Page 60 - 1962-05

N r. ??99 DRUMUL SOCIALISMULUI pag. 3

Creşterea calificării FRUNTAŞI IN Veşti din ţările socialiste

profesionale — preocuparea ?r

noastră de seamă Perspective de „încălzirea Şcoli infernale

J a Irtîş în SMongolia

Blumingul este lecţii la faţa Pe lingă toate şcolile elemen­
tare şi medii din ,R. P. Mongo­
una din seq- PETRE LUNGU locului cu exem­ După părerea spe­ Siberia apuseană, al Aceste ape vor ri­ lă, cu excepţia celor din Ulan-
cialiştilor sovietici, pe Bator, funcţionează internate
ţiile tinere ale secretar al Comitetului de partid plificări prac­ riul siberian Irtîş, cărui teritoriu de dica temperatura ape­ confortabile pentru elevi.
care deobicei mai
Combinatului de din secţia bluming tice. bina de o jumătate 3.000.000 km. pătraţi se lor Irtîşului, de-a lun­ In internate sînt găzduiţi în
r de an este încătuşat prezent aproape 20.000 de elevi,
la Hunedoara. La Combinatul siderurgic Hunedoara O altă latură ? de gheţuri, se poate întinde din Kazakstan gul căruia sînt situate ceea ce reprezintă 21,8 ly sută
p crea un curent cald, din numărul total al elevilor
început am in- a activităţii noa­ unind Irtîşul cu ape­ pînă dincolo de Polul importante regiuni eco­ din Mongolia. Se acordă o aten­
le termale subterane. ţie deosebită amenajării inter­
timpinat o serie de greutăţi din stre, şi care dă rezultate bune, Nord. ;I nomice. In afară de natelor pentru ca ele să cores­
Această idea a fost pundă tuturor cerinţelor igieni­
lipsa cadrelor de muncitori ca­ şînt expunerile ce se fac in faţa Geologii propun ca aceasta, nu numai că ce şi pedagogice.
formulată cu prilejul
lificaţi, ca laminatori, mane- inginerilor, maiştrilor, şefilor de pe fundid Irtîşului, va fi prelungită pe­ Numai în 1961-1962 pentru
examinării problemei construirea de noi internate şi
vranţi, cuptorari, macaragii, lă­ echipă, muncitorilor fruntaşi, pe cel mai mare afluent rioada de navigaţie amenajarea celor existente sta­
cercetării „oceanului" tul a cheltuit circa 10 milioane
cătuşi, electricieni. Asemenea teme de tehnică nouă. Printre al fluviului Obi, să se pe Irtîş, ci nu se vor tugrici.
fierbinte subteran din
greutăţi au fost însă învinse prin temele expuse pînă în prezent foreze un lanţ gigan­ mai cheltui nici mij­ în anii celui de-al treilea cin­
cinal, numărul elevilor care vor
organizarea diferitelor şcoli de s în t : „Cunoaşterea mecanisme­ tic de puţuri pentru loacele necesare luptei beneficia de internate va creşte
ieşirea apelor subtera­ împotriva îngrămădi­ considerabil. în anul şcolar 1964-
calificare şi ridicare a califică­ lor nemecanice şi schema elec­ ne, a căror tempera­ rii de gheţuri şi a 1965 în internate vor putea fi
tură atinge 90 de găzduiţi aproape 40.000 de elevi,
rii, expuneri pe teme tehnice etc. trică de funcţionare a foarfecii“, adică 33,7 la sută din numărul
total al elevilor.
In secţia noastră, ca urmare „Un nou succes în tehnică — NICOLAE CAZ'AN TEODOR CRIŞAN grade Celsius. inundaţiilor.
a cursurilor de calificare şi ri­ semiconductorii“ şi altele care este şeful unei echipe de lăcă­ este maistru la U.M. Cugir. Pe
dicare a calificării, care s-au sau dovedit a fi foarte utile. tuşi de la Depoul C.F.R. Petro­ primele 4 luni ale anului, rebu­ €®>moe#i î e b i b l i o t e c i i o rle sa tia le
desfăşurat pe baza programelor şani. Prin lucrările executate la tul a fost redus la secţia m a­
analitice, au fost şcolarizaţi un Măsurile luate pentru ridica­ tim p şi de hună calitate, echipa şini de cusut, unde lucrează, cu d io H tsd a p e sta
număr însemnat de muncitori. rea calificării muncitorilor, pen­ lui contribuie la asigurarea unei 3b la sută faţă de cifra admisă,
Aşa, de pildă, s-au calificat 50 funcţionări ireproşabile a maşi­ obţinindu-se astfel economii de Biblioteca orientală a Academiei un­ se îmbogăţeşte în fiecare an cu circa
de cuptorari, 60 de laminatori, tru promovarea cadrelor, au gare de ştiinţe este una din cele mai 1500 de lucrări noi. Ea întreţine legă­
«0 de macaragii, 52 de gazişti, avut o eficienţă economică po­ nilor reparate. peste 60.000 lei. preţioase colecţii din Ungaria. Ea a de­ turi şi efectuează schimburi cu cele mai
100 de lăcătuşi, 40 de electrici­ zitivă în procesul de producţie, venit o instituţie independentă după
eni etc. MAICONCRET, eliberarea ţării, în 1945, şi de atunci bogate colecţii din diferite ţări.
în unele perioade am reuşit să
Conducerea secţiei, datorită depăşim sarcinile de plan cu 30- PE TEM E BINE ALESE colecţiile bibliotecii au crescut de la O ra ş e -s a fe ls fe îra R. P. D. C o re e a n ă
ajutorului primit din partea co­ 40 la sută, să reducem rebutul 15.000 la 30.000 de volume.
muniştilor, a organizaţiilor de simţitor etc. De asemenea, ames­ A crescut mult nivelul consfătuirilor ferat care nu strică şi nu drege nimic. în împrejurimile oraşului 'Phe­ şelor-satciiţi se vor construi ci­
partid şi a organizaţiilor de tecurile de materiale, nerespec- de producţie ia mina Lupeni. Se pun în Cauza acestor deficienţe în desfăşu­ La biblioteca orientală se păstrează nian şi ale altor oraşe mari din nematografe, teatre, biblioteci,
masă, a reuşit să crească în tarea instrucţiunilor tehnologi­ discuţie problemele cele mai importan­ în prezent 665 manuscrise turceşti foar­ R.P.D.’ Coreeană se construiesc spitale, magazine, diferite insti­
acest laminor numeroase cadre ce sînt probleme de domeniul te ale procesului de producţie, se fac rarea consfătuirilor de producţie o con­ te rare. 165 manuscrise arabe, 140 per­ oraşe-sateliţi. tuţii sociale, iar reţeaua de tran­
