţ•
?r Pfîi i * PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI
VAeVtv \
Deschiderea celui de-al tfl-lea Festival Mondial 1 l l u u i * ’" *
al Tineretului şi Studenţilor
MOSCOVA 29 (A gerpreş).. Einra Norman conducător sin de stegari. Din tribună răsună
Cupa gigantică a stadionului dical, preşedintele Comitetului ropote de aplauze.
este îmbrăcată in pim ă pe care Naţional al Festivalului (Su In faţă tineri in costume albe
în limbile rusă, chineză, fran edia). David Oistrah, violonist de sport poartă uriaşa emble
ceză, engleză, germană şi spa (U.R.S.S.), Jiri Pelikan pre mă a Festivalului, iar tinere
niolă este scris cuvintul şedintele Uniunii Internaţionale poartă o panglică de 60 de me
„Pace". a Studenţilor, Ernst Romei, e- tri colorată în galben, albastru, Anul IX. Nr. 817 Marţi 30 iulie 1957 4 pagini 20 bani
ditor (R. F. Germană), Serghei verde, portocaliu şi roşu simbo-
Tribunele sînt pline pînă la Romanovski, preşedintele Co lizind cele 5 continente ale lu MB Au terminat treierişul MINUNEA
refuz. Aici se află tineri mun mitetului organizaţiilor de ti mii. Apoi ca nişte pescăruşi
citori din Moscova şi colhoznici neret din U.R.S.S., Renzo Tri- albi trec prin văzduh steaguri IN CINSTEA Din cauza deselor defecţiuni ca numai în decurs de trei zile XN-r—'V-'V
din regiunea Moscovei, stu velli, secretar general al Fede cu emblemele Festivalului, stea ivite la seceratorile-legători ale să termine treierişul griului de
denţi şi tineret studios, ingi raţiei Tineretului Comunist gurile naţiunilor ăl căror tine „ZILEI S.M.T.-ului Orăştie, secerişul Om la om în pripă spune
neri, oameni de ştiinţă, oameni Italian, lUrgii Trofin, prim ret participă la Festival. la întovărăşirea agricolă „16 pe cele 32 hectare cultivate cu Să se ducă grabnic vestea
de cultură, delegaţii străine, secretar al Uniunii Tineretului MINERULUI“ Februarie“ din Cristur s-a ter Cum că-n zilele acestea
turişti şi ziarişti. In aşteptarea Muncitor din R.P.R., Galina După marşul festiv această minat cu cîteva zile mai tîrzîu această planta. Vom vedea mare minune.
deschiderii sărbătorii, toţi sînt Ulanova, balerină (U .R .S.S), Fruntaşii minei Lupeni decît în mod normal. Pentru întovărăşiţii Samoilă Şoş,
cuprinşi de emoţie. Alexandr Şepelin, prim secre coloană de stegari se opreşte. a evita pierderile de recoltă, Cică la gospodărie,
tar al C. C. al U. T. C. L. Toţi cei 100.000 de oameni a- r îndată ce secerişul s-a , termi Andrei Furca, Ambrozie Cos- Azi ori mîine, o să vină
¦Acul ceasornicului lung de 2 (U.R.S.S.), Emmo Egoli, se plaudă furtunos din tribune; * ma şi alţii, şi-au adus un aport Cum îi zice... o combină,
m se apropie de ora 15. In tri cretar al Federaţiei tineretului stadionul răsună de aclamaţii nat, întovărăşiţii au şi . strîns deosebit la buna desfăşurare a Straşnică maşinărie.
buna centrală se află organi socialist italian, lansram, se de salut: Intră coloanele de î la arie grîul, pentru a-1 treiera
zatorii Festivalului — condu cretar al Uniunii Tineretului tineri şi tinere din străinătate în comun. treierişului pe arie. Numai patru inşi o mîjtâ
cători ai Federaţiei Mondiale a Revoluţionar Mongol şi alţii. Coloanele merg în ordinea a- încă de pe arie, primele boa ' Dat cit qypiu pe zi adună,
Tineretului Democrat, Uniunii Iţabetică. Un grup de tinere so Fiind deserviţi de două ba Zece oameni împreună
internaţionale a Studenţilor, In loja centrală îşi fac apa vietice in rochii albe le presa toze, bine puse la punct, şi lu- be treierate, în cantitate de N-ar putea-ntr-o sâptămină.
membri ai Comitetului Interna riţia conducătorii Partidului ră drumul cu flori. crînd din plin de dimineaţa 5.000 kg grîu, întovărăşiţi!
