Page 35 - 1959-10

Nr. 1492
Sarcinile maiştrilor
in producţie
L'a orice întreprindere, cu ori­
ce speciiic, maistrul este adevă­
ratul organizator al producţiei
şi conducător unic în sectorul
său de activitate, fiind totodată
reprezentantul direct al condu­ mai a normelor de tehnica se­ tre cele 8 întreprinderi din Capitală, şi la depăşirea preţului de achiziţii
cerii administrative. El are me­ curităţii muncii. In atenţia lui colectivul de muncitori, tehnicieni şi prin plata de manipulări suplimentare.
nirea de a asigura îndeplinirea trebuie să stea mereu ridicarea ingineri de la Unitatea de industrializare Preţul de cost la salarii directe a nul pe altul.
planului la toţi indicii, obţinerea productivităţii muncii, reducerea a lemnului din Orăştie, s-a angajat fost depăşit din cauza mâiflpularilor
economiilor în producţie, prin preţului de cost şi îmbunătăţirea ca pînă la siîrşitul acestui an, să rea­ suplimentare de cherestea: reso'rtări, cincinal, drumul Teliucului a iu^
folosirea raţională a materiale­ calităţii produselor.
lor, micşorarea cheltuielilor de
producţie, mecanizarea procesu­
lui de producţie şi prin crearea
condiţiilor optime de lucru pen­
tru muncitori.
Maistrul nu trebuie să uite că
factorul hotărîtor în ridicarea
productivităţii muncii îl consti­
tuie întrecerea socialistă. Aşa
cum de: altfel au mărturisit şi
maiştrii Aron Gros şi Andrei
Spunei de la exploatarea cuptoa­
relor de cocs din Hunedoara :
„întrecerea socialistă ne-a per­
mis să descoperim zilnic noi dru­
muri pentru ridicarea continuă
a productivităţii muncii, pentru
ridicarea calităţii cocsului şi re­
alizarea unor economii însemna­
te la preţul de cost“.
Rolul maistrului în producţie
este covîrşitor. Randamentul sec­
ţiei sau sectorului depinde în
mare măsură de felul în care el
ştie să organizeze munca în sfe­
ra sa de activitate. Maistrul tre­
buie să fie primul controlor la
locul de muncă, să supraveghe­
ze încontinuu bunul mers al pro­
ducţiei, să fie mereu în mijlocul
.muncitorilor, să caute noi me­
tode pentru organizarea cît mai
judicioasă a locurilor de muncă.
De asemenea, trebuie să asigure
pentru fiecare loo de muncă toa­
te materialele, sculele şi dispo­
zitivele necesare înainte de înce­
perea schimbului, astfel ca fie­
care muncitor să aibă posibilita­
tea de a-şi începe lucrul odată
cu semnalul uzinei, iar la sîîrşi-
tu! schimbului piesele netermi­
nate să nu rămînă la voia în-
tîmplării. In acest sens iată ce
spunea comunistul Adalbert Kor-
do. maistru principal la secţia
mecanică de la uzina de repa­
rat utilaj minier Petroşani, intr-o
consfătuire cu maiştrii din secţie:
„este inadmisibilă atitudinea u-
nor maiştri care permit să zacă
sub maşini piesele începute şi
neterminate. Aceasta duce de
multe ori la pierderea a nume­
roase piese sau chiar comenzi
întregi. Pentru îmbunătăţirea
muncii în secţie esîe necesar ca din”j3-14 iulie a.c., se vedelnal-
maistrul să lucreze după grafi­ tâ preţuire şi gri jă pe oare 'p ă r
ce, în care să fie trecute comen­ tidul, statul nostru, o acordă
zile de care răspunde fiecare". maiştrilor. Din 1955 pînă în pre­
Intr-adevăr, luorînd în felul a-
cesta va creşte răspunderea mai-
ştrilor în sectorul pe care-1 con­
duc, iar serviciul producţie nu
va fi nevoit să piardă timp pre­
ţios pentru căutarea comenzilor
pierdute.
