Page 58 - 1961-04
P. 58
nag 2 !P R U m S 'SOWAKJSMULUI Nr. 1863
nasrncr «eciOTiSffiSSK^^şj^KaosoîSBa;ga^ja58r^o s^^.gB»a^^jaaCTgEa8S»Ea?iajaCTasra?ita^aagmi CBBBB8BMBWMMMBWPWWBBMMEeBroaDtto^ArtK^^nroiOT
RUMUL C IL II
I o d V aicu îs s e n e O voce străbate eleni
î Gagarin c O zi din istoria omenirii, va acolo... E sus, sus de tot. Trei simt bine — recepţionează ra
Am avut zilele acestea o con cartea de vizită a inginerului a- c rămlne nemuritoare In filele sute de km... dioul vocea solului trimis in
vorbire cu Ion, tratele lui Aurel viator Aurel Vlaicu. l de calendar ce vorbesc des- Radioul prinde din nou vo Cosmos, — mă sim t plin de
Vlaicu. Discuţiile s-au referit, t
bineînţeles, la realizarea extra Nu mi-am putut permite să t pre încercările de a pătrun cea cosmonautului: „Continui vigoare. Continui zborul. To
ordinară a ştiinţei sovietice — copiez in întregime scrisoarea, .•^tr de dincolo de graniţele Pă- zborul. Totul este normal. To tul se desfăşoară bine. Ma
zborul primului om în Cosmos. dar l-am rugat pe badea Ion m intului: 12 APRILIE 1961. tul funcţionează perfect. Func şina funcţionează normal".
să-mi dea şi mie ultimele rin-
L-am găsit pe badea Ion a- duri. L Primul om din lume a călcat ţionează totul perfect. Merg Timpul parcă a împrumutat
casă, trebăluind prin atelier.
Mărturisindu-i scopul vizitei, Iată-le: t pragul infinitului albastru. mai departe". Cuvinte simple din viteza navei ,,Vostolc sp e
primele cuvinte cu care m-a cC Nava cosmică sovietică, rod
întîmpinat au fost: „Eu sînt „...Zborul făcut de fratele meu, t al unei geniale munci cere ale nemaipomenitidui poem, cialiştii urmăresc aparate,
meşter la cioplit, la muncă şi, Aurel Vlaicu acum 50 de ani, a t brale şi fizice, avind la bord creat de un popor eroic, scri hărţi, grafice. Radiosemnalele
drept să-ţi spun, nu prea am adus de bună seamă o mică con [ un om, un om sovietic, primul se pe cer de mina unui tiu al de reperaj anunţă victoria !
timp pentru scris. Cu toate a- tribuţie la cucerirea aerului. lu i: luri Alexeevici Gagarin. Nava cosmică a aterizat în re
cestea, am tot chibzuit cum să Pentru acest lucru, la vremuri
fac ca să-i scriu eroului aviator le acelea, au fost date multe L cosmonaut, pluteşte in eter. Cuvinte ce nu se vor şterge giunea dinoThte stabilită.
I. A. Gagarin. jertfe omeneşti. Intre altele şi C Din toate colţurile lumii, căl din memoria omenirii.
el, A. Vlaicu. t „Mă D. CRICOVEANU
Am citit în privirile lui Ion (.
sinceritate. I-am întins tocul şi Dumneavoastră, tovarăşe furi dura inimilor şi aripa gîndu- j Ju/ U_/U.JV-/X.Jw./*.
hîrtia şi, bucuros că l-am încu Alexeevici, ajutat de oamenii
rajat la această faptă, şi-a aşe sovietici, aţi adus o victorie (l lui îl însoţesc. Cum se simte -
zat ziarul cu comunicatul pe mare patriei dvs. şi lumii în r* oare ? Primul com unicat: j
masă, şi-a pus ochelarii şi.., tregi. Realizînd primul zbor cu „Văd Pămîntul înconjurat d e )
vreo două ore a tot scris. mare siguranţă, meritul dvs. nu i.