ţional al Festivalului, Bruno Comunist şi guvernului sovie pînă seara tîrzîu, ei au reuşit Să te miri şi să-ţi faci cruce;
Berninl, preşedintele F.M.T.D., tic, oaspeţi de onoare la festivi La. Moscova s-au adunat ti le-au trimis la baza de recep
dr. Allam Mohammecl Abdel Ha- tatea deschiderii Festivalului, neri din întreaga lume. Coloa ţie în contul contractului în
lek, directorul tehnic al Consi tovarăşii A. B. Aristov, N. I. nele variază prin componenţa cheiat cu statul şi şi-au achi
liului Suprem pentru proble Reliaev, L. I. Brejnev, N. A. lor. Tineretul marii Chine este tat muncile S. M. T.
mele tineretului şi sportului din Bulganin, A. E. Furţeva, N. S. reprezentat de pildă de 1700 de
Egipt, Antonis Brilakis, fost Hruşclov, G. K. Jukov, N. G. tineri, în timp ce tineretul din G. A. S. Petreşti a terminat secerişul Asta seceră şi bate,
m.embru al parlamentului grec, Ignatov, A. I. Kiricenko, P. A. Nikaragua numai de un sin Umple sacii cu bucate,
profesor Tiamil Budjeli din Kozlov, O. V. Kuusinen, A. I. gur om. Aici însă toate delega
partea Uniunii Tineretului Mun Mikoian, M. A. SusIov, N. M. ţiile sînt egale şi. respectate. Inginer IOAN BILEK, Pe cele 105 hectare cultivate trecute. Beneficiind.de ajutorul Omul, doar, la car îi duce.
citor din Albania, dr. Leo Weis- Şvernik, K. E. Voroşilov, N. A.
Muhitdinov, P. N. Pospelov, D. Aspectul coloanelor este ex şeful sectorului V sud, sector î cu cereale păioase (inclusivo- unei combine, muncitorii de Ia Astfel oameni şi neveste
mantel, pedagog şi publicist S. Korotcenko. I. E. Katnberzin, trem de pitoresc. In faţa ochi
(R. F. Germană), G-alando Go- A. P. K'irilenko. A. N. Kos&ghin, lor se perindă diverse costume fruntaş pe exploatare $ văzul) care aparţin gospodă această gospodărie au reuşit Şi bătrîni cu grai. cuminte
mez, secretar al F.M.T.D. din K. T. Mazurov, I7. P. Mjavanad- naţionale, orchestre populare,
partea Braziliei, Jaques De steaguri şi jocuri, iar deasupra :-v..-y I riei agricole de slat din Pe să treiere pînă în prezent ce Nu găseau de-ajuns cuvinte
mis, secretar g e n e r al al ze, M. G. Pervuhin. Asistenţa tuturor răsună neîncetatele o- treşti, secerişul s-a terminat reale de pe o suprafaţă de 66 Să-nflorească-această veste
F.M.T.D., Alexandr Dimitrov, i-a întimpinat cu aplauze furtu vaţii ale oamenilor sovietici
prim secretar al Uniunii Tine noase, prelungite care îşi salută oaspeţii. Aceasta încă de la sfîrşiţul săptămînii hectare. , Zboară zile lungi de vară,
relului Popular Dimitrovist clin este într-adevăr o apoteoză a
Bulgaria, Dmitri Kabalevski Ora 15. Deschiderea Festi prieteniei popoarelor. • •* • -ft .ft..* ., .ft. .ft..ft.^ ft. .ft.^ftNifti-tft. 4-i-.ft> 4 . ^ . . f t . , f t . . f t . ^ w f t . ; Soarele-n apusuri piere
compozitor ( U.R.S.S.), Maxi- valului a întîrziat cu un ceas
mov Carrera Gross, antrenor din vina...- locuitorilor Mosco Trec solii tineretului din Aus *
naţional de basket (Argenti vei, a entuziasmului cu care în tralia şi Algeria, Argentina şi
aceste clipe ei salută pe oas- Belgia, Bulgaria şi Bolivia, Ca mai. mîndru la vedere
na). Zoltan Komocsin, preşedin- peţii care parcurg oraşul în au Brazilia şi Marea Britanie. Trec
tomobile. Autobusele cu oas tineri şi tinere din Venezuela, Cărbune şi oameni Dimineaţa să răsară.