care conduc cu pricepere dife­ trecutului. propuneri interesante, oamenii îşi iau stituie lipsa de exigenţă în pregătirea sane şi 169 mongole, în special cele­ sport va lega oraşele-sateliţi cu
rite activităţi de mare răspun­ angajamente valoroase. La consfătuirea acestora. Căci alegerea temei este to­ brele xilografii tibetane, ca şi dicţio­ în anii de după război oraşele
dere, ca de exemplu, Cirlan Vir- în atenţia comitetului rde din luna aprilie, organizată Ia secto­ tuşi prea puţin. E nevoie să se întoc­ narul şi manualul de limbă tibetană, ţării au fost refăcute şi amena­ centrele oraşelor în jurul cărora
gil, adjunct al secţiei cu utila­ partid a stat în permanenţă rul III, s-a analizat protecţia muncii. mească referate bune, care să creeze redactat în secolul trecut de celebrul jate, iar construirea la margi­
jul, Pădurean Aurel, şeful cup­ grija faţă de îndrumarea maiş­ De ce s-a ales această temă ? Aici s-au o solidă bază de discuţii. La mina Eu- nea lor a oraşelor-sateliţi le va se construiesc.
toarelor, Marcu Ilie, şeful sub- trilor care, în marea lor majori­ obţinut realizări de seamă anul acesta peni există însă obiceiul ca şefii de sec­ lingvist Sandor Koeroesi Gsoma. transforma în frumoase ansam­
secţiei laminorului de semifa­ tate, sînţ membri şl candidaţi de şi în îndeplinirea planului de produc­ toare să vorbească liber, după citeva Anul acesta, în oraşul-satelit
bricate, Olah Dezideriu, tehno­ partid. Membrii comitetului de ţie, şi în îmbunătăţirea calităţii, In notări făcute pe o foaie de hîrtie. Şi Printre comorile bibliotecii orientale bluri arhitectonice unice,
log şef, Tudor Gheorghe, şeful partid au purtat discuţii perso­ schimb pe unele căi de transport (ori­ acesta se numeşte, de fapt, referat. E în cartierele de locuit ale ora- al Phenianului se vor construi
ajustajului, Cîrlugea Constantin, nale cu maiştri privind com­ din Budapesta se află şi un manuscris
şeful sălii de maşini, Columbean portarea lor în producţie, atitu­ zontul 480 m„ de pildă) din cauza vi­ de la sine înţeles că expunerea res­ 3.000 de apartamente.
originar din Geylon, ale cărui pagini
Vasile, şef de schimb şi alţii dinea faţă de oameni, faţă de pectivă nu poate avea calităţile cerute,
care deţin posturi de conducere rezolvarea propunerilor făcute sînt din foi de palmieri de fa tropice.
in alte sectoare ale combinatu­ de muncitori, introducerea teh­
lui, cum sint tov. Dragan E., nicii noi, a metodelor noi de lu­ Biblioteca orientală din Budapesta
adjunct cu utilajul de la la­ cru şi altele.
minorul de 650 mm., Toader Lucrări de construcţietezei mari de circulaţie a trenurilor, pot nu poate trata suficient de profund
ştefan, şeful serviciului progra­ în prezent, in atenţia noastră avea ioc accidente, problema pusă în
mări pe combinat, Mociofan Şte­ stă rezolvarea problemei cadre­
fan, energetic la laminorul de lor necesare pentru noul lami­ Şi atunci comite­ P e m a r g in e a u n o r c o n s f ă tu ir i discuţie, lată de ce la Rostock
450 şi alţi tovarăşi cu care pe nor de semifabricate. în acest
drept cuvînt comitetul nostru tul sindical de sec- de p r o d u c ţie de la m in a L u p e n i e necesar ca şefilor In anii de după război, în oraşul
de partid şi conducerea secţiei sens s-au luat măsuri pentru portuar Rostock (R.D. Germană), s-au
se pot mîndrî. deschiderea şcolilor de califica­ ţie, la îndemnul bi- de sectoare să li construit 12.000 de casc. In timpul
re. Astfel, în şcoala de macara­ războiului, în urma bombardamentu­
în aceeaşi măsură s-a dovedit roului organizaţiei de partid, a pus în se ceară să prezinte în consfătuiri re­ lui anglo-american dc la 27 aprilie
eficace preocuparea pentru ri­ gii sint înscrişi 15 tovarăşi, iar discuţia consfătuirii această problemă. ferate scrise, întocmite din timp, ana­ 1942, oraşul a căzut pradă flăcărilor
dicarea nivelului tehnico-proîe- peste citeva zile se va deschide După cum s-a văzut, s-a procedat foar­ lizate în prealabil de conducerea secto­ şi aproape jumătate din centrul lui
şcoala de calificare pentru me­ te b in e: oamenii au venit cu propuneri rului. a fost distrus, In prezent numărul
seria de lăcătuşi cu 40 cursanţi, interesante, menite să elimine pericolul locuitorilor Rostock-ului este de două
o şcoală de electricieni cp 30 accidentelor. De fapt, nici referatul prezentat de ori mai marc fată dc perioada ante­
cursanţi şi o şcoală de mane- comitetul sindicatului de la exploatare belică, cifrîndu-se la circa 175.000 de
vranţi-laminatorj cu 50 de tova­ In consfătuirile organizate la sectoa­ la consfătuirea trimestrială nu se ridi­ persoane.
răşi. rele 1 A şi 1 B s-a discutat despre cau­ că la nivelul cerut. Cu toate că are 12
Marinarii şi turiştii străini care vin
sional al cadrelor medii tehni­ Comitetul de partid va lua şi zele care au făcut ca unele echipe de pagini, referatul nu găseşte loc să re­ astăzi la Rostock sînt uimiţi de am­
ce, din rîndul cărora multe au pe viitor toate măsurile, va spri­ mineri să nu-şi realizeze sarcinile de liefeze experienţa pozitivă a vreunei ploarea construcţiilor din acest oraş.
fost promovate în munci de răs­ p lan ; la sectroul V sud s-a analizat grupe sindicale privind organizarea în­ Se modernizează şantierele, sc con­
jini conducerea secţiei în munca struiesc instituţii culturale şi insta­
pundere. depusă pentru creşterea şi pro­ problema organizării transportului sub­ trecerii socialiste (aceasta este tema laţii sportive. Prin ccl^, două raioane
teran. In general, toate aceste teme au consfătuirii) sau să o critice pe alta. noi, Rostock a depăşit fostele sale
O atenţie cu totul deosebită a movarea cadrelor, stimularea lor hotare,

