Page 39 - 1961-03

Nr. í93i
A nmn
înfăptuirea hotărîrilor adunării generale
Cînd sarcinile sînt privite
cu to a ta răspunderea
Realizările sectorului IV ai
minei Petrila se datoresc hotă-
ririlor chibzuite luate de comu­
nişti, muncii avintate pentru în­
deplinirea lor la timp.
Colectivul sectorului IV şi-a
luat un angajament oare a de­
venit, după spusele secretaru­
lui organizaţiei de bază tov.
'Mişu Dima, „literă de lege pen­
tru fiecare om din sector“.
Este vorba de reducerea preţu­
lui de cost al fiecărei tone de
cărbune cu 1 leu. Comuniştii
din sector au chibzuit pînă cînd
au găsit şi mijloacele care să le
asigure îndeplinirea angajamen­
tului încă din prima lună a a-
nului 1961.
Atenţia lor a fost îndreptată
în primul rînd spre reducerea
consumurilor specifice de ex­
ploziv, capse şi material lem­
nos. Aşa se face că la aduna­
rea generală a organizaţiei de
bază din luna noiembrie, în
care au fost discutate sarcinile
planului de producţie pentru a-
nul 1961, comuniştii au dezbă­
tut pe larg flecare posibilitate
dfe a obţine economii oît mai
mari. Ei au luat o hotărîre în
care, printre alte măsuri, erta
prevăzut ca Inginerul Nlcolae
Curuţ şi tehnicianul Gheorghe
Oprea să răspundă, primul, de
limitarea numărului de găuri
ce se vor puşca Ia fiecare loc
de muncă în funcţie de tăria
cărbunelui şi suprafaţa locului
de muncă, iar al doilea, de-a
asigura înzestrarea brigăzilor
de mineri cu ţug-aparate, care
sa le folosească pentru răpirea
P U B L IC A T E
„Valoarea unor şurâturi"
Articolul „Valoarea unor şuruburi“,
publicat la rubrica „Note şi comentarii"
din ziarul „Drumul socialismului"
nr. 1906 din- 10 februarie a.c. cuprinde
date reale — ne răspunde conduce­
rea Exploatării miniere din Vulcan.
De faptul că în unele sectoare ale ex­
ploatării, conductele de aer comprimat
ce alimentează abatajele au avut nu­
meroase sufluri, vinovaţi se fac me­
canicii sectoarelor respective, inginerii blicată în ziarul nostru nr. 1904 din
Nicolae Gosma şi Petru Iosif care,
deşi au fost încunoştinţaţi despre a-
ceste defecţiuni ale conductelor, au
tărăgănat luarea măsurilor de reme­
diere.
Sesizarea apărută în ziar a contri­
buit la înlăturarea deficienţelor semna­
late.
Pentru atitudini
necorespunzafoare
In urma apariţiei foiletonului „Călă­
torie cu peripeţii", publicat în ziarul
„Drumul socialismului" nr. 1915 din
DIALOG LA CLUB
l — ...Va. să zică aici al mu­
C de tov. Bordan, iar decorurile
Í tat ? Blneee... M at!
— Cum ? 1 ? Mat ? !... Mdaa.
lt
Este... M-ai dat gata... dar la-
L să.mă acum să ascult melo­
C dia asta. E grozavă...
tC Uşa rămăsese deschisă şl
t frlnturi ăintr o melodie necu­
t noscută, se furişa In încăpere.
l Cină melodia s-a sfîrşît, şa-
l histul • distrat încetă să mai
L bată în ritmul muzicii, cu de­
tLt getele în masă. şi, cu un aer'
de superioritate, se adresă ad­
(. versarului :
L — ştii cine-i cintâreţul ?
l — Nu.
C — E acorăeonisţul nostru,
tov. Stoica loan ştii, clubul
f săm... Vreau să-mi iau revan­
î au avut două frunze adevărate, ele
L nostru pregăteşte un specta­
L col : „Tinereţea ne e dragă",
L iţi plac versurile astea ? l-a Aşezară figurile, pe masă tin şi... lista s-ar putea con­
l ascultă!