tele Comitetului organizatoric peţi îşi croiesc un greu drum Volta superioară, Vietnam, Ga- Cu văratica-i dogoare
de pregătire a Uniunii Tine bon, Insulele Havai, Haiti,
retului Comunist din Ungaria, prin marea de oameni. încor Gathbia, Ghana, Guadelupa, Neobosite au fost eforturile Vasile Neagoe, care a dat în •Ce-nfierbîntâ toată firea,
fuseffi Muniba, membru, al par Guatemala, Guiana. harnicilor mineri de la exploa
lamentului socialist (Siria), darea aşteptării creşte. Dar tarea Ţebea. Flotanţi să întîm- perioada 1—28 iulie, 896 tone Aureşte nesfîrşirea.
Karl Hamnkel, prim secretar al Apoi. trec delegaţii din Repu pine „Ziua minerului“ cu rea
Consiliului Central al Uniunii iată că în tribuna nordică şi blica Democrată Germană, şt lizări cît mai frumoase, ei au cărbune peste plan. De Ia în Holdelor legănătoare.
Tineretului Liber German, Mal- Honduras, Grecia şi Danemar intensificat întrecerea socialis
colm Nixon, secretar al Comi sudică răsună cele două fanfa ca, Egipt şi Zanzibar. Israel şi tă. ceputul anului, minerii exploa Cină ieşi-ntr-o dimineaţă
India, Indonezia, Iordania, Irak, tării Ţebea au scos la supra Resfirîndu-şi luminişul,
tetului englez al Festivalului, re. Apoi răsună orchestrele şi Rezultatele m au- întîrziat să faţă 4.452 tone cărbune mai începuse secerişul,
(Continuare în pag. IV-a) se arate. După 28 de zile, din mult decît prevedea planul. Bătălia cea măreaţă.
pe stadion intră prima coloană situaţia la zi reiese că planul
pe mină a fost îndeplinit • în Printre brigăzile care au ob
Cuvîntarea rostită de K. E. Voroşilov luna curentă, în proporţie de ţinut cele mai frumoase rezul , De cu zori prin mări de grîne
100,2 Ia sută. tate, se numără brigăzile con >Revărsate-n zarea toată,
Fruntaş pe exploatare este duse de minerii Florea Mihoc, O combină parcă-noată
sectorul II, condus de inginer
la deschiderea Festivalului Andron David, Gheorghe Gro- | Adunind obşteasca pline.
GAVRIL HAfDU, za, Teodor Gherman şi Teodor , Iar cosaşii-n depărtare
ţ şef de brigadă la sectorul IV A, Sim. , Contenesc privind-o bine
MOSCOVA 39 (Agerptes). — şi întărirea păcii, corespund interese tradiţiile naţionale ăle tuturor popoa * îşi depăşeşte în medie norma 'Parcă totuşi nq te. vine
f.ASS transmite cuvîntarea rostită de lor vitale şi năzuinţelor tuturor po relor m ari' şi mici de pe globul pă- cu 25 ia sută
i<. E. Voroşilov la deschiderea celui poarelor globului pămîntesc care iau mlntesc. ’ Orhilor să-şi dea crezare.
de-al Vl-lea Festival Mondial al Ti tot mai activ atitudine împotriva pre
neretului şi Studenţilor. gătirii unui nou război. Dragi prieteni I • R ealizările lam inatorilor hunedoreni
Dragi prieteni I Ştiţi, dragi prieteni, că guvernul Prin podoabele voastre, prin cos , Se opresc femei zorite
şi poporul sovietic depun eforturi tumele voastre naţionale, prin aspec
In numele Prezidiului aSovietului Su- mari şi permanente în vederea men tul vostru voios aţi transformat sta Laminorul !reversibil fiind în realizat planul în proporţie de , Care-aduc la cimp merinde,
prem al U.R.S.S., al guvernului Uni ţinerii şi consolidării păcii. AAarea dionul din Atoscova în minunate bu
unii Sovietice, în numele întregului noastră ţară socialistă desfăşoară o chete de flori. Şi, privindu-vă, vreau reparaţie, a funcţionat doar în 104,9 şi 105,9 la sută. Căci mirarea-n drum le prinde
popor sovietic şi al meu personal vă muncă paşnică creatoare care are să spun că în străvechea noastră
salut, tineri cetăţeni ai lumii, în a- drept scop dezvoltarea continuă a Moscovă, pe pămintul nostru a venit perioada 1—12 iulie. In acest Laminorul trio, pînă la 23 \$ i le lasă-nmârmurite.
