Page 28 - 1962-02

PROLETARI DIN TOATE TARILE, ÎÎNIŢÎ.VA ! 'fa/iisgei Căi sigure pentru îndeplinirea
angajamentului
socialismului o Alunea politică şi cultural-
educativă — la un nivel tot Iniţiativa furnaliştilor din Că- De asemenea s-au prevăzut
lan de a realiza în anul 1962 in­ măsuri pentru utilizarea la ca­
inai înalt, (pag- 2-a) ; pacitatea nominală a funicula-
O Al. RUGINESCU : La dicii prevăzuţi pentru 1965 a relor. In acest scop se are grijă
fost îmbrăţişată şi de colecti­

G.A.G Oarda de Jos, sectorul vul de muncă al I. F. Orăştie ca la punctele de încărcare în

Anul XÎV. Nr. 2216 Vineri 9 februarie 1962 4 pagini 20 bani legumicol poate fi dezvoltat cu multă căldură. O chezăşie a parchete să existe în permanen­
(pag. 3-a) ; îndeplinirii angajamentelor ce ţă o cantitate minimă de ma­
ni le-am luat o constituie însăşi terial lemnos care să fie tran ­
• Cuba este ameninţată de realizările obţinute anii trecuţi. sportată. S-au întocmit grafice
o nouă agresiune (Declaraţia In 1961, faţă de 1960, am ob­ de reparaţii, care sînt respecta­
lui V. A. Zorin la O.N.U.) (pag. te cu cea mai mare stricteţe.
4-a). ţinut un indice de utilizare a
Pină în prezent influenţau ne.
înfiinţarea şi dezvoltarea Noutăţi tehnice masei lemnoase de cca. 57 la gativ folosirea funicularelor şi
fermelor de păsări — sută, o reducere a pierderilor în
o sarcină la minele parchetele cu restricţii pe peri­
de mare însem nătate exploatare de cca. 4 la sută şi un oada de vară. Pe viitor această
din Valea Jiului indice de mecanizare la doborît deficienţă va fi înlăturată prin
şi secţionat mecanic de 26 la su­
o In cursul primei luni de muncă
din anul 1982 la minele din Valea tă.
j Jiului au sosit multe utilaje noi, Aceste rezultate se datoresc în utilizarea lor la crearea unor
moderne. Printre acestea menţionăm mare parte aplicării unor mă­ stocuri de lemne de foc în locu­
c plugul de cărbune sosit la mina Lu- suri tehnico-organizatorice bine rile admise.
'r peni, care va fi introdus în curînd
Aîiitr-uun abataj frontal din sectorul gîndite. Bunăoa- '. , ____ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ In vederea in­
stalării cit mai
} II, cccele două locomotive cu acumu­ râ, anul trecut
s-a aplicat pe „Să realizăm în 1962 operative a funi­
lator de 4 tone pentru minerii de la scară largă ex­ cularelor cu ca­
Uricani şi altele, ploatarea în trun­ indicii prevăzuţi re va fi dotată