Nu este deloc justă atitudinea
unor maiştri care trec prin sec­
torul de activitate o singură
dată la începutul schimbului şi
odată la terminarea lui, restul
timpului OGupîndu-se de proble­
me străine producţiei. Asemenea
atitudini trebuie 0combătute şi
stîrpite de către organizaţiile de
partid şi conducerile secţiilor.
Maistrul trebuie să rezolve în
mod just problema' normării
Pregătiri pentru concursul
bienal de teatru
r f ă căminul cultural „Tudor Vladi-
mirescu" din comuna Miercurea, ra­
ionul Sebeş, se fac intense pregătiri
pentru întîmpinrarea concursului bie­
nal de teatru. Cele două formaţii de
teatru în limba romînă şi germană
— __r^jrZţţi----- --------- --- După ce rolurile au fost repartizate,
La str îngerea s-a stabilit şi programul de repetiţie la
piesele respective al ambelor colective.
recoltei
' Zilele acestea în comuna Demsuş,
raionul Haţeg, a început recoltatul
cartofilor şi al porumbului. Pînă acum
s-a reuşit să se recolteze cartofii de
pe suprafaţa de- 65 hectare, iar po­
rumbul de pe o suprafaţă de 87 hec­
tare. Lucrările de recoltare continuă.
Paralel cu lucrările amintite, în co­ medic, un oficiant sanitar, o fel­
muna Demsuş continuă şi recoltatul
prunelor. In această muncă cetăţenii
sînt ajutaţi şi de pionieri. Sub supra­
vegherea profesorului Cornel Mihuţ,
pionierii au slrîns peste 1.800 kg. pru­ rodnică. Fiecare depune toate
nc. S-au evidenţiat mai ales pionie­
rii Doina Pasc, Dănuţ Socaci, Şte-
fănesc Sueu, Ion Gărdean şi Teodora
Niculescu.
M1HA1 CIOLPAN
corespondent
muncii, în aşa fel incit ea să
corespundă condiţiilor din uzină.
De asemenea, el are datoria de
a instrui periodic pe muncitori,
de a le cere respectarea întoc­
Maistrul nu trebuie să uite
niciodată că succesul zilei de
mîine se pregăteşte astăzi.
M aisfruî are daîorîa de a-şi
educa m uncitorii
Maistrul nu este numai orga­
nizatorul producţiei, el are şi ro­
lul de educator. î?i, dacă va ne­
glija această latură a obligaţi­
ilor sale, nu va fi în stare să
le îndeplinească nici pe celelal­
te. Sarcina lui este de a tace ca
fiecare om să aibă dezvoltat
simţul răspunderii faţă de mun­
ca sa. El trebuie să creeze o
atmosferă care să dea naştere a-
cestui simţ de răspundere, aces­
tei stime faţă de munca pe care
o îndeplineşte. Trebuie ca orice
neajuns în bunul mers al pro­
ducţiei să preocupe întregul co­
lectiv. Fiecare om să fie frămân­
tat de modul cum ar putea con­
tribui la înlăturarea fiecărui ne­
ajuns.
Maistrul mai are datoria de a
ridica încontinuu pregătirea
profesională a muncitorilor 'din
sectorul lui de activitate. Este
lăudabilă în acest sens atitudi­
nea şi activitatea maistrului
principal Viorel Anghel de la
U.R.U.M.P., care a calificat la
locul de muncă zeci de strun­
gari şi s-a preocupat în mod de­
osebit de ridicarea calificării ti­
nerilor strungari veniţi de pe
băncile şcolilor profesionale. Do
asemenea, atitudinea maistrului
Nicolae Nedelcu din secţia la­
minoare de la Combinatul side­
rurgic Hunedoara, care preocu-
pîndu-se îndeaproape de ridica­
rea nivelului profesional al mun­
citorilor din schimbul pe care-1
conduce, a obţinut rezultate mi­
nunate în producţie.
Greşesc acei maiştri care cred
că numai organizaţiile de par­
tid şi sindicale trebuie- s'ă se o-
cupe de educaţia muncitorilor.
Ei nu vor da niciodată rezultate
mulţumitoare.
