Page 6 - 1961-06

pag. 2 DRUMUL SUCIh lizm u LUI Nr. 2002

Din experienţa celor

I 11GJ DEC R E A U m tOTilSNALT!mas buns artişti amatori
«g»Oo O < S > <L>¦¦?&>•*$>-<&> O ¦<&** 5 > **©* *

Z-a oeZ (ie al Vl-lea Concurs al artiştilor amatori ăc la ora­

C î t mal m ulţi so lişti vocalişe şi sate, în regiunea noastră au participat (excluzînd forma­

ţiile de teatru, cititorii şi recitatorii artistici a căror festival

in s tru m e n tiş ti şi d a n s a to ris-a încheiat in anul 1960), peste 21.000 de artişti amatori, or­

ganizaţi In 1.151 de formaţii de diferite genuri. Această cifră In fabrici, instituţii şi în o- cursului minunate calităţi de Brigada artisti­
impunătoare reprezintă aproximativ 94 la sută din numărul raşele şi satele noastre, trăiesc interpreţi. Gama largă a reper­ că de agitaţie din
total dl artiştilor amatori existenţi în regiune. şi muncesc nenumăraţi oameni toriului prezentat, genurile va­ Geoagiu, avînd un
care dispun de reale înclinaţii riate, nivelul de interpretare, program bine orien­
Creşterea numerică a form aţiilor artistice de amatori, artistice. In fiecare raion, în dovedesc existenţa acestor forţe tat şi inteqiretat,
participarea lor în număr mare la cel de al Vl-lea concurs con­ aproape fiecare sat există cân­ culturale în oraşele şi satele s-a clasat pe pri­
stituie un succes important obţinut pe tărîmul artei. Dar a- tăreţi vocali sau instrumentişti, noastre. De la străvechiul cim­ mul loc,
cesta nu este singurul. Orientarea ideologică a activităţii de seamă, există dansatori de poi, la frunză, de la „pontu­
desfăşurate de acestea, nivelul artistic in continuă creştere, toate vârstele, oare stăpânesc rile“ înfierbântate „de pe Mu­
conţinutul de idei orientat în direcţia slujirii problemelor ridi­ măestria dansurilor minunate reş“ şi pînă la nuanţatele me­
cate de practică şi etică, constituie de asemenea succese în­ din diferitele colţuri ale regiu­ lodii populare, în concurs s-au
semnate pe drumul dezvoltării mişcării artistice de amatori. nii. Numărul mare de solişti prezentat un număr important
participanţi la concurs dove­ de solişti. Spre deosebire de
\y. in pagina de faţă împărtăşim din experienţa celor 21.000 desc cu prisosinţă acest •lucru. concursul precedent, în majo­
Soliştii sindicatului minier d‘in ritatea rapartoriilor, stăruie cîn­
$ artişti amatori participcmţi la cel de al Vl-lea concurs. Lupeni şi s'anitar din Petro­ tecul nou, care oglindeşte via­
şani. soliştii Caselor de cultură ţa şi preocupările omului de azi.
iii militant
din Orăştie, Haţeg şi Alba Iu­ Cu tot numărul mare al so­
Existenţa uinui vast material tru concurs s-a prezentat şi lia, ai căminelor culturale din liştilor prezentaţi in diferitele
de repertoriu tipărit, îndeosebi fanfara clubului sindicatului Geoagiu, Cerbi-a, Boz şi altele, faze ale concursului, trebuie
pentru formaţiile corale şi in­ C.S.H. care, deşi numeroasă, au demonstrat în cadrul con- subliniată necesitatea ca soliştii
strumentale, dă posâbilîttatea selecţionaţi pentru fazele de la
fiecăruia în parte să-şi aleagă şi-a ales bucăţi mai puţin ex­ Braşov şl Bucureşti să fie pre­
bucăţile potrivit cai necesităţile presive şi mai puţin potrivite gătiţi temeinic.
şi forţele de oare dispune. To­ pentru concurs. Ori, ar fi fost
încă un titlu de laudă pentru

tuşi problema stabilirii reperto- siderurgiştii hu/nedotretni, diaică

riilor nu eiste dintre cele mai şi fanfara ar fi ocupat un loc In sprijinul brigăzilor artistice de agitafie
simple. Bar, în general, în a- mai bun In întrecere, alături de
cest concurs, formaţiile partici­ celelalte formaţii ale clubului
pante s-au orientat mai bine. care s-au prezentat la un nivel