L timp in care şahistul a şi ui­
L Tinereţea ne e dragă,
L Munca e al nostru ţol,
C Şantier e-ntreaga ţară
t Sub faldul roşului drapel.
L Mobilizatoare versuri! O să
L vrei, pot să-ţi mai povestesc
aibă succes programul pentru-
1 că, iin el e vorba de tinereţe,
C zut-o ? Opt perechi numai una
L conţine ctntece. dansuri, sce­
L nete... Melodiile sint originale.
L Tot tov. Stoica le-a compus. gană"... Foc nu alta. Avem şl — Destul, de mîine vin şi
lLt
O să-U placă... Să vezi apoi
î scenetele. Actuale şi localiza­
te. ia stiuaţii de-aici din De­
l va, deşi se vorbeşte în ele curs" şi „Bucurie in colecti­ tică de agitaţie...
t despre „Cosmonaufragiaţi" şi vă".., Ţie iţi plac cîntecele ?
L
A J u . / t J u / u / J U u / U u . / u J U u J u . / u J J i —t > ^ ' ' - J u J u J J uU I. 7 ,—f v - J - J .— —/i—f<_
V I A Ţ A DE P A R T 1 D
în bune condiţiuni a lemnului
din abatajele care se prăbu­
şesc.
Printre realizările cu care co­
lectivul sectorului IV se mîn-
dreşte acum şi care contribuie
In mare măsură la reducerea
preţului de cost al tonei de căr­
bune sînt scăderea ou cel pu­
ţin 4 a numărului de găuri la
fiecare loc de muncă, economi­
sirea în fiecare lună a 40 m.c.
material lemnos prin răpirea
lui cu ajutorul ţug-aparatelor.
Aceste realizări n-au fost ob­
ţinute cu uşurinţă, ele n-au ve­
nit de-a gata. După ce a fost
luată hotărîrea în adunarea ge­
nerală, ea a fost larg dezbătu­
tă pentru a fi cunoscută de tot
colectivul sectorului. Hctărîrea
a fost prelucrată cu fiecare
schimb, la fiecare loc de mun­
că, cu toţi maiştrii mineri şi
cu artificierii.
Intr-una din zile, agitatorii
organizaţiei de bază au vorbit
brigăzilor despre faptul că în
abatajul cameră I vest, din stra­
tul 5, brigada comunistului
Pamfil Crainic a reuşit să ex­
tragă aceeaşi cantitate de căr­
bune ca altă dată şl de granu-
laţle îmbunătăţită, nu din
28 de găuri perforate ci din
18 găuri.
Minerii din celelalte abataje
s-au bucurat de această veste,
dar au socotit că le-a venit şi
lor rîndul să chibzuiască în ce
fel pot urma exemplul celor
din abatajul I vest. Lor le-a
venit în ajutor inginerul Cu­
ruţ, maiştrii mineri, care au
chibzuit şi ei în fel şi chip ia
modul în care găurile pot fi
2 1 februarie a.c., după cum ne comu­
nică Autobaza de tronsporturi auto
Hunedoara, taxatorului Petru Dudaş
de pe autobuzul Hunedoara-Gheiar,
pentru numeroasele sale abateri i s-a
desfăcut contractul de muncă, iar şo­
ferul Vasile Halbac, tot pentru atitu­
dini necorespunzătoare în timpul ser­
viciului, a fost schimbat de pe auto­
buz pe autocamion.
„ Caricaturi învechite"
La rubrica „Bine ar ti dacă...“, pu­
8 februarie a.c., se menţiona că co­
lectivul de redacţie al suplimentului de „Prieten al cărţii“.
„Satiră şi umor“ al gazetei de perete
din sectorul sculăric al U.M. Gugir,
a lăsat vreme îndelungată caricaturile
neschimbate.