Prin hotărîrea partidului şi
guvernului din ianuarie 1955, şi
zent salariul IoF~i crescut ciu
circa 50 la suta.
Maiştrii' sînt M o rt să răspun­
dă acestei înalte preţuiri prin
intensificarea stăruinţelor de a-şi
ridica nivelul lor profesional,
pentru ă corespunde întrutotul
stadiului actual de dezvoltare a
tehnicii. Ei trebuie să lupte ne­
contenit pentru folosirea cît mai
raţională a capacităţilor de pro­
ducţie, pentru răspîndirea în
masă a metodelor avansate dc
lucru şi introducerea tehnicii noi,
pentru economisirea de materii
prime şi materiale, pentru îmbu­
nătăţirea permanentă a calităţii
produselor.
Ing. I. GUDASZ
şi-au ales piesa de teatru cu care se
vor prezenta la concurs. Astfei, co­
lectivul de teatru în limba germană
şi-a ales piesa „Paznicul stelelor“,
iar colectivul de teatru în limba ro­
mînă şi-a ales piesa „Răfuiala".
O binem eritată popularitate
In anii regimului de democra­
ţie populară, în comuna Beriu a
fost deschis un dispensar medi­
cal cu staţionar. Staţionarul a-
re o capacitate de 12 paturi. De
asemenea, a fost deschisă şi o
casă de naştere cu 5 paturi. Aici
îşi desfăşoară activitatea un
ceră mamoşă şi o soră de ocro­
tire. Munca acestui personal este
strădaniile de a veghea la sănă­
tatea ţăranilor muncitori din şa­
lele comunei Beriu. De aceea ei
şi-au creat o binemeritată popu­
laritate.
DRUMUL SOCIALISMULUI "Pag. 3
>wnEBssssgtmmmaatanEEBmattama
Prevederile plenarei C.€. al P. M. R, P e drumul Teliucului
De ce nu s-a realizat preţul
de cost la Unitatea Cu 30 de ani în urmă dru* departe apele Cernei şi se o- Drumari şi drumeţi
de industrializare a lemnului mul Teliucului era impractica- prese potoliţi în barajul de be-
bil. La fiecare pas riscai să te ton al şoselei. Unii sînt atit de Acolo unde suflul exploziei
nr. 1 din Orăşiie răstorni. în Cerna din cauza mari că macaraua nici nu-i nu poate fi folosit, vin oame­
gropilor şi îngustimii drumu- poate mişca. Aceştia vor fi nii — constructorii drumului.
Răspunzînd chemării lansate de că­ supralivrărl, ceea ce a dus totodată lui. Două căruţe nu se puteau luaţi în primire de artificieri Muncesc din toate puterile dar
încrucişa. Erau cîteva locuiri şi din nou puşcaţi, în bucăţi tot ii auzi pe şoferi apostro-
unde căruţaşii se aşteptau u- mai mici, apoi transportaţi ci­ fîndu-i in g lu m ă :
te 5—6 pe o basculă, spre lo- — Terminaţi măi fraţilor
In anii primului nostru plan cui unde se construieşte bara- mai repede!
— Măi melcilor. Vă mai tî-
lizeze economii la preţul de cost în restivuiri, şi retransporturi, care sînt căpătat o deosebită importau- 'Apoi răzbat din nou explo- riţi mult ?!