Ponderea mare în repertoriul mult superior.

prezentat în concurs a avut-o In concurs s-a prezentat, şi La concursul al Vl-lea al artiştilor amatori a in marea majoritate a întreprinderilor regiu­ Cum se alcătuieşte
cântecul patriotic şi cînteoul de opereta „Ana Lugoj ana“ de că­ participat un număr de brigăzi artistice de nii noastre, în cadrul căminelor culturale să­ un text de brigadă
masă, alese cu grijă în aşa fel, tre colectivul Casei de cultură agitaţie aproape dublu faţă de concursul tre­ teşti, în gospodăriile agricole colective, sta­
încât formaţiile artistice de a- din Orăştie. Este un lucru lău­ cut. In prezent activează asemenea colective ţiuni de maşini şi tractoare etc.
matori să le poată interpreta la dabil din partea celor peste 120

un nivel artistic corespunzător. de interpreţi diin oraşul Orăş­ Brigăzile artistice de agitaţie trebuie

S-a vădit de asemenea preocu­ tie, a organelor Iacale care s-au să interpreteze programe scurte (de

parea instructorilor de formaţii străduit să închege un ansamblu Şi tinărul fluieraş DUD IOAN Programe bine orientate, legate 25—30 minute), vioaie, tolosind mijloa­
da repertoriul prezentat în con­ de operetă cu amatorii. In ge­ (Luncoiul de Jos) a cîştigat prin cele artistice cele mai adecvate. Un
curs să aducă o notă locală neral, opereta a reuşit să satis­ arta sa aprecierile unanime ale de actualitate,.. program de brigadă trebuie să vor­
prin valorificarea celor măi facă o bună parte din exigen­ juriului, fiind promovat pen­ bească spectatorilor despre cutare, sau
frumoase şi măi semnificative ţele publicului. Este însă nece­ tru faza interregională a ce­ In linii generale se poate a- sformările fundamentale din mînont în programele brigăzilor cutare loc de muncă prin mijloacele
sar ca în perioada care a mai lui de-al Vl-lea concurs. precia că la cel de al Vl-lea Valea Jiului: artistice de agitaţie. Colectivele specifice artei, altfel de cît o face ga­
piese de folclor şi muzică cla­ rămas până la faza de concurs concurs conţinutul tematico- Valea plîngerii de altădată, de brigadă, atît cele orăşeneşti zeta de perete, altfel deeît vorbim în
sică românească. Un loc de cin­ interregională să fie întărit ideologic al programelor brigă­ Azi e vale-mbelşugată cît şi cele săteşti, nu mai sînt rapoarte sau dări de seamă despre rea.
ste îm repertoriul formlaţiilor sectorul orchestral şi să se fa­ zilor artistice de agitaţie a fost Mine noi apar pe vale, în exclusivitate „brigăzi de sa­ [izările şi lipsurile noastre.
l-au ocupat cântecele ruse şi so­ că retulşările cuvenite în ce mai ridicat deeît la cele pre­ Şcoli şi cluburi, şi spitale... tiră şi umor“ în oare noul să
vietice. Unele formaţii cu po­ priveşte regia, Scenografia Şi cedente, mai legat de viaţă, fie copleşit — Ca reprezentare Folosirea unor procedee a[e poeziei
sibilităţi de interpretare mai coreografía. popularizând realizările obţinu­ Către realizarea sarcinilor populare (versificaţie, metrică, meta­
mări au aboridăt pie:se Corale te de oamenii muncii în anii de producţie au fost orientate — de ceea ce este vechi, îna­ fore) duce la rezultate pozitive. In Wi-
şi instrumentale din clasicii Recomandarea ca formaţiile regimului de demccraţie-popu- şi programele brigăzilor artis­ poiat. Creatorii de texte şi in­ gada artistică de agitaţie a secţiei mon­