cesl moment solemn al deschiderii economiei naţionale şi a culturii, ri pentru a doua oară anul acesta o timp, planul a fost realizat în
glorioasei parăzi a tineretului Ia cei dicarea rapidă a nivelului de trai al fermecătoare primăvară. proporţie de 107,3 la sută. iulie a realizat planul în pro Cel ce-n plete poartă bruma
de-al Vl-leg Festival Mondial al Ti poporului. De aceea, Uniunea Sovie porţie de 104,4 ta sută. In mod Altor vremuri, aspre, grele,
neretului şi Studenţilor, închinat pă tică vrea să trăiască in pace şi prie La depăşirea planului au a- deosebit s-au evidenţiat schim Cugetă dar nu la e le :
cii şi prieteniei. tenie cu toate ţările şi popoarele. dus o contribuţie de seamă „Măi, ce vremuri îs acuma!".
schimburile conduse de maiştrii burile conduse de laminatorii
Astăzi privirile tinerilor şl tinere In iupta pentru pace şi înţelegere şefi de schimb loan Trifu şi TRA1AN FILIMON
lor din lumea întreagă, ale tuturor Intre oameni aparţinînd tuturor na Petre Lădaru şi Gheorghe Ga-
prietenilor tineretului sînt îndreptate ţiunilor puteţi să contaţi pe deplin
către voi, participanţi la Festival. A- pe poporul sovietic. Ca oaspeţi ai Gheorghe Andfrăşescu, care au vrilescu.
cest minunat eveniment a trezit pre noştri, vă veţi intîlni cu oameni so
tutindeni un interes neobişnuit şi a- vietici, cu tineretul nostru şi II veţi Vă urez din tot sufletul, dragii MINERI DE LA JEBEA (III)
tenfia generală a opiniei publice mon cunoaşte. Vă veţi convinge că între noştri oaspeţi tineri, să petreceţi bine
diale. Şi aceasta este lesne de înţe gul nostru popor, de la mic la mare, şi cu folos cele 15 zile ale Festiva BRIGADA TINERETULUI
les. Ţelurile şi conţinutul Festivalu nu vrea să se mai repete niciodată lului. Vă urez cele mai bune succese
lui sînt nobile, luminoase, apropiate, ororile războiului de pe urma căruia in desfăşurarea celui de-al Vl-lea
se poale spune chiar scumpe tuturor a suferit atît de mult. Poporul nos Festival Mondial al Tineretului şi
oamenilor cinstiţi. tru vrea ca viaţa să fie paşnică şi Studenţilor.
să devină din zi în zi tot mai fru
Aţi venit, dragi prieteni, la Festi moasă şi mai bogată, mai fericită. Şi Scumpi şi dragi prieteni! ŞTEFAN CEAVLOV1C1 Ce greu e să fii astăzi p o et! die de aur. Astăzi poetul are din Valea Jiului care era un
val de pe toate continentele şi din aceasta este urarea pe care o face Apăraţi pacea, uniţi tinerele voa Să fii adică inginer constructor un mare şi redutabil concurent : deziderat, considerat ca un pisc.