Consfătuirea pe ţa ră a ţărani­ vorbesc de la sine rezultatele ob­ o Sarcina de a trece la extrage­ chiuri şi catarge. pentru anul 1965“ întreprinderea, a
lor colectivişti a dezbătut larg ţinute de gospodăria colectivă rea din abatajele cameră a cîte două Au fost organi­ fost organizată o
problema creşterii păsărilor în din Sebeş. In anul trecut s-a cîmpuri de cărbune pe fiecare
gospodăriile agricole colective. obţinut de la ferma de păsări a schimb într-o aripă se îndeplineşte zate numeroa- echipă specia-,
la tot mai multe brigăzi. Printre ce­
Preşedinţi, brigadieri şi ingineri acestei gospodării peste 83.000 le care încă din luna ianuarie au se brigăzi complexe cu plata în lă de instalatori a întreprinde­
realizat-o se numără brigada lui Ni- acord global şi s-au luat măsuri rii.
din gospodăriile agricole colecti­ bucăţi ouă. Valorificate, împreu­ j colae Ioan de la sectorul I Uricani, de ridicarea gradului de califi­ In cursul acestui an va fi me­
ve sau directori şi ingineri zoo- nă cu o cantitate însemnată de ^ care a realizat astfel un randament
tehnişti din gospodăriile agri­ carne, ele au adus colectivişti­ ¦ mediu de peste 8,40 tone/post, bri- care a sortatorilor, maiştrilor canizată şi faza de scos apro­
\ gada lui loan Kotnpody de la secto­ piat la cioată. Pentru aceasta,
cole de stat au arătat în cu- lor un venit bănesc de aproape rul III Lonea, care şi-a sporit cu expeditori, mecanicilor etc.
ţ peste 1,240 tone pe post sarcina de \ vor fi introduse în parchete un
.vîntul lor că au înfiinţat şi dez­ 61.000 lei. Venituri însemnate au I pian la productivitatea muncii, bri- ^ In Directivele celui de-al III- număr corespunzător de traci
S găzile conduse de Ioan Saivan de lea Congres al partidului se pre­ toare eie tip U.T.O.S., adaptate
voltat fermele de păsări obţi- realizat din creşterea păsărilor 7 U Lonea, lom Cîşlaru de la Petri- vede ca în anul 1965 să ajungem operaţiunii respective. Se vor,
\ la, Aloisiu Remus de la Aniuoasa la un indice de mecanizare la lua apoi măsuri pentru creşte­
nînd rezultate din cele mai bu­ şi colectiviştii din Pricaz. deşi doborît şi scos apropiat de 50- rea gradului de mecanizare a
ne. Experienţa lor a dovedit tu ­ ferma lor nu s-a ridicat la n i­ ) ele. 55 la sută, iar la încărcat de 55- fazei de încărcat buşteni şi lemn
60 la sută. De aceea, o mare par­ de foc, precum şi a cojituiui lob­
turor că creşterea păsărilor este velul posibilităţilor. te a măsurilor preconizate a se delor pentru celuloză în depozi­
o ram ură de producţie deosebit O fermă de păsări bine dez­ aplica in cursul anului 1962 sînt tul final din Orăştie. La sectorul
de rentabilă pentru unitatea res­ voltată şi organizată deţine gos- menite să ducă la creşterea gra­ de industrializare va fi am ena­
pectivă. Această .... ..... . _ dului de mecanizare a lucrărilor jat un dispozitiv mecanic de des­
podăria agricolă şi la folosirea cit mai deplină a picare în depozitul de refuzuri,
rezervelor interne. se va schimba procesul tehno­
ramură contri- ~ de stat din Min­ logic la secţia de traverse prin
buieîn mare mă- Penfru 5 0 0 -6 0 0 păsări tia. îngrijite şi Pentru ca planurile de măsuri introducerea unui fierăstrău cir­
¦să fie cit mai judicioase, comi­ cular dublu de spintecat şi al­
sură la consoli- |a suia de heefare furajate cores. tetul de partid a îndrumat con­ tele.
ducerea întreprinderii şi condu­
darea econom i-________________ __________ punzător, păsă­ cerile sectoarelor ca la întocmi­ Traducerea în viaţă a măsu­
rea lor să se consulte cu masele rilor amintite va aduce fără în­
co-organîzatorică ' rile de la G.A.S., largi de muncitori. Aşa se face doială o creştere simţitoare a in­
că în ele a fost inclusă şi intro­ dicilor de mecanizare la toată
a gospodăriilor colective şl Mintia au produs cu cheltuieli ducerea în toate parchetele afie- operaţiunile şi fazele de lucru
Ia îmbunătăţirea aprovizionării mici peste un milion de ouă. răstraielor mecanice de tip Aplicarea lor cu succes şi desfă
Bine organizată a fost şi munca „Drujba“.
populaţiei cu ouă şi carne.