muzicii universale. clasate pe primul loc, formaţii lară, militând pentru îndeplini­ tice de agitaţie de la I. M. Ghe­ structorii înţeleg din ce în ce taj de la U.M, Cugir a tost iptrodus,
care vor reprezenta regiunea rea sarcinilor pe oare Congre­ ţar, Gurabarza, I.C.S.H. ş.a. A- mai bine că agitaţia se face de exemplu, pe o melodie populară, un
Corul clubului Combinatului Hunedoara în confruntarea ce sul al m -lea al P.M.R. le-a nuc cestea iau în discuţie proble­ în primul rînd prin intermediul text care făcea elogiul maşinii de cu­
siderurgic clin Hunedoara a a- va avea loc în cursul lunii iu­ în faţa întregului popor. me, cum s în t: îmbunătăţirea faptelor pozitive, că a însufleţi sut „Ileana“. Despre viaţa nouă a co­
les din vastul său repertoriu nie la Braşov, iar în august le calităţii minereului, realizarea masele de .¦oameni ai muncii, a lectiviştilor djn Geoagiu vorbeşte şi
cîntece închinate . partidului, Bucureşti, este valabilă pentru Astfel, programul brigăzii ar­ de economii peste plan, creş­ le mobiliza pentru realizarea textul în stil popular interpretat de
cîntece specifice siderurglştilor tistice de agitaţie de la E. M. terea nivelului de viaţă, mate­ sarcinilor trasate de partid este solista brigăzii artistice'de agitaţie. Pa- '
(printre care „Am crescut cu toate formaţiile din sistemul Aniinoasa, intitulat „Dăm viaţă rial şi cultural al maselor largi o datorie de cinste a brigăzii, rodia este mult folosită în programele
tine. Hunedoara“, de Constan­ sindicatelor şi aşezămintelor Directivelor“, vorbeşte despre de oameni ai muncii. întrebarea cât la sută dintr-un unor brigăzi de agitaţie.
tin Ungurdanu pe versUri de culturale, precum şi pentru so­ munca eroică a harnicilor mi­ program de brigadă trebuie să
Victor Niţă) şi o suită, de cân­ liştii vocali instrumentişti şi neri, care dau patriei cărbune Unele brigăzi artistice de agi­ fie parte critică şi cît la sută Cu bune rezultate pot ti adaptate şi
taţie, cum este cea a uzinelor integrate în programele de brigadă poe­
tece populare realizată de trei dansatori. Este necesar oa în a- zii şi schiţe satirice ale scriitorilor cla­
compozitori lodali. Bine s-a o- sici sau contemporani, personaje cu­
rientat în această privinţă şi deastă perioadă să se organi­ noscute din literatură şi din creaţia
corul casei raionale de cultu­ populară (Păcală) etc.
zeze temeinic munca pentru m!ai mult şi de calitate superi­ din Zlatna, au prezentat pro­ parte pozitivă, îşi găseşte răs­
ră din Alba Iulia care şi-a în­
tocmit un repertoriu îndrăzneţ, creşterea nivelului de măestrie Solistul PĂDUREA® MOISE oară. Folosind un pretext inte­ grame care înfăţişau aspecte puns în însăşi realitatea noas­ In programele brigăzilor artistice de
bine orientat, în oare există un in execuţie, pentru ca fiecare (Lăpugiul de Sus), mtnuină cu resant — o lecţie de geografie din lupta partidului în ilega­ tră socialistă. Predominant în* agitaţie un rol deosebit de important îl
echilibru stabil între cîntecul formaţie în parte să crească, măiestrie străvechiul instru­ — brigada de la Aninoasa a a- litate şi pentru construirea so­ realitate este avîntu] construc­ are muzica. In ce priveşte repertoriul
patriotic, cel de masă şi cel cla­ în primul rînd în ceea ce pri­ ment popular — cimpoiul. El dus în faţa spectatorilor ima­ cialismului. muzical, brigăzile artistice de agitaţie