Prin răspunsul trimis redacţiei, @o-
mitetul de partid al U.M. Sugir arată
că critica adusă prin ziar este justă
Pentru îndreptarea situaţiei, biroul or
ganizaţiei de bază şi comitetul sin
dicatului de la sculărie au reorgani
zat colectivul de redacţie al gazetei
dc perete. Noul colectiv a luat de în
dată măsuri pentru schimbarea cari
caturilor şi articolelor învechite.
M etodele bune — extinse
Tot la rubrica „Bine ar fi dacă..."
din ziarul „Drumul socialismului" nr.
„unii clienţi". Astea~s scrise
le face Nieuşor Georgescu...
— Dar îţi merge gura... Nu­
mai de alţii vorbeşti. Dar con.
tribuţîa ta care-i aici ?
— Surpriză. De altfel, ga­
ta ! Lacătul! Tovarăşii vor să
facă huna aceasta o surpriză
spectatorilor din Deva şi din
regiune. Nu de alta, dar vor
Din carnetul de
R EPO R TER
să arate ce poate clubul sin­
dicatelor. O să... Dar, să lă­
şa la şah acum...
tat însă de „lacăt" pentru că
reia discuţia începută. Vrea
să-i demonstreze „adversaru­
lui" că la club există şi alt­
ceva afară ăe şah.
— Echipa ăe dansuri ai vă­
şi una. Se învlrtesc la „Haţe-
dansuri cu temă. Cum le zi­
ce ? „întoarcere 1 de la con-
c m m’agama-je» /)/,»/' v ir/ s n a a u s m u iâ h
flgEJr^-ayaffleaiiEmgaaagaarasregBBSsaaaMR.JiuKffiaBB’i^ ^v&mi^.Mj.^iag^ ^
plasate mai judicios şi la po­ în timpul lucrului asupra lor.
sibilitatea de-a mări concen­ Ei pot şti astfel la orice oră
traţia de exploziv pe gaură, cum stau cu îndeplinirea an­
!mărindu-i-se lungimea. gajamentelor pe care şi le-au
luat, cît mai au de realizat
Zilele următoare au adus din ele. La sectorul IV de la
veşti noi. La abatajul frontal, mina Petrila insă, carneţelele
unde lucrează brigada comunis­ despre care am amintit au o
tului Francis-c Bartha, numărul altă soartă. Ele sint completate
de găuri a fost redus de la 25 şi păstrate de către no-rmaio­
la 16. Iniţiativa este aplicată rul sectorului. Preşedintele co­
şi de brigada condusă de Ion mitetului sindical de secţie, tov.
Dobrotesou, îmbrăţişată şi de Grigore Gaia, se împacă şi dîn-
brigada lui Emerik Karda, în sul cu acest lucru, deşi cunoaş­
abatajul cameră 17 vest. Şi te că în acest fel noul sistem
aşa, rînd pe rînd, în toate aba­ de urmărire a rezultatelor în
tajele şi la toate pregătirile din cadrul fiecărei brigăzi nu-şi a-
sector, s-a trecut la reducerea tinge scopul propus.
numărului de găuri, lucru oare
a permis ca angajamentul de-a Ar fi bine dacă şi în această
scădea preţul de cost la fieca­ privinţă organizaţia de partid
re tonă de cărbune cu 1 leu ar trasa sarcini corespunzătoa­
să fie îndeplinit în ianuarie şi re, în scopul lichidării acelor
depăşit în luna februarie. deficienţe oare se mai fac sim­
ţite în organizarea întrecerii
Evidenfa re a liz ă rilo r în socialiste.