valoare de 100.000 lei. o urmare a unei slabe organizări a ţă. Calea aeriană a funiculare- zii, Sînt cei de la cariere. Du- Constructorii de pe acest
Cu ocazia analizei ce s-a făcut la muncii în depozitul de cherestea şî'ex ­ drum nu sînt deloc melci. Lu­
pediţii. lor nu putea satisface necesi- pă zece, douăsprezece bubui- crarea ce trebuia terminată în
sfîrşitul semestrului t s-a constatat că luna decembrie a.c., va fi gata
pe această perioadă unitatea a înregis­ Cheltuielile de amortizare a utilaju­ tăţile de transport între cele turi, îi vezi pe harnicii mineri zilele acestea, cu toate că în u-
trat o depăşire a preţului de cost cu lui şi la consumul de energie electrică, nele locuri şoseaua a fost înăl­
104.000 lei. La sfîrşlful luiTii august, au fost depăşite datorită raptului că două centre industriale. Hune- căfărîndu-se cu sfori de alpi- ţată cu 3—4 metri peste ve­
depăşirea a crescut Ia 285.000 lei, din trustul Sibiu nu a avut în vedere la chiul nivel şi s-au executat o
care, numai în luna august, s-au în­ defalcarea preţului de cost mijloacele doara cerea tot mai muţi mine- nism spre zidul ur(Aş sfîrtecat sumedenie de lucrări neprevă­
registrat 167.000 lei. fixe şi consumul de energie electrică zute. Ei au reuşit să facă pînă
Ta subunităţile preluate în anul acesta reu şi Teliucul trebuia să dea. de explozii, pregătind o nouă în prezent economii la preţul
Majoritatea depăşirilor rezultă din de către unitatea noastră. de cost în valoare de peste
depăşirea consumului specific la ma- S-a început atunci, puţin cîte puşcare. 30.000 lei. Cei mai buni sînt
ierie primă (buşteni de fag), care se S-au înregistrat de asemenea "depă- minerii tui Buda Simion şi pa-
ridică la suma de 195.000 lei. Depă­ şiri la întreţinerea şi reparaţiile cu­ puţin, lărgirea şi repararea Insfîrşit, ultimele explozii, vatorii lui Dumitru Fusea, me­
şirea consumului specific Ia rîndul ei rente ale clădirilor social-admîfîTstrati- canicul Ada Caret şi tractoris­
a fost influenţată de calitatea slabă a ve, la cheltuielile cu protecţia muncii drumului. In anul care a trecut Se aud înnăbuşit şi nu stîr- tul Constantin Mihalache. Ma­
materiei prime, care în perioada afi“ n- şi amenajări pe linie de P.C.I.
tifă, în proporţie de 69,5 Ia sută, a a început modernizarea lui. nesc ecouri. Sînt cei de la
fost de clasa Hl-a. La traverse de fag Pentru a înlătura pe viitor aceste
consumul specific a fost depăşit dato­ lipsuri, va trebui să se analizeze îm­ Primăvara lui ’59 a găsit drum. Lărgesc şoseaua. Nerăb-
rită secţionării necorespunzătoare, re- preună cu organele trustului din Si­
zuitînd astfel multe capete ce nu au biu, dacă planul consumului specific mult freamăt pe acest drum. dători, călătorii opriţi la mar-
putut fi prelucrate. este just repartizat în raport cu cali­
tatea buştenilor şi a sarcinilor de ex­ Patru-cinci sute de maşini trec ginea zonei periculoase aşteap-
O vină în depăşirea consumului spe­ port pe care se axează majoritatea
cific o au maiştrii de fabricaţie, care producţiei. Vor trebui luate măsuri dc zilnic cu diferite încărcături în tă semnalul de liberă trecere,
nu au dat atenţia cuvenită prelucrării conservare termică a buffenfîob.
judicioase la circulare şi pendule a în­ ambele sensuri. Dar lucrarea Fiecare se întreabă: ce-a ur-
tregii mase lemnoase. Cît priveşte maiştrii de fabricaţie şi
restul tehnicienilor, ei vor trebui să se începută continuă, cu toate a- mat exploziei ? Si Intr-adevăr
La creşterea consumului specific, a preocupe de prelucrarea integrală a
dus şi neilvrarea ritmică a buştenilor masei lemnoase î.n hala de gatere: cestea, Intr-un ritm mai susţi- „„ , ., ţrţ
de către l.F.E.T.-uri. In unele lunî ca inima de fag să fie prelucrată în în­ nut ca oriclnd. . , 1 , un spedacal * s tu t * ‘«tere-
martie, aprilie, mai şi iunie, stocul de tregime în diverse produse că ulucă, I
buşleni a fost peste 4.000 m.c., Tată l" 1sânt ţi se înfăţişează. Stîlpii |j
de 2.000 cît este prevăzut înTriod nor­ calupuri etc.