sic. Orchestra s§piisimfonică a veşte nivelul artistic. tiv al oamenilor muncii care, săteşti s-au oprit cu prioritate la cîn-
clubului Combinatului Siderur­ s-a clasat pe locul L gini convingătoare despre iran- Şi conţinutul programelor conduşi de partid, îşi făuresc tccele populare, iar cele ale sindicatelor
gic Hunedoara, fanfara clubu­ brigăzilor artistice de agitaţie o viaţă nouă. Caracteristice folosesc mai mult melodii de cîntece de
lui sindicatului minier din Pe masă şi de muzică uşoară.
trila, a căminului cultural din din sistemul aşezămintelor cul- pentru epoca noastră sînt tran­
Apoi ciul de Sujs şl taraful casei
de cultură din Orăştie, s au o tural3 s-a îmbunătăţit simţitor. sformările revoluţionare care
rientat în general bine în alege­
rea repertorii lor. Există însă Spre măiestrie Brigada Casei raionale de cul­ schimbă din temelii faţa ţării. ^
şi unele formaţii care nu ţin tură din Alba Iulia. de exem­ Acestea trebuie să constituie
seama în repertoriul pe care
şi-l întocmesc, nici de o dozare în Interpretarea dansuri plu, a oferit spectatorilor o ima­ materialul ds bază, sursa de in­ Şi în acest domeniu s-au manifestat
justă şl nici de posibilităţile de însă unele lipsuri. Intre acestea sînt
interpretare de oare dispune gine a transformărilor ce s-au spiraţie a creatorilor de texte de sem nalat: neconcordariţa dintre me­
formaţia. Corul caselor de cul­ petrecut pe cuprinsul raionu­ pentru brigăzile artistice de a- lodie şi text, folosirea abuzivă a unor
tură din Sebeş şi Brad. corul melodii de muzică uşoară („Marina“.
In concurs s-au prezentat nu­ însă pretenţios. O mai pregnan­ dicatelor din Deva, şi Lupeni, lui în anii de după eliberare. gitaţie. Dar asta nu însemnea­ „Prima poezie“ etc.), sau folosirea ne.
sindicatului minier din Petrila meroase echipe de dansuri. Ni­ tă reliefare a subiectului prin şi căminele culturale din Pe- Colectivul de creaţie a surprins ză că vom renunţa la combate­ potrivită a unor cîntece de masă, exe­
şi cel al căminului cultural din velul de interpretare a acesto­ mijloacele folosite de coregra­ ţelca, Sulighete şi Dăbîca. Slab câteva aspecte grăitoare ale rea cu tărie a lipsurilor şi de­ cuţia greşită a cîntecelor (casa de cul­
Stremţ, raionul Alba, sau din ra a crescut fată de concursul fie, ponderea lui pe alocuri şi însă s-au prezentat în această vieţii noi, oare s-a statornicit ficienţelor care se mai mani­ tură Sebeş, atelierele R.M.R. Simeria.
Geoagiu, au dat dovadă de in­ precedent. Dansul local a fost stilizarea în anumite părţi (în­ privinţă casele de cultură cu pînă şi în cele rnai îndepărtate festă, care frînează mersul nos­ clubul „Filimon Sîrbu“, I.C.S.H., cămi­
promovat în acest an cu mai deosebi în partea a Il-a) ar ta­ excepţia casei de cultură din cătune ale raionului Alba, aco­ tru înainte. Cînd1 se ia însă a- nul cultural Petreşti etc,).
suficientă orientare în această multă îndrăzneală. ce ca acest valoros dans să cîş- Haţeg. Ori, cine dacă nu casele lo unde odinioară stăpîneau în­ titudine critică faţă de unele
direcţie. Be asemenea, corului tige şi mai mult în ceea ce pri­ de cultură au cele mai mari tunericul şi mizeria. aspecte negative din viaţă, tre­ CJnele brigăzi artistice de agitaţie au