întrecere — mai bine C. M O R A R U nul viu atenuat de tip I.'
organizata In librării
Realizările de plnă acum tre­ H. PANAITESCU Tirbozel şi
buie dezvoltate In viitor. între­ Tirbozina pe insula miste­
cerea socialistă între brigăzi relor. Ilustraţii de Clelia Ot-
poate să primească un avînt şi tone
mai mare dacă cei care parti­
cipă la ea cunosc zilnic rezul­ J. VILLAFANE Poveşti şi le-
tatul muncii lor. In acest scop, gende. In rornîneşte de Ed-
începînd cu luna ianuarie a.c., gar Papu, ilustraţii de Flo­
pentru toţi şefii de brigăzi mi­ rica Cordescu
niere din Valea Jiului s-au in­ M. NEAGU Ta ciut partid. Ver-
surite de Traian Iancu
trodus carneţele personale care
Em. SĂCULEŢ Inovatori, îna­
cuprind o seamă de rubrici inte ! Versurile de Aurel
Storin
cum ar f i : consumul de lemn,
I. TOTAN Nuntaşii — Suită
de exploziv, de capse etc. In de cîntece de nuntă din păr­
ţile Sibiului.
aproape toate locurile, aceste
Meci de antrenament
carneţele sînt completate de
Echipa Metalurgistul din Cu­
şefii de brigăzi şi pot fi găsite gir îşi continuă pregătirile în
vederea începerii returului cam­
1904, organizaţiile U.T.M. din sectoa­ pionatului regional de fotbal.
rele U.M. Cugir au primit îndemnul Zilele trecute, ea a organizat un
de a urma exemplul bun al organiza­ meci de antrenament în compa­
ţiei de bază U.T.M. de la sculărie care, nia formaţiei „Victoria“ Că-
numai în luna ianuarie a.c. a mărit lan.
numărul purtătorilor insigne! „Prieten
al cărţii" de la 6 la 31. în prima repriză, deşi echipa
¦Metalurgistul a dominat terito­
Comitetul de partid al U.M. Cugir rial, nu a putut străpunge apă­
ne răspunde că metodele bune folosite rarea echipei din Călan. După
de organizaţia de bază U.T.M, de la pauză însă, Metalurgistul se im­
sculărie, au fost extinse şi în orga­ pune tot mai mult. Superiorita­
tea este concretizată de cele 4
nizaţiile de bază U.T.M. Mecanică I. goluri înscrise de cugireni prin
Mecanică II şi Administrativ I, care Vizirii, Bulbucan (2) şi durea,
au deja 2 2 de purtători ai insignei Scorul meciului 4-0 (0-0) pen­
tru Metalurgistul.
Magazinul a fost S-au evidenţiat de la echipa
din Cugir Tîrnoveanu şi Bur­
aprovizionat tea.
Răspunzînd la critica apărută în ar­ M. V 1 L C E A N U
ticolul „Magazin slab aprovizionat“, corespondent
publicat în ziarul „Drumul socialis­
mului“ nr. 1904 din 8 februarie a.c., O experienţă ce trebuie generalizată
Uniunea interraională a cooperativelor
de consum Ilia-Hunedoara arată că Cum putem obţine recolte
cele menţionate cu privire la defec­ m ari la varza tim p u rie
tuoasa aprovizionare a magazinului să­
tesc din Hăşdat (oraşul Hunedoara), Un loc important în activitatea sta­
corespund realităţii de pe teren. ţiunii horticole din Geoagiu îl ocupă
şi problemele privind obţinerea de le­
In consecinţă, după măsurile luate gume timpurii. Datorită faptului că
magazinul amintit a fost aprovizionat aici condiţiile pedoclimatice nu sfnt din
cu articolele cuprinse în nomenclatorul cele mai potrivite pentru obţinerea a-
sortimentelor de mărfuri obligatorii Ia cestor culturi, cercetătorii staţiunii
o, prăvălie sătească noastre au urmărit ca printr-o agro­
tehnică adecvată să se poată obţine
culturi timpurii în cantităţi sporite şi
de calitate. Şi rezultatul preocupării a
De ce nu te-ai înscris la cor? fost cel scontat. Astfel, la roşiile tim­
Sint peste 80 care vin perma­ purii s-au obţinut 30.000 kg. la ha.,
la cartofi timpurii 18.000 kg., la ardei
nent la repetiţii. Am învăţat graşi 1 2 . 0 0 0 kg. iar la varză timpurie
vreo 7 cîntece pînă acum. To­ 35.000 kg. la hectar.