Regiunea noastră are condiţii la staţia de incubaţie din cadrul : aîSat —
9in cele mai prielnice pentru acestei gospodării. Astfel, s-au
dezvoltarea creşterii păsărilor. Banc de verificat In vederea folosirii cit mai şurarea unei entuziaste întrecer
In acest an, gospodăriile agrico­ putut livra beneficiarilor pui de depline a acestor fierăstraie vor socialiste între brigăzi şi sectoa
le colective şi-au propus în pla­ o zi sănătoşi şi în cantităţile tipare fi calificaţi un număr corespun­ ro sînt căile cele mai sigure pen
nurile lor .de producţie să spo­ dorite. zător dc mecanici. In afară dc tru realizarea în anul 1962 a in
rească producţia de cereale. Rea­ Echipele de întreţinere de la secţia L aceasta, la fiecare parchet şi clicilor prevăzuţi pentru 1965.
lizarea unor producţii sporite de Rău este însă că asemenea re­ 5 Petroşani au avut anul trecut multe Economii prin inovaţii
cereale, cit şi numeroasele zultate în creşterea păsărilor se neplăceri din cauza erorilor ce se comi- sector se vor întocmi grafice de Ing. TRAIAN IACOB
cursuri de apă care brăzdează găsesc într-un număr mie de Icau în timpul măsurătorilor clectuaie
regiunea dau posibilitate gospo­ gospodării de stat şi colective cu căruciorul de măsurat calea ferată. întreţinerea şi repararea lor. I. F. Orăştie
dăriilor agricole colective să din regiune. Un număr însemnat Aceasta, datorită faptului că tiparele nu
puteau fi verificate. Pentru a remedia Venim inovatorii din Valea Jiului luna ianuarie a fost deo­ FRUNTAŞI PE PROFESIE
crească un număr mare de de unităţi socialiste deşi au acest neajuns, cu ocazia adunărilor de sebii de rodnică. Numai cei de Ia unităţile aparţinîud C.C.V.J.
găini, gîşte şi raţe. Cele mai putut să înfiinţeze şi să dez­ dare dc seamă şi alegeri a noilor or­ au depus 39 inovaţii, care aduc anual aproximativ 100.000 lei Bilanţul lunii ianuarie a fost procentul de rebut cu o,l la sută
multe gospodării agricole colec­ volte ferme de păsări nu s-au o- gane sindicale, muncitorii au propus economii. La această sumă inovatorii din Petrila contribuie cu încheiat de curînd şi la atelie­ faţă de cel admis. In plus, a avut
tive din regiune sînt situate în confecţionarea unui baiic dc verificat cca. 60.000 Ici. rul de montaj al uzinei „Victo­
jurul oraşelor şi centrelor mun­ cupat de acest lucru. Aşa se fa ­ tipare. cu 167 baterii remaniate mai
citoreşti. Ele au deci sarcina să De remarcat faptul că faţă de aceeaşi perioadă a anului ria“ din Călan. Cele trei schim­ puţin decît celelalte două schim­
aprovizioneze oamenii muncii cu ce că la sfîrşitul anului 1961 în După cîfcva zile de muncă însufleţi­ trecut, economiile obţinute prin inovaţiile propuse în luna ia­ buri.
ouă şi carne permanent proas­ regiunea noastră matca do pă­ tă, maistrul Nicolac ,'Tudor şi lăcătu­ nuarie a.c. sînt mai mari cu aproape 60.000 lei. buri au înregistrat realizări cit
pete. sări nu cuprindea decît 3.000 şul Inliii Troanicr, au reuşit să execute Pentru toate aceste realizări,
exemplare. un banc de verificat tipare cu calităţi în sprijinul U niversitate m uncito rească se poate de bune, atît la canti­ schimbul lui Iosif Botlr a fost
Păsările aduc multiple avan­ superioare celor cunoscute. Noul banc- ofeiariior de cultură m uzicală tate cit şi la calitatea producţiei. declarat fruntaş în întrecerea