mal. Şi astfei, din lipsă de const-rvare Pozitiv este faptul că toate aceste A t e n ţ i u n e , p u ş c ă m l de telegraf care pînă nu de T
s-au depreciat cantităţi însemnate de
buşteni prin sufocare şi Crăpare. probleme au fost hiate în discuţia or­ Mergtnd spre Teliuc, n-ai mult se Soseau plantaţi pe şinile deseară în faţa lor gră­ îi
ganizaţiei de bază P.M.R. şi s-au luat să treci bine de cariera de rginea şoselei, acum sînt în mezi de piatră, ciment şi ni­
Aici, o parte din vină o ăre şi trus­ o serie de măsuri. * sip. Şi, trecînd prin miinile
tul Sibiu, care a acceptat numeroase piatră „Ilie Pintilie" şi-ai să miilocu1 ei- S-au mutat stîlpii? lor, măiestre, totul se transfor­
IOAN VIJDEA Nu. Constructorii de mult roa- mă ca prin farmec într-o pan­
corespondent auzi strigătul: ^ glică netedă de drum pe care
Pe CQi de la P.T.T.R. să şi-i mii de maşini vor transporta
— Opreşte circulaţia! între Teliuc şi Hunedoara hra­
mute- Ei au rămas însă Pe na zilnică a furnalelor — pre­
Apoi un flăcău va începe să iocurile lor vechi. S-a mutat ţiosul minereu de fier.
bată într-o bucată de şină a- 'insd şoseaua. Au fost furaţi
munţilor încă 5—6 metri de
găţată de un adăpost improvi- drum. Maşinile se pot acum in-
zat, alarmînd văile. Nu peste
mult timp încep să se audă şi
exploziile. Cu ecouri prelungi, cru-cişa cu uşurinţă, GH. STOICOVICI
bolovani de cîte 10 tone fieca- !jv,vN^^--fNA/vs^^vvv/v'v
r1‘Pe sOeO pnrr/ăinv/ăfl/esc rwv'ijelios în sa~l/­ V-
turi uriaşe, împroaşcă pînă hăt Cronică juridică
Cei 500 abonaţi, Gestionar necinstit frecvent cu vînzarea de diferite'
care servesc m asa obiecte (lanţuri de bicicletă, bi­
la cantina exploa­ Inculpatul Nicolae Mihuţ, fost ciclete, coliere, cărţi de joc), la
tării m iniere U ri- gestionar la magazinul Gostat preţuri de speculă.
ca.rU, au la d is p o z i­ din oraşul Deva, un element
ţie pe lin g ă localul necinstit, a căutat să obţină ve­ Hoţ de buzunare
nituri personale suplimentare pe
m o d errn ,> b. in....e d o t_a t, căi nelegale. Astfel, a dispus Individul Stancu Tudoraşcu,
vînzarea gogoşarilor la preţul zis Brutaru, a găsit cu cale să-şi
şi o m asă consis­ de 2 lei kg., deşi aceştia trebu­ cîştige existenţa nu prin mun­
iau vînduţi la 1,50 kg. In telul că cinstită ci prin hoţie. De mai
tentă. acesta şi-a însuşit suma de 400 mult timp respectivul se ocupa!
In clişeu: Aspect lei. Fiind descoperit de orga­ cu furtul de bani şi obiecte din
nele miliţiei, individul Nicolae buzunarele cetăţenilor. Fiind
interior al cantinei Mihuţ, a fost dat pe mina jus­ prins asupra faptului în gara'
tiţiei. Simeria, respectivul a fost tri­
din Uricani.
Petru fapta sa, a fost condam­ mis în judecată şi condamnat
nat la doi ani închisoare corec-
la 7 ani închisoare corecţională.