stă numai în curajul şi hotă- c ceaţă. Mă simt a d m ir a b ilA ă - 1
Epistcla e destul de lungă rîrea de a zbura în Cosmos, ci cL miratie şi emoţie. Este ora 10 -ţ
pentru că Ion povesteşte cum şi în conştiinţa omului nou. co t şi 15 minute. Din înalturi, oj
A. Vlaicu a construit avionul munist, care a realizat, primul,
său, cum a făcut cîrma înainte acest mare pas al cuceririi Cos t voce omenească transmite :)
ca să nu cadă la aterizare, cum mosului. Pentru acest lucru eu l „Mă aflu deasupra Africii. S ta -)
n-a fost înţeles si ajutat de sta mă bucur mult şi vă felicit din Í
toată inima. Drum bun în vii ţ rea de imponderabilitate o şu- .
tul burghezo-moşieresc. Cu e- toarele dvs. zboruri ! port bine". Un zimbet de $a- ,
l tisfacţie stăpîn este pe tot <
moţie în suflet. în rîndurile sale, I. VLAICU t
t globul. O M U L a reu şit! Gla- )
Ion Vlaicu afirma că „de cind colectivist în comuna
L sul acesta va rămîne p e s te )
Uniunea Sovietică a trimis sa A. Vlaicu — Orăştie
Í veacuri. 1
telitul, eu am zis că nu vor tre • Trebuie să precizez că, deşi
Ion e un om la o virstă de peste l Din nou aşteptare Legătura \
ce nici 5 ani şi oamenii vor reu 70 de ani, uneori cam suferind, t a fost din nou stabilită. Omul j
l-am găsit în această zi bine C din univers comunică: ..Pri- 1
şi să zboare cu rachetele“.
Ne-nduplecatui omenirii vis dispus si cu curaj. Avea şi mo vesc Pămîntul. Vizibilitate bu- .
Mărturisit in mitul iui. icur In sfîrşit, pentru a confirma tive, nă. Vă aud excelent". Oame- -j
De-abia acum se-nalţă temerar nii îşi strîng mîinile. Miini d e )
Bătînă la poarta cerului închis. bucuria pentru victoria obţinută — O să trimit scrisoarea,
aur ce au creat Pegasul d e )
De la geneza lumii, cerul mut şi în semn de admiraţie pentru oţel. Miini. ce au pregătit cele)
Ne.a-nspăimîntat cu nesfurşitu-i g o l;
l-am dat in gîncl, ca stelele, ocol necesare acestui zbor îndrăz- -j
Şi neaflinău-i margini, ne-am. temut. neţ. „Zborul continuă bine. \
Privesc Pămîntul. Vizibilitate)
bună. Se poate vedea totul. )
Unele zone sînt acoperite d e )
nori cumulas" — revine vocea j
Cum gravitatea leagă de păvzint, Gagarin — cunoscutul erou so bade Ioane, că e frumoasă şi de lui. luri. Alexeevici Gagarin. 1
Robia ne lega de-amar destin
Prea depărtat de noi şi prea străin, vietic — Ion va expedia în pli la inima dumitale, Milioane de ochi sfredelesc a-^
N-aveam in cer la nimeni crezămint dineul albăstrui de de-asupra -j
cul cu scrisoarea si o am intire: 1. iOAN lor. Ochiul nu poate ajunge I
Ni, se părea de jos că-i preu în a lt:
Am vrut să ne-năltăm — ne-a-năbuşit... ’>—r<—/1—i >—/,—i ,—/,—.W u.;.—r,—/,—/,—i Î Pregăteşte-te, în curînd te vom vizita.
De cite ori din zbor ne-am prăbuşit.
Mic dicţionar cosmonautic
Am strins voinţă pentru noul salt
Imponderabil = lără greuta ale fiinţelor trimise în spaţiul VĂ CUNOAŞTEŢI VECINA?