taje unităţilor agricole socialiste. In atenţia gospodăriilor agri­ asigură o măsurare exactă n dimensiu­ Cele mai bune rezultate insă, socialistă pe profesii.
Pe lingă faptul că- eie produc cole de stat şi colective trebuie nilor tiparelor. Zilele trccule primele In prima lună a In acest an ,1a. clubul .„Sjclerurgistul“ clin Hu­ le-a obţinut schimbul condus de
cantităţi însemnate de. ouă şi tipare vcrificalc cu el au şi luat dru­ acestui an -tinerii nedoara şi-a inceput cursurile Universitatea I. CRAŞCA
carne, avînd un randament la să stea permanent preocuparea mul echipelor de întreţinere. tic la Term.icen- muncitorească de cultură muzicală. Această comunistul Iosif Both. Pe lingă corespondent
tăiere de aproape 30 la sută, dau pentru realizarea sarcinii trasate Irala Paroşeni au formă nouă de activitate, unică în regiune, faptul că a depăşit considerabil
şi produse secundare deosebit de de cel de-al IlI-lea Congres al Fa pilii că tiparele sînt dc 'acum veri­ desfăşurat o inten­ avînd ca scop educaţia estetică a oamenilor planul de producţie, el a redus
partidului, de a produce pînă in ficate cu minuţiozitate va conduce fără să muncă de slrin- muncii din cadrul C.S.H., este sprijinită direct
valoroase. Penele şi puful sînt 1965 un număr de 4,5-5 miliarde îndoială la îmbunătăţirea simţitoare a gere a Vierului
ouă. In acest scop, unităţile a- calităţii lucrărilor dc întreţinere a căii vechi. Ei au colec­ de Conservatorul de muzică „Ciprian Porum-
gricole socialiste trebuie să stu­ fcrnle. tat şi predat unită­
dieze posibilităţile do care dis­ ţilor 1.0.Al. 16.500 bescu“ din Bucureşti. Profesori ai acestui con­
pun şi să crească cit mai multe I. CRI ŞAN kg. fier vechi.
găini ouătoare. corespondent servator şi-au propus să prezinte în cadrul uni­
S-au evidenţiat
foarte mult căutate. Cu un con­ In regiunea noastră aproape STAREA LINIEI în mod deosebit versităţii un ciclu de 7 lecţii de iniţiere' muzi­ Filmul „ P u i e r e a p îin îi11 în regiune
sum mic de furaje (circa 3,5 kg. pe lingă fiecare gospodărie co­ utemiştii Emil Bel* cală, dintre care două s-au şi ţinut. Cea de-a
lectivă curge cîte o apă. Aceste deanu, Cornel Du* Pină la 1 februa­ Romînă, Cistei şi tiv de creatori, ini
concentrate) se poate obţine l unităţi trebuie îndrumate să mltrescu, Iosif One. doua lecţie, susţinută de rectorul conservatoru­ rie a.c., filmul do­ Girbova, localităţi frunte cu regizorul
kg. carne de pasăre. Pe lingă crească un număr cit mai marc cumentar romînesc în care s-au turnat filmului Al. Boian­
carne, o găină bună, ouătoare. de giştfi şi raţe. Pe lingă faptul lui din Bucureşti, tov. D.' D. Botez, a avut loc „Puterea pîinii“ a
dintr-o rasă superioară, poate fost vizionat în re­ cele mâi multe sec­ giu.
să producă într-un an circa miercuri, avînd ca temă prezentarea instrumen­ giunea noastră de venţe din această La aceste specta­
telor muzicale. aproape 43.000 spec­ operă cinematogra­
200 ouă. ing. IOSEFINA COSTEA fică, au avut loc cole festive, în loca­
Despre veniturile ce se pot tatori. premiere festive, in lităţile amintite au
(Continuare in pag. 2-a) La Miceşti, Daia prezenţa unui colec­ fost prezenţi aproa­
realiza din creşterea păsărilor pe 2.000 spectatori.