ţionată. Sentinţa a rămas defi­ Numitul Stancu Tudoraşcu a
nitivă. mai fost condamnat înainte în­
Speculanţii şi-au primit că de două ori tot pentru furt
-OTsas* răsplata la 5 ani închisoare corecţională/
Fruntaş! în difuzarea presei Indivizii Iosif Moldovan şi ANUNŢ
Constantin Jugaru, ambii din
Una din sarcinile care stau în' fa­ organizaţiei de biază P.M.R., se ocupă tractat un număr frumos de abona­ Gugir, se ocupau cu tăierea în
ţa difuzoriior voluntari din întreprin­ personal de această problemă, reuşind mente la presa sovietică şi romînă pe mod clandestin a viţeilor şi vin­ ÎNTREPRINDEREA
deri şi instituţii este aceea de a di­ să contracteze pînă acum un număr anul ciare vine, reuşind să aboneze derea cărnii la preţ de speculă. CINEMATOGRAFICĂ
fuza în rîndul maselor largi de oa­ de 20 abonamente la diferite publicaţii pe membrii cooperatori la diferite re­ Fiind prinşi de organele compe- REGIONALĂ DE STAT
meni .ai muncii cuvîntul scris al par­ sovietice pe anul 1960. viste tehnice de specialitate care apar ente, numiţii au fost trimişi în H U NED O ARA— DEVA
tidului. La cooperativa meşteşugărească „Re­ în limba rusă. aţa instanţei judecătoreşti. Cei angajează operatori-proiec-
IOAN ORDEANU doi au fost condamnaţi la cîte ţionişti, posesori ai carnetelor
In oraşul Haţeg un exemplu bun tezatul“, tovarăşul Alexandru ITirsch un an închisoare corecţională. de calificare categoriile I, II
în această muncă îl oferă tov. Ştefan — un alt difuzor voluntar — a con- corespondent
Mladin, difuzor voluntar de presă la ¦S3‘- Sentinţa a rămas definitivă şi III, sau cu altă şcoală de
Sfatul popular raional Haţeg, care prin respingerea recursului. specialitate.
prin munca pe care o depune zi cu DUMINICA, 11 OCTOMBRIE 1959 Tot pentru speculă a fost con­ Doritorii se vor adresa în­
zi, a reuşit să facă un număr de pes­ Spectacole cinematografice damnat la un an închisoare co- ! treprinderii cinematografice
te o sută de abonamente la diferite recţională şi numitul Alexandru din Deva, str. Dr. Petru Gro­
Tcaciuc, care se ocupa în mod
ziare şi revisie. De asemenea, la pre­ za, nr. 5, telefon 355.
DEVA: Dragoste pe note; ALBA vîrstă ; Frunze ro şii; S1MERIA : De
sa sovietică pe anul 1960, a reuşit să IULIA : încotro ? ; BRAD Alarmă la partea cealaltă; SEBEŞ: Tre­
—i r ' r ' ’ i—«r
contracteze un număr de 33 abona­ graniţă ; ILIA : Pasagerul clandestin ; nul prieteniei; BARU MARE : Fa­ PRODUCĂTORI!' 1
mente la diferite publicaţii în limba HAŢEG: Pagini de vitejie ; HUNE­ 1
rusă, franceză şi engleză. DOARA : Aici a trăit Lenin; ORAŞ- ta cu ch itara; LONEA: Pagini de Uniunea Cooperativelor de Consum din Ilia 1
T IE : Al 41-lea; Marinarul îndrăgos­ 1
Exemple de difuzori harnici sînt şi tit ; PETROŞANI: Fete da aceeaşi vitejie; TEIU Ş: Mingea; ZLATNA: cumpără 11
la fabrica de marmeladă din Haţeg 1
unde tov. Traian Părău a reuşit să Balada voinicului; APOLDU DE ©Hce c a ra tsfa le de ffî&i
aboneze pe fiecare muncitor şi func­
S U S : S-a întîmplat la Penkov; GA-
.LAN : Prima zi. ,
ţionar din cadrul fabricii la cel pu­ R A iO i! O 9
ţin un ziar şi la o revistă periodică Programul I 7,15 Muzică distrae- 10,00 Concert pentru oamenii muncii prin cenfrele sale de achiziţie din foafe 1