clubului sindical al uzinei „Vic­ Clubul sindicatului C.S.H. a veşte nivelul său general. posibilităţi şi în această direc­ buie să avem în vedere ce cri­ introdus în programul lor dansul, [n
toria“ Căian, cor foarte apreci­ prezentat un dans cu temă in­ ţie ? Fiecare casă de cultură are Brigăzile artistice de agitaţie ticăm, cum criticăm şi la ce a- programe cum sînt cele de la căminul
titulat : „Bucuria muncii“. Cali­ O formaţie de dansuri valo­ posibilitatea să pregătească săteşti au acordat mai mare a- jută critica pe care o facem. cultural Simeria Veche, Casa de cul­
at, i s-a adăugat o orchestră tăţile reale ale dansului pre­ dansuri şi îndeosebi dansuri cu tenţie popularizării succeselor tură Alba Iulia, elementul de dans s-a
care este încă departe de a fi zentat de siderurgiştii hunedo- roasă s-a dovedit a fi cea pre­ iernă. Dar a lipsit, atît preocu­ obţinute în sectorul socialist a- Uneori, critica se face „la integrat conţinutului programului, slu- >
pe măsura corului şi care a scă­ reni i-au adus locul I între e- zentată de Casa raională de gricol — creşterea bunăstării modul general“, nu vizează, no­ jind ideii puse în discuţii. Nejustifirat
zut din valoarea reală a coru­ chipele din sistemul sindicate­ cultură din Haţeg. Folosind e- parea lor cît ş i . a casei regio­ ţărănimii colectiviste, odată cu minal, oamenii care se fac cu şi prea lung a fost însă dansul din bri­
lor. Tema majoră, vioiciuneai lementele folclorice focale, un nale a creaţiei populare în a- întărirea eeonomico-organizato- adevărat vinovaţi de o anumi­ gada uiznclor de !a Zlatna.
lui. Mai puţin pregătită p«an- desen vioi, interesant şi o mu­ ceastă direcţie. rică a G.A.C. Probleme c a : mă­ tă stare de lucruri, cum a fo'st
folosirea elementelor specifice zică plăcută, suita de dansuri rirea fondului de bază, dezvol­ cazul brigăzilor de la Ateliere­ Aceleaşi aprecieri ca cele referitoare
silvăşene şi haţegane a reuşit Se poate aprecia că, în gene­ tarea ramurilor anexe, îmbună­ le R.M.R. Simeria, căminele la text şi muzică sînt valabile şi în
din viaţa şi munca siderurgiş- ral, dansul cu temă este încă tăţirea soiurilor de plante şi culturale Dobra, Pricaz, Peşti - ceea ce priveşte elementul de decor.
să impună formaţia ca cea mai slab reprezentat în activitatea animale, au stat în centrul pro­ şui Mare sau Luncoiul de Jos. Brigăzi ca cca din Aninoasa, Ghelar,
tilor sînt calităţi indiscutabile bună de acest gen prezentate formaţiilor de dansuri ale ama­ gramelor brigăzilor artistice de Trebuie să-i facem pe oameni I.G.S.H. au folosit indjeios grafice, pa­
de casele de cultură. Ar fi însă agitaţie din Geoagiu, Simeria să înţeleagă că vinovat este X, nouri, clemente de recuzită. Este ne­
ale acestui dans deosebit de a- greşit să se creadă că forma­ torilor. Spre lichidarea acestei Veche, Petreşti Leşnic etc. v sau Z, de anumite lipsuri şi potrivită însă aducerea în scena a u-
preciat. Dansul cu temă este ţia a atins apogeul. Ea are încă nu instituţia din care acesta nellelor de lucru (sapele, în brigada
de lucrat serios pentru ridica­ lacune trebuie să-şi îndrepte în Este un cîştig faptul că, mai de la Geoagiu) sau a produsului finit
rea nivelului artistic. viitor eforturile cadrele califica­ mult de cît altădată, elemen­ (unelte grele în brigada uzinelor din