S-A ÎMBUNĂTĂŢIT

Activitate bogată la bibliotecă Dc curînd a avut loc consfătuirea Expoziţie de mobilă - MMMia
dc producţie lunară la districtul G.F.R.
Biblioteca clubului minier din recenzii şi două seri tematice la L 3 Blandiana. Una din realizările
Vulcan se rfumără printre bi­ cărţile: Strungul „Iosif Ran- care au fost scoase în evidenţă cu
bliotecile sindicale fruntaşe din gheţ-53“ şi „Cartea minerului“. această ocazie, este şi aceea că în

Valea Jiului. Trebuie menţionat faptul că bi­ luna trecută starea liniei s-a îmbu­ O.C.I,. produse industriale din ( 5 mef i l a i h ttfe q a la L eâ?celia
De la începutul anului, la a- bliotecara Elena Boda duce o nătăţit simţitor. Datorită reviziei mi­ oraşul Petroşani a deschis de
muncă susţinută pentru îmbo­ nuţioase şi bunei întreţineri, s-a ajuns curînd o expoziţie de prezenta­ oOOOOOOOOOOOOOOO ooooooooooooooo
ceastă bibliotecă au fost în­ găţirea şi reîmprospătarea fon­ să nu existe nici un kilometru de cale rea mobilei. Expoziţia s-a bucu­ o
scrişi un număr de 502 cititori dului de cărţi. Astfel, fondul de ferată cu mai mult de 50 puncte (cu rat de aprecieri bune din partea O Glieorglic Rotnan, şeful secţiei a roade. înainte de a vorbi despre
şi au fost citite peste 2.500 vo­ 13.900 volume de cărţi şi broşuri cit numărul dc puncte este mai .mare, vizitatorilor. In mai puţin de prin fapte au îndemnat întreg co- o
lume de cărţi şi broşuri. Tot in al acestei biblioteci a mai fost starea liniei csle mai slabă. In cazul
acest timp au fost organizate 5 îmbogăţit in aceste zile cu încă dc faţă, ca este foarte bună). două săptămîni ea a fost vizi­ O I(-a furnale, apreciază munca cocsa- eie trebuie însă să amintim pe scurt lectivu! la marea bătălie. o
388 cărţi şi broşuri, în valoare
-— -------------- de 3.000 lei. Fruntaşi în întrecerea socialistă pe tată de peste 16.000 oameni ai rilor cu voibe de laudă. cum s-au petrecut lucrurile. OBineînţeles, minusul a fost recu­ Os
luna trecută au fost declaraţi tova­
Noi lucrări Printre cei mai buni cititori răşii Dionisic Jubeşcu, Vasilc . Simio- muncii. Cele mai multe apre­ — In luna trecută am primit uit La început munca a mers slab. In perat. Meritul oamenilor! Dar cali­ OOO
de interes obştesc ai acestei biblioteci se numără nică şi Glicorghc Marin. . cieri au cules garniturile de mo­ tatea ? Aici meritul c sporit. Pe
minerii Andrei Gherman şi Nico- cocs foarte bun. Rezistenţa — peste prima zi a anului, secţia a rămas
Gu ocazia adunărilor populare pen­ lae Nicoară. OII. BALOSIN bilă tip „Cluj“, „Bucureşti 11“,
tru votarea contribuţiei voluntare, ce­ „Satu Mare“ şi „Păltiniş“. 3G0 kg. Aceasta, împreună cu aglc- sub plan cu 128 tone, în ziua de 5, secţie, rezistenţa medic s-a ridicat la ooooooo
tăţenii de pe raza comunei Baia de K. BALŞAN corespondent 319 kg., cu 19 kg. mai mult decît oo
Griş ati hotărît să realizeze noi lu­ II. V. meratul, care şi el a fost dc bună minusul a ajuns la 1.932 tor.c şi iacă prevede angajamentul. Succesul e şi
crări de interes obştesc. Pînă acum au corespondent mai concludent dacă se arc în ve­
fost strînse o mare parte din sumele calitate, ne-a permis să sporim sim­ aşa, la dala de 11 ianuarie, cocsarii dere că peste 91 la sută din în-
tr.eaga cantitate, de cocs produsă a
votate. Fruntaşi în achitarea sumelor ţitor indicii dc utilizare, să sporim rămăseseră datori cu peste 3.500

sînt cetăţenii din satul Ţebea, caro din producţia de fontă.- Sîulem mulţu­ tone. Cauza : lipsa materiei prime.

miţi şi urăm tovarăşilor dc la cocsc- Calitatea în schimb, foarte bună. oooo

ric să, lucreze tot anul cuin au lu­ începutul celei de-a doua decade oscilat în limite dc rezistenţă cuprin­
crat în ianuarie. se între 311—330 kg., că numai 0,8

Uşile cuptorului sînt date la o : la sută din producţie a avut rezis­ oV*

parte şi braţul uriaş al maşinii dc Fiecare sid eru rg ist! tenţa între 291 şi 300 kg., că luna O