Ca să-i trezim tăcerea cu-n ecou. te. Un corp aliat în alara razei cosmic. Principiul funcţionării •
Ne.a trebuit un Lentn mai intii, de atracţie a Pămîntului sau a biocurenţii (de exemplu ai ini „Iat-o! Plină dinspre munte primul sol al pămîntului, o Datorită inexistenţei atmos
Să zguduim al lumii căpăta altei planete, îşi pierde greuta mii), se amplifică într-un sistem lese Luna din brădet rachetă făurită de savanţii pri ferei, acolo nu există nici a-
Şi-o lume dreaptă să clădim din nou tea. electronic (300—5.000 o ri); a- Şi se-nalţă, încet-încet, mului stat socialist. Eu a fost murg, nici zori, ziua vine tot
ceste semnale electrice se modu Gînditoare, ca o frunte de poet". nevoită să-şi arate oamenilor atît de brusc cum şe, lasă noap
Din lumea ce părea de nepătruns Cosmogonie = ştiinţa care lează şi se transmit prin radio. şi partea enigmatică a făpturii tea. Sunetele nu se transmit, la
Venea chemarea stelelor surori.; se ocupă cu studiul originii şi Pe Pămînt, semnalele radio se GH. COŞBUC sale, ea va fi, poate, prima gaz suprafaţa e i : dacă la 10 m. în
Hotarul dintre cer şi zburători procesului de formare a univer Luna ! Cite inimi n-a ferme dă a pămintenilor — viitorii spatele nostru s-ar nărui o stîn-
Lăsa chemarea fără de răspuns. sului. demodelează şi se înregistrează cat argintiul razelor sale, cite stăpini ai universului. că, n-am auzi nici un zgomot.
pe bandă fotografică sub forma visuri n-au fost luminate de
Dar azi cu mintea plăsmuind minuni Cosmografie = ramură a as unei eleciro-cardiograme adevă
înaripăm bolizi de lut inert tronomiei care se ocupă cu des
Spre a străbate veşnicul deşert crierea universului şi cu studiul rate. Aşa se transmit curenţii de chipul ei bălai I Luna nu este un izvor de Iu- Pe Lună, oscilaţiile tempe
împresurat de aştri şi genuni. mişcărilor corpurilor cereşti. acţiune ai creierului sau ai muş Luna, vecina noastră cosmi mină, ca Soarele sau stelele; raturii sînt foarte m ari: plus
O clipă, infinitul ca un dom Telemecánica «¦= tehnica di chilor. că, a primit pe suprafaţa ei ea este un glob întunecat şi 125 grade ziua şi minus 160
A răsunat sub pasul temerar, rijării mecanismelor de la dis rece, care resfrînge cam a 15-a
Căci. dincolo de-al cerului hotar, tanţă prin dispozitive electrice O nouă ş tiin ţă — Cosmobiología parte din razele soarelui ce cad grade noaptea.
Prin Cosmos s-a rotit în zbor un OM. sau fără fir. asupra ei. Distanţa care o des Dacă Luna poate fi văzută
Realizarea zborului cosmic al Trimiterea şi readucerea cu parte de planeta noastră este
Fiu al acestui secol optimist Aparataj telemetrie = com omului a pus în faţa ştiinţei pe succes pe Pămint a primei nave de 384.395 km., cu alte cuvinte, din orice punct de pe globul
Şi-al patriei lui Lenin cetăţean, plex de aparate, folosit pentru lingă problemele tehnice legate cosmice cu un nm la bord cons este de 400 de ori mai apropia pămintesc (bineînţeles, nu con
Intîiul cosmonaut pămintean studierea funcţiilor fiziologice de carburanţi, aparatură, forma tituie o rezolvare remarcabilă a tă de Pămînt decît Soarele, de comitent), nu acelaşi lucru
E OMUL SOVIETIC, COMUNIST ! şi structura astronavelor inter acestei probleme dificile, de că 15.000 ori mai apropiată decît poate fi spus despre vizibilita
-4SS Pluton (cea mai îndepărtată tea Pămîntului de pe Lună. Da
TRAIAN FILIMON planetă) şi de milioane de ori torită faptului că Luna se a-
C it veji cînfări pe mai apropiată decit steaua cea flă in permanenţă cu aceeaşi
faţă spre noi, de pe partea o-
pusă a ei, Pămîntul niciodată
o In spaţiul interplanntar, intensi braţiilor sonore ? Explozia cea mai pu di te p la n e t e ? planetare etc., şi aceea a asigu tre ştiinţa şi tehnica sovietică. mai apropiată, Proxima, din nu poate fi văzut.
tatea razelor cosmice «sie. la o înăl ternică nu se aude. vocea omenească rării condiţiilor de viaţă nece b) A doua problemă extrem constelaţia Centaurului. Discul pămintesc se vede din
ţime de 2-000 km., de 100 de ori mai nu se transmite şi nu poate li auzită Masa diferită a celorlalte pla sare pentru securitatea cosmo
mare ca ia suprataţa Pâmintuluî. de nimeni. Acest neajuns este rezol nete face ca şi forţa lor de a- nauţilor. S-a născut astfel o nouă de complexă constă în cunoaşte Are 3.473 km. în diametru şi Lună de 13,5 ori mai mare de
vat, însă, cu ajutorul undelor electro tracţie sa fie diferită de cea a ştiinţă — Cosmobiologia — o- rea condiţiilor de pe diversele măsoară o suprafaţă cam cit cît cel lunar pe cerul nostru1.