varăşul profesor Munteanu, di­
Pentru obţinerea producţiei amintite
rijorul nostru, a spus c-o să la varza timpurie, noi am folosit ur­
mătoarea metodă, la pregătirea terenu­
lui. simultan cu arătura adîncă de
toamnă, s-a încorporat In sol şi cîte
învăţăm şi altele, dar să le 40-50 tone bălegar — bine fermentat
ştim întîi bine pe astea. îm ­ — 400 kg. superfosfat şi 200 kg, sare
preună cu orchestra de man- pofasică la ha. O deosebită atenţie s-a
dolîne> cintăreţii au dat mul­ acordat producerii răsadului. In scopul
te spectacole la casele alegă­ prevenirii putregaiului negru, seminţele
au fost tratate cu apă caldă, menţi­
nută la temperatura de 50 grade G
torului din oraş. titnp de 20 minute. După tratare, se­
minţele au fost ţinute In apă rece şi
— M.ai făcut curios. Cine apoi puse la zvîntat. N-am folosit so­
sînt cei mai buni dintre ei ? luţia de piatră vînătă pentru dezinfec­
tarea seminţelor de varză deoarece
— Greu de răspuns. Toţi ts s-a constatat că în urma tratării, fa­
buni. Dar, dacă vrei, iacă iţi cultatea germinativă a acestora scade
spun vreo citeva nume pe care deosebit de mult.
le cunoşti: tovarăşii Bîrceanu Semănatul s-a făcut în răsadniţe
Eugen, Munteanu Ileana, Far­ calde, în a doua jumătate a lunii fe-
caş Mircen, Roşu Remus, bruarie, pe rinduri, şi la o distanţă
Brătăşoiu Ana, Oprea Valen­ de 6 cm. între rinduri. Cînd plantele
au fost repícate în cuiburi nutritive şi
apoi li s-au aplicat îngrijirile obişnuite,
înainte de plantare, răsadul a fost că­
tinua. Dar soliştii i-ai văzut ? lit avînd în vedere că efectuarea aces­
Avem nişte solişti... tei operaţiuni, la o temperatură joasă
şi într-un sol relativ uscat, face ca
— Prietene, gardă! plantele să suporto uşor îngheţurile pînă
— Nu face nimic. Pregăteş- la —4. —5 grade C.
te-te sufleteşte. Te bat şi aşa.
Iacă... apăr cu tura, şi... m a t! Praclica staţiunii noastre a dovedit
Mi-am luat revanşa. Şi dacă că pentru obţinerea unui răsad viguros,
pe lîngă folosirea unei seminţe bune
şi despre echipa de teatru sau autentice şi cu germinaţie ridicată,
despre teatrul de păpuşi... este indicată alegerea severă a răsa-
eu la club; dar nu numai la
şah, ci la... Să mă mai gin-
desc. Poate la... brigada artis­
B. A U G U S T I N
Complecfarea vaccinării
antipoiiomieiificek copii
La 15 martie va începe in în­
treaga ţară vaccinarea antipo-
liomielitică cu vaccin viu ate­
nuat bivalent de tip II şi Iii,
(bomboane — drageu), acţiune
iniţiată de Ministerul Sănătăţii
şi Prevederilor Sociale, pentru
complectarea vaccinării antipo-
liomielitice cu vaccin moiiova-
tent de tip I, executate pînă in
prezent.
In această acţiune de vacci­
nare vor ti cuprinşi copiii năs-
:uţi intre /. /. 1947 şi 1. /. 1960
adică intre 1 an şi 3 luni şi 14
ani şi 3 hini şi chiar pînă la
15 ani, fiind exceptaţi copiii vac­
cinaţi cu vaccin Sa'lk (injecta­
bil), în 1961, adică acei născuţi
între 1.1 — LXI. 1960 şi cei
care, din diferite motive, nu au
primit in februarie 1961 vacci­
Vaccinarea cu vaccin viu a-
tehuat bivalent de tip II şi III
trebuie terminată în întreaga
ţară pînă la data de 20 mar­
tie, această măsură fiind impusă
de specificul vaccinului. Este
deci necesar ca vaccinarea să
nu dureze mai mult de 4 zile în
cadrul tiriei cifC'Urtlscfipţîi Ş'an'L
tare, iar pentru o comună, un
sat, sau înf.r-o colectivitate de
copii, vaccinarea odată începută,
trebuie terminată în cursul ace­
leiaşi zile.