Un suflu neaoş, de veridică te care lucrează în acest dome­ tul nou. pozitiv, a fost predo-
autenticitate, a adus-în concurs niu
echipa de dansuri de la Căminul

cultural din satul Sîntandrei, face parte. Zialna).

prin „Lina“ şi „Bătuta“, dan­ Un ansamblu bine închega! ¦W
suri vechi de peste 100 de ani.

Şi această formaţie este necesar De eurînd, ansamblul Casei ivite în descifrarea partiturii,

să tic ajutată pentru a-şi omo­ raionale de cultură din Orăştie. dă garanţia unor noi succese“ Pentru claritatea im aginii
geniza mişcările şi curaţi dan­ a prezentat ce! de al 15-lea — a declarat solista Lia Hu­

Dintre formaţiile muzicale ale căminelor cullurale săteşti fanfara din sul de acele părţi care nu pre­ spectacol cu opereta „Ana Lu­ bic. „Cântăreţii solişti merită Instructorul brigăzii artistice truchipate in imagini artistice
zintă interes. goj ana“, care în cadrul celui toată laudă, iar orchestra, deşi de agitaţie, creatorul de text, frumoase, este caracteristică şi
de a’ Vl-lea concurs a obţinut mică, este un bun suport ai trebuie să manifeste exigenţă altor brigăzi artistice de agita­
Revelaţia concursului a con­ locui I pe regiune. Cu acest întregului colectiv., Dintre inter­ maximă faţă de cuvîntul scris ţie. Şi este de la sine înţeles
stituit-o însă echipa de copii de prilej, în rolurile Anei şi al lui preţi, credem că cuplul Fany şi difuzat în mase. că un text sărac, scris neîngri­
la căminul cultural din Cioara, Sandu au fost invitaţi să joa­ (N. Căstăian), Tony (I. Ciol- jit, fără fantezie, nu poate con­
raionul Orăştie. Interpretat „cu ce soliştii Operei de Stat din na). Măriţi (D. David) şi Naza- In gura unui personaj din bri­ stitui baza de pornire pentru
seriozitate“, cu multă supleţe Cluj — Lia Hubic, Artistă E- rie (I. Iliescu), este una dintre gada artistică de agitaţie a realizarea unui bun spectacol de
şi gingăşie, „Căluşarii" şi „Bă­ merită a R.P R., şi Cornel Fă- cele mai reuşite închegări ar­ brigadă. Datorită unor astfel de
tuta“ au întrunit aprobarea de­ tistice. Valoroase sînt şi crea­ clubului „Filimon Sîrbu“ de la texte interpreţii se mişcă greoi
plină a miilor de spectatori în năţeanu, Laureat al mai mul­ ţiile in rolurile lui Fitzner (V. I.C.S.H. o replică a fost de-a în scenă, debitează replicile re­
faţa cărora, s-au prezentat. Atît tor concursuri internaţionale Vlad), laneu (A. Balog) şi ale ce, fără intonaţia cuvenită, ne-
pentru echipa din Sîntandrei, muncitorilor Puzuş (I. Păcu­ dreptul jignitoare faţă de cei
cît şi pentru c.ca din Cioara este de canto. Intr-o convorbire cu rar), Szabo (V. Balotă) şi moş înţelegîndu-le; melodiile le e x e­
necesar să se asigure orchestre oaspeţii clujeni, aceştia au a- Toma (Z. Piroş). Remorcăm, prezenţi în sală, datorită alcă-
pe măsura "şi la valoarea dan­ preciat ansamblul de operetă cută greşit, fără suflet. Aceas­
surilor respective. din Orăştie. ca un colectiv ar­ de asemenea, strădania neobo­ tuirii frazei confuze, care a dat
tistic bine închegat. sită a dirijorului I. Porna si a naştere la interpretări neconfor- ta este explicaţia de ce unele
Dansuri valoroase, de un ni­ mc cu realitatea. Asemenea as­
„Prospeţimea cu care sună spectacole prezentate de brigă­
pecte se găsesc şi în programul

Apoidul de Sus a întrunit cele mai multe calităţi, fiind distinsă cu pre­ vel ridicat, au prezentat în con­ corul, intonaţia corectă şi re­ regizoarei C. Secarea, de a crea J brigăzii artistice de la Ghelar. zile artistice de agitaţie sînt

miul î. > ' curs şi formaţiile clubului sin­ zolvarea justă a problemelor un spectacol unitar. Lipsa de idei, care să fie în­ plicticoase şi obositoare.