aproape toate ţările globului pămîn- tuturor celorlalte popoare. stre forţe pentru apărarea ei, pentru 6 şef brigadă sectorul II de lumi noi, ale căror cărămizi partidul. FJ e cel mai mare vi greu accesibil, a fost depăşită
tesc. Fiecare delegaţie a adus cu sine întărirea prieteniei şi înţelegerii în sînt imagini ce n-au dat încă sător. El e puternic şi-şi iubeşte de aceşti tineri. Această fru
la Moscova o parte din viaţa poporu Aţi venit la Festival din ţări cu tre toate popoarele, luptaţi pentru un •» ’ ¦ •« t.^ ft..ft^ ft. . f t . ^ . -#-• -ft* •« • piepL'cu .• realitatea, ce n-au plăsmuirile. Nu le lasă să moa moasă realizare a brigăzii ti
lui ei, cu particularităţile şi trăsătu sisteme politico-sociale diferite, cu viitor mai bun al întregii omeniri. ră, ci pe temelii eterne, le ri neretului a fost posibilă datori
rile sale naţionale. Totodată aţi ve convingeri, credinţe şi vederi dife Trăiască tinereţea — minunata pri Minerii îşi construiesc fost adunate în chinga betonu dică să înfrunte veacul, semeţe tă unor măsuri bine gîndite şi
nit la Festival pentru ca prin întîl- rite. Noi vă salutăm, aşa cum măvară a omenirii. Trăiască toate lui şi a fierului. De multe ori unui spirit de echipă care func
niri prieteneşti, prin schimb de pă sinteţi. Considerăm că fiecare popor popoarele care au trimis pe tinerii SoGiiinţe individuale timpul te-ajunge din urmă şi *-#• -#• . <¦¦¦#¦ • ţionează fără greş. Am aflat de
reri, să strîngeţi şi mai mult legătu are dreptul să-şi construiască viaţa lor reprezentanţi la cel de-al Vl-lea te găseşti deodată în faţa unei la tinerii brigadieri cîteva din
rile de prietenie frăţească şi de înţe aşa cum vrea. Festival AAondial! Tot mai mulţi mineri reu minuni gata înfăptuite, la care ţ! măsurile care le-au asigurat
legere reciprocă, care unesc tot mai Să trăiască şi să înflorească pacea şesc să-şi construiască locuin victoria : calitatea sculelor care
mult şi mai puiernic tineretul din N-am impus niciodată şl nu inten fn lumea întreagă! ţe individuale cu ajutorul sta poate n-ai avut timp şi curaj să ¦2.500 torte cărbune! trebuie să fie ascuţite în per
cele mai diferite ţări ale globului pă- ţionăm să impunem cuiva ideile şi tului, visezi: o hidrocentrală, un ba manenţă, eliminarea intermiten
mîhtesc. Astfel, voi aduceţi cea mai vederile noastre. Şi dacă in cursul ? raj, o livadă cu pomet tînăr, în ci nsten t telor în alimentarea cu effiergie
preţioasă contribuţie la nobila cauză dezvoltării istorice marile idei ale so La mina Ghelar, de pildă, un sat electrificat... şi atunci t pneumatică şi cu lemn pentru
a tuturor popoarelor — cauza con cialismului înving şi mereu alte ţări Cuvîntarea lui Kliment Efremo- numai în anul acesta 10 mi nu-ti rămîne decît să pui buzele armare, organizarea judicioasă
solidării păcii şi prieteniei pe pămînt. şi popoare păşesc pe calea dezvoltă vici Voroşilov a fost în repetate rîn- neri se vor muta cu familiile înfiorate la tulnicul poemului şi Festivalului ¦
rii socialiste, aceasta nu se datorea duri subliniată de aplauze.- După cu lor în locuinţele individuale ce ¦ a timpului de lucru, adică fie
Dragi prieteni I ză fireşte propagandei. Aceasta este vîntarea lui K. E. Voroşilov a răsu şi le construiesc. Minerii frun să trimiţi pe aripi măestre de pe care operaţiune să fie efectuată
o lege a dezvoltării istorioe a socie nat un val de ovaţii şi de aclamaţii taşi Carol Loboncz şi lacob acest munte a! emoţiei, oare e ca munţii. $i după pilda lui, într-un timp cît mai scurt,
Trăsătura caracteristică şi minunată tăţii, deoarece .socialismul este orin- de salul pe uriaşul stadion. Malea, maistrul Apostol Dobra starea de toate zilele a pqetului, toti oamenii simpli ai patriei buna funcţionare a instalaţiilor
a tineretului a fost şi va fi întot duirea socială cea mai progresistă, sînt doar cîteva exemple. vestea cea mare în toate un noastre, visează şi-şi realizează de la suprafaţă, staţia de com-
deauna năzuinţa spre fapte mari. pen cea mai corespunzătoare nevoilor şi visele... presoare şi circularele.