Prezentarea la vaccinare, a
celor invitaţi este o datorie ce­
tăţenească.
dului pentru repicat şi îngrijirea ra­
ţională a plantelor în răsadniţe. Un
astfel de răsad suportă uşor plantarea
pe teren, asigurînd o prindere într-un
procent ridicat.
Pregătirea terenului înainte 'de plan-
tare (cultivat, grăpat, nivelat şi mo­
delat). am făcut-o cu multă grijă. Îna­
inte de plantare, răsadul a fost faso­
nat, operaţie care a constat în elimi­
narea unei operaţiuni din limbul frun­
zelor şi scurtarea rădăcinilor. De a-
semenea, răsadul a fost mocirlit în-
tr-un amestec de pămînt cu balegă de
bovine şi praf D.D.T., în concentraţie
de 5 la sută.
Plantatul 1-am făcut la distanţa de
60x40 cm. (circa 42.000 plante la ha ).
Pentru a obţine rezultate din cele mai
bune, înainte de plantare am udat te­
renul.
Datorită faptului că nu toate răsa­
durile s-au prins Ia prima plantare, că
o parte au fost distruse de boli şi dău­
nători, după 3-4 zile de la plantare am
controlat cîmpul, iar golurile existente
le-am plantat din nou.
Lucrările de îngrijire a culturii în
timpul vegetaţiei au fost cele obiş­
nuite. insistîndu-se mai mult la ur­
mătoarele lucrări: irigatul culturii, a-
plicarea a două îngrăşări în timpul
vegetaţiei, (prima cînd plantele an
10-15 frunze, iar a doua cînd începe
formarea căpăţîniior), prevenirea ata­
cului ploşniţei roşii şi a ornidei ver-
zei prin folosirea (prin prăfuire) a
circa 28 kg. D.D.T. pentru 1 ha de
varză.
Aplicînd cu rigurozitate aceste lu­
crări. noi am obţinut prima recoltă
la data de 10 iunie. Producţia totală
obţinută la ha. a fost de 35.000 kg.
cu un preţ de cost de 0,54 lei per kg.
Experienţa Staţiunii experimentale
horticole Geoagiu. confirmă posibilită­
ţile ce stau ia îndemîna fiecărei gos­
podării ngrirole de stal sau colective
pentru realizarea de recolte cît mai
mari de. varză timpurie.
!no. E. M Â N U G H E V I C I
Irig. I U L I A N O R Ă G A N
Staţiunea experimentală horticolă
Geoagiu.
pag 3
om pbogbămul d e
4?
11 MARTIE 1961
Printre muncitoa­ PROGRAMUL 1 : 5,40 Muzică u-
rele harnice ale şoară; 7,30 Sfatul medicului: Miopia
secţiei de tîmplărie Ia cop ii; 8,00 Din presa de astăzi;
de la I.I.L. „Gri- 9,10 Cîntece pentru cei mici; 11,03
şana" din Brad, se Cvartetul de coarde în mi minor „Din
află şi tov. Raveca viaţa mea“ de Smetana; 12,30 Con­
Boldijar. In afară cert de muzică populară sovietică;
de faptul că îşi 14.00 Gîntă Roxana Matei şi Florirt
depăşeşte norma în Dorian; 15,20 Din cele mai cunoscute
fiecare lună cu melodii populare romîncşti; 15,45 Ac­
1 0 -1 5 la sută, Ra­ tualitatea literară în ziarele şi re­
veca Boldijar exe­ vistele noastre; 16,15 Vorbeşte Mosco­
cută şi lucrări de v a !; 17,45 Ştiinţa în slujba păcii:
bună calitate. Algele -r sursă de materii hrănitoare;
19,05 Scrisori din ţară ; 20,30 Ani ae
IN CLIŞEU : Tov. ucenicie: Cercul de artă plastică din
Raveca Boldijar în Lupeni; 21,15 Album artistic; 23,11
timpul lucrului. Muzică pentru orchestră de coarde.