o '.a mari înălţimi există o noapte magnetice care se propagă şi prin Pămîntului. Un om de 72 kg., biectu] căreia îl constituie cer planete, unde vor sosi cosmo Africa şi Australia luate la un
adîncă. Aceasta se datoreşte rarefierii vid. de exemplu, s-ar simţi pe Lună cetarea următoarelor probleme nauţii, şi posibilităţile lor de a loc. Este mai mică decît glo Lipsa învelişului atmosferic
deosebite a aerului : lipsa moleculelor uşor ca un copil, cîntărind doar m ari: vieţui acolo şi de a face cerce bul terestru de 4 ori ca dia al Lunii, face ca ea să fie bom
împiedică difuziunea luminii. « In perioada de lansare a navei i2 kg. Muşchii lui ar rămîne tările şi observaţiile necesare. metru, de 13 ori ca suprafaţă, bardată neîncetat de corpuri
cosmice, în sectorul activ al zborului însă intacţi, aşa că ar putea e- a) Studiul biologic ai trans de 49 ori ca volum, de 81,53 atmosferice — meteoriţi, care,
o Un om neantrenat, ridicat brusc şi în drumul de 'eîntoarcere, cînd fectua salturi uriaşe, pină la portului in Cosmos, studiul că c) A treia problemă a Cosmo- ori ca greutate. neîntilnind straturi de aer, se
la o înălţime de 7.0(10 m. şi-ar pierde 5—6 rn. înălţime şi 15—20 m. lătoriei interplanetare a omului biologiei este legată de întreba năpustesc cu toată viteza asu
cunoştinţa în 3 minute, la 0.000 m.—în se ajunge în păturile dense ale atmos iungime. Dacă ar îi nevoie, nu şi a întoarcerii sale pe P ăm in t; rea : există viaţă, forme biologi Densitatea ei este de 3,33 gra pra rocilor lunare, explodînd şi
într-un minut, iar la 15.000 m. — în ferei. greutatea corpului omenesc se i-ar veni greu să ducă în spate evidenţierea funcţiilor organis ce pe alte planete, şi mai ales pe me pe centimetru cub, iar for pulverizîndu-îe. Astfel s-ar ex
12 secunde? Datorită micşorării pre 3 alţi oameni ! Acelaşi om ar mului uman in condiţiile nou cele vecine cu Pămîntul nostru ? ţa de atracţie — de 6 ori şi plica formarea stratului de praf
măreşte de 8—10 ori şi atinge 700—800 cîntări pe Mercur 19 kg., pe create, folosirea mijloacelor pen Care sînt particularităţile spe ceva mai mică decît aceea a care aooperă suprafaţa Lunii.
siunii atmosferice şi rarefierii oxige kg. şi chiar mai mult? Marte 26 kg., pe Venus 58 kg.. tru asigurarea securităţii zboru ciilor plantelor şi animalelor din globului pămintesc. Datorită
nului, organismul uman lără o protec pe Saturn 54 kg., pe Neptun lui. sistemul planetar şi mai ales de forţei reduse de atracţie. Luna Odată cu aerul lunar, s-au
ţie adecvată, ar înceta să mai func 78 kg., pe Jupiter 154 kg., iar pe Marte. nu a putut reţine un înveliş risipit şi vaporii de apă, astf'l
ţioneze la o altitudine de peste 9.000 m. pe Soare... 2 tone. gazos, o atmosferă. Există doar că Luna a. devenit inaccesibilă
urme neînsemnate de atmos vieţii. Dar omul, care asaltează
o • In spaţiul cosmic, lipsind aerul, aramassaMKca feră. cu atîta succes Cosmosul, va fi
capabil să-şi creeze condiţii de
lipseşte de fapt mediul de transmitere O eâ-Miţăiuire „^tilget“ . „uiAmăzile!* viaţă optime şi pe deşertul ne
a sunetelor, mediul de producere a vi primitor al Lunii. Şi, ziua cind
primul cm va aseleniza pe
Lună, nu este departe.
* • - I. LAZAR