tru ţeluri nobile, năzuinţa de a pă aspiraţiilor popoarelor. ghiurile patriei, oa pe o păpă
trunde în toate tainele naturii, de a Iată : Anul acesta prin luna Minerii din brigada tineretu
atinge culmi noi în dezvoltarea so Dragi prieteni 1 aprilie la mina de cărbuni Ţe lui nu-şi mai dimensionează
cietăţii. Voi, tineri, sintefî speranţa Sîntem foarte bucuroşi că Capitala bea .a luat Fiinţă o brigadă a singuri lemnul în mină cu to
şi viitorul popoarelor şi întregii o- patriei noastre — Aloscova a fost a- tineretului. Lucrează la abata porul, cum e obiceiul în multe
meniri. Veţi rezolva, şi chiar rezol leasă pentru desfăşurarea celui de-al jul frontal cuprins între orizon părţi, ci îl primesc, de la su
vaţi de pe acum împreună cu popoa VI-!ea Festival Mondial. Poporul so turile 288-301. Cei 39 de oa prafaţă gata fasonat, la dimen
rele voastre, numeroase probleme şi vietic, tineretul nostru, s-au pregătit
mai ales o problemă atît de impor cu dragoste pentru această mare săr meni şi-au propus, nici mai siunile cerute. Prin tăierea lem
tantă ca măsurile care trebuie luate bătoare internaţională şi pentru întîl- mult nici mai puţin, să dea nului la suprafaţă se face şi o
pentru a se slăbi şi lichida încordarea nirea cu voi. in timpul Festivalului patriei 2.000 tone cărbune pes mare economie de material lem
internaţională, pentru a se consolida veţi cunoaşte multe din viaţa sa di
trainic pacea şi securitatea popoare versă, interesantă. Veţi vedea că po te plan în cinstea festivalului de nos, fiindcă din căpătîile care în
lor. porul nostru, guvernul sovietic, glo la Moscova. Şi ei s-au finul de mină nu căpătau nici o între
riosul nostru partid comunist fac cuvînt. La 1 iulie angajamen buinţare, se execută acum ban
Minunatul vostru Festival şi pregă multe pentru tineretul nostru, pentru tul lor a fost îndeplinit. La ora
tirile în vederea acestuia — pregă dezvoltarea sa fizică şi spirituală cînd scriu aceste rînduri ei şi- daje pentru fixarea armăturii şi
tiri care au avut loc în toate ţările multilaterală. Vă veţi convinge sin
— sînt o dovadă convingătoare a guri că tineretul ţării noastre este e- au depăşit angajamentul cu pentru susţinerea tavanului, l-a
faptului cn tînăra generaţie, ca şi ducat în spiritul deplinei egalităţi în 500 tone. D eci: 2500 tone căr
toţi oamenii cinstiţi de pe pămînt, drepturi a popoarelor, al respectului bune în cinstea festivalului de abatajele frontale. j
se străduiesc să întărească pacea şi profund faţă de istoria, cultura şi la Moscova ! „Ritmul brigăzii
prietenia între popoare. Menţinerea — îmi spunea tînărul inginer Brigada tineretului de la Ţe
NeagQie Vasile de la această bea, e condusă de. candidatul
mină — este nemaiîntîlnit şi de partid Mihoc Florea, -ajutat
greu de conceput chiar pentru
un miner cu experienţă“. Dar de şeful de echipă Oprişa Mi-
cîfe lucruri neconcepute, nevi hai, de comunistul Matei loa-
sate se înfăptuiesc în aceste-
zile, sub tînărul soare a! liber chim, de Gherman Alexandru,
tăţii şi .al ppterii populare... Indrei Nicolae şi alţii.
tabăra pionierilor şi şcolarilor din comuna Băiţa, . IN CLIŞEU : aciunaţi în jurul jocurilor de şah, pio- M inerii. din Valea Jiului şi- Pe deasupra tuturor măsuri-'
oferă o îneînfătoare privelişte spre lanţul Zarandului. nierii taberei îşi dispută — la mare lup iă — întîietate. lor concrete, care explică victo
au luat anga jamentul de a exca ria tinerilor mineri, stă însă o
va o fîşie de cărbune în 24 ore. e-auză^ de alt ordin : comuniştii
Brigada de tineret de la mina sînt _î-n fruntea brigăzii tinere
tului, -hotărîţi, neşovăitori, neîn
de cărbuni Ţebea a ajuns însă vinşi, înarmaţi cu cea mai redu
anul acesta să excaveze o fî tabilă armă: cuvîntu] partidului.
şie şi jumătate de cărbune în
1. BALAN
24 de ore. Chemarea minerilor
5>