á CIHENBTHNEins PROGRAMUL II: 14,08 Muzică;
15.00 Melodii populare din R. P. Po­
11 .MARTIE 1961 lonă ; 16,15 Solişti de muzică uşoară
din ţări prietene; 17,00 Muzică popu­
DEVA: Alerg după o stea lară romînească; 17,30 Carnet de re­
HUNEDOARA: Aveau 19 ani porter; 19,30 Pe teme internaţionale;
PETRO ŞAN I: Soldaţi fără uni 20,20 Noapte bună, copii; 20,30 Gintă
form ă; Cuibul vulturilor tenorul Mario del Monaco acompa­
SEBEŞ: Bită ieşi din sac; AL niat de orchestra Teatrului Mare A-
BA IULI A : Secretul militar cademic de Stat al Uniunii Sovietice,
Soldaţi fără uniformă; S1ME dirijor Melik Paşaev; 21,30 Moment
RIA: Discipolul diavolului; O poetic: Versuri închinate partidului;
R Ă STIE : Pe cărările junglei 21,35 Muzică de dans.
Nunta lui Figaro; HAŢEG
Răsfăţatul; BRAD : Hanul din M IS T M W m O B Q lQ W G
Spessart; LONEA : Rozemărie
TEIUŞ : L anţul; ZLATNA : Se PENTRU 24 ORE
rioja; ILIA : Departe de pa
trie ; APOI.DUL DE SU S : N-a Vreme călduroasă cu cerul variabil
fost în zadar. temporar noros. Temperatura rătnîne
staţionară fiind cuprinsă ziua între
12 şi 17 grade iar noaptea intre 2 şi
—3 grade. Vîntui va sufla potrivit
din sectorul sud-vest. Dimineaţa ceaţă
locală.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme schimbătoare cu cerul mai
mult noros.
COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCA
„MOŢUL“ - BRAD
EXECUTAPENTRU P O P U L A Ţ$IE
eaa materia!sa! e©©|îerat!vei şi al
clientului, up«nă.toa.rele:
— încadrări de rame pentru tablouri,
geamuri de diferite mărimi,
— legarea cărfiior pentru bibliotecă
personală,
— reparafia ceasurilor de orice fel,
— reparafii radio,
insfalafii şi reparafii electrice la reşou,
fier de călcat, maşini de spălat etc.
— diferite lucrări de fapiferie.
COOPERATIVA OE PRODUCŢIE \
IMEŞTEŞUSĂREASCAJAIREA“ o i SEBEŞ
Execută şi vinde la preţuri convenabile
unităţilor comerciale şi cooperatiste
diferite obiecte nichelate şi tapiţate ca:
® scaune frize r
© taburete
® fo to lii
@ mese d ife rite
® scaune pentru coafură
Pentru populaţie execută nichelarea diferitelor
articole de uz casnic şi piese pentru maşini.
COOPERATIVA ..JIUL" PETROŞANI
prin secţiile sale de croitorie
bărbaţi, croitorie fem ei, eis*
\ m ărie com andă, cism&rie re*
paeaţiiş tiniclligerte, ceaprază*
rie, radio, boiangerle şi cură*
ţătorle chimică, foto, bijuterie,
ţ ceasornicărie, vulcanizare, to*
¦i cflărie şi m ecanică,
) 0 DESERVIRE IREPROŞABILA!
ŞI LA TIMP a oam enilor muncii!
(din oraşele Petroşani şa Petrila.)
rv/V i/S-