cei 33.200 lei votaţi, au achitat suma şarjarc împinge afară cocsul. O ră­ un luptător activ ianuarie csle luna cu cele mai fru- O
bufnire de fum, flăcări şi seîntei, pentru calitate!
de 26.287 lei. apoi vagonul ia drumul turnului dc moaşe realizări in cc priveşte cali­ O
stingere. Aburii, in forma unei uria­ a lunii a adus o schimbare radi­
TRIFA GHERASIAÎ şe ciuperci, se cristalizează şi cad cală în aprovizionarea secţiei. Căr­ tatea dc la intrarea cocsenci în %oOooc>
jos într-o pulbere fină dc nea. La bune era din belşug, trebuia doar funcţiune.
corespondent cocseria din Hunedoara s-a produs cocsificat. Oamenii au studiat po­
încă o şarjă pentru furnale. sibilitatea recuperării minusului în­ Şi acum să revenim la , fruntaşi.
Local de cooperativă registrat şi au ajuns la concluzia Meritul aparţine întregului colectiv,
La efectuarea probei se constată că posibilităţi sînt.' Au stabilit tot­ fiecărui om, deoarece liccarc a înţe­ oo
Cetăţenii din satul Tirnava, că rezistenţa c bună, peste 300 kg., odată şi căile cc trebuie urmate.
raionul Brad, au început con­ peste angajament deci. Şi aşa, zi les să fie un luptător activ pentru
strucţia unui local dc coopera­ de zi, şarjă de şarjă, cocsarii liunc- Trebuia însă neapărat avută în
tivă, prin contribuţie bănească doreni trimit furnaliştilor numai cocs vedere cealaltă latură a problemei calitate. Totuşi există şi fruntaşi,
şi muncă patriotică. Pină in dc cca mai bună calitate. In secţie — calitatea. Să recuperezi 3.000
prezent au şi fost transportaţi domneşte entuziasmul, oamenii lu­ tone cocs nu c chiar atît de uşor. printre fruntaşi. Maistrul Viorci Brc-
la locul de construcţie 8 m.c. crează cu mult entuziasm. Secreta­ Oamenii şi-au dat seama dc acest
piatră şi alte materiale nece­ rul organizaţiei de partid şi .şeful zovan, bunăoară, sau Constantin
sare.
Duţ ă; sau mecanicul Ioan Ninut, cel

care a reuşit să dea 601 piloţi şi să

nu aibă nici un kilogram sp argeri;

sau mecanicul Alexandru Tătar şi el

cu nici o spargere; sau inginerul

Ghcorghe Pa'vel, şeful secţiei, care

R. MONESCU secţiei, zîmbcsc cîud sînt întrebaţi de lucru şi, în consecinţă, au întocmit a condus cu multă pricepere munca.

corespondent autorii realizărilor. Apoi îţi spun că un plan minuţios, concret, un nou ?

c greu să dea numele fruntaşilor. La grafic ciclic, care cuprindea numă­ Dc la sfîrşitul lunii ianuarie, la

La G.A.G. din Alba Iulia, pre­ insistenţe, după chibzuieli şi consul­ rul de piloţi pe zi şi maşini, tempe­ cocseria Combinatului siderurgic Hu­
gătirea răsadniţelor s-a terminat
de mult. Pentru producerea unor tări reciproce, spun un nume, două, ratura de încălzire, într-un cuvînf, nedoara s-au mai produs multe alte o
răsaduri viguroase, necesare
plantării celor 30 de ha. grădină, trei, zece şi sfîrşcsc evidenţiind ţoale măsurile ce trebuiau luafe. şarje dc cocs. Calitatea, ca şi în ia oo^
colectiviştii au început deja în- schimbul condus de maistrul Con­ Acest grafic a fost prelucrat ope­ nuarie, e foarlc bună. înseamnă că oooooo<o0
sămînjarea seminţelor de legu­ stantin Duţă care „a avut în ianua­ furnaliştii vor putea produce fontă
me. rie cel mai mare număr dc piloţi rativ cu toţi oamenii, organizaţia de mai multă, mai bună, înseamnă că
— 2.372 şi cele mai mici spargeri partid a instruit agitatorii să desfă­ la cocşşrjc fiecare om ţine să răs­
IN FOTOGRAFIE: Sub îndru­ — 9,5 kg. pe pilot". şoare o muncă susţinută pentru res­ pundă cu fapte cit mai frumoase
marea brigadierului Nicolae Bor­ pectarea lui. Ioan Marcovici, Petru
za se execută semănatul. Intr-adevăr, luna ianuarie a fost Păunescu,, Mihai Pascu, Ioan Elcş, chemării partidului. oooo
pentru cocsari o lună bogată în sînt numai cîţiva din agitatorii care
A. JURCA

o
O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O Q O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O C 'O O O O O O Q O O O Q O O O O O O O O O O O