de specialitate. Tov. Părău a contrac­ tiv ă ; 8,15 „Veselie în colhoz“ — e- aliaţi la odihnă; 10,50 „Luna priete­ 9
tat un număr de 26 abonamente la misiune de cîntece sovietice; 9,00 niei romîno-sovietice"; 13,15 Gîntă cooperafivele săfeşfi
presa sovietică pe anul 1960. Teatru la microfon pentru copii : sce­ Eugenia, Frunză, Ştefan Lăzărescu şi 9
9¦«i
Plata ss face imediat 9
9
Exemplu bun de urmat ÎI oferă şi nariul „Lupta pentru adevăr“, de O- violonistul Ionel Dinicu; 14,15 Muzi­
j Ju Jh J
tov. Ju'la Viorel, difuzor voluntar de tilia Alexandru; 10,35 Din literatura că uşoară; 14,30 La microfon: Satira
presă la Banca de stat. ţărilor de democraţie populară •’ 10,50 şi umorul; 15,15 Muzică uşoară; 16,00
'Cu mult spirit de răspundere este Uverturi şi potpuriuri din operete; Antologie clasică: Puşkiin; 16,15 Arii
privită sarcina de difuzare a presei 12,10 Formaţii romîneşti şi sovietice din opere; 17,30 Form’aţii artistice ATEN ŢIU N E:
şi la cooperativa „Ţara Haţegului“, de muzică uşoară; 13,10 De toate pen­ de amatori i 18,00 Muzică uşoară im­
unde tovarăşa Maria Tărnaş, secretara tru to ţi; 1400 Din cînte’cele şi dansu­ primată pe discuri „Eleotrecord“ ¦; 19,00
rile popoarelor; 14,45 ALuzică uşoară Cîntece revoluţionare ruse; 19,15 Mu­ Viziiafi
de compozitori rom îni; 15,30 La şe­ zică de estradă; 19,50 Carnet de re­ Restaurantul „Cina“ din Lupeni
Cîteva cifre ilustrează acest zătoare; 18,00 Muzică populară romî- porter : Cărţi poştale, ilustrate...; 20,05 Restaurantul „ Minerul“ din Petroşanii
lucru. In fiecare lună un mare nească; 18,30 Concert de estradă; Program de-rom anţe; 20,35 Muzică de
număr de cetăţeni vin aici la 19,35 Gîntă orchestra de muzică popu­ dans; 21,45 Pagini alese: Astă seară sînf permanenf aprovizionate cu un
consultaţii sau primesc asisten­ lară „Doina Moldovei“ din Ia ş i; 20,00 citeşte... Artistul emerit Constantin ,bogaf sortiment de preparate cu lin are.
ţă medicală în caz de boală şi Teatru la microfon : „Prea multă min­ M oruzan; 22,00 Muzică uşoară; 23,10
te strică“ ; 21,45 Muzică de dians; @ D iferite minufuri şi gustări.
internare. De pildă, numai în 22,30 AAuzică de dans. Muzică de dans. © Vinuri selecţionate din cele mai
luna -septembrie au fost consul­ Programul I I : 7,00 Răsună cînte- Buletine de ştiri: 7,00; 13,00; 19,30;
•cui şi jocul pe întinsul patriei; 8,00
taţi 465 cetăţeni la dispensar şi !Muzică uşoară; 8,30 Clubul voioşiei; 22,00; 23,52 (programul I ) ; 7,50;
14,00; 20,00 ; 23,00 (programul II).
114 la domiciliu.
Timpul probabil în regiunea noastră
Pentru bogata activitate sani­
tară din comuna Beriu, merită 5, Vînt slab din direcţia sud-est, dimi­ cunoscute podgorii.
laude în mod deosebit dr. Arpa'd neaţa ceaţă. H Specialităţi la grătar.
Biro, care nu precupeţeşte nici Pentru ziua de 10 octombrie,
un efort pentru îngrijirea sănă­ Pentru următoarele trei zile Muzică — Dans — Antren
tăţii oamenilor muncii. vreme nestabilă, cu cerul variabil, tem­
porar acoperit. Temperatura staţionară vreme schimbătoare, cu temperatura în
va urca ziua între 15 şi 19 grade, iar uşoară scădere către sfîrşitul interva­
noaptea va coborî la minus 1 şi plus lului. Ploi slabe locale.