fost dată cunoaşterii specificu­ materială şi morală, dezvoltarea fost bine alese, în raport cu sarcinile In general materialul prezentat arată Recent, Uniunea arhitecţilor din
colectivelor de muncă respective, cu de­ ce s-a realizat, care brigăzi şi sectoare R.D. Germană a elaborat proiectul
lui instalaţiilor din laminorul şi pe mai departe a spiritului unui nou cartier dc locuinţe pentru
oraşul Rostock. Noul cartier se va
nostru, expunîndu-se de către de răspundere faţă de sarcinile ficienţele existente, >Felul cum s-au re­ au obţinut succese mai frumoase. 1Cum numi Luetten şi peste cîţiva ani va
pune la dispoziţia oamenilor muncii
cadrele jde ingineri şi maiştri , încredinţate. zolvat problemele puse, în discuţie n-a s-a muncit însă, ce'metode s-au folo­ apartamente pentru 55.000 de per­
soane.
A laiuri de co lectivişti fost însă totdeauna corespunzător. sit, ce iniţiative s-au născut, aceasta
Aceasta pentru că nu se acordă aten­ n i rezultă din referat. Paralel cu construcţia de locuinţe,
Publicarea Hotărîrii C.C. al rod tot mai bogat, ca gospodă­ ţia cuvenită întocmirii referatelor. Ele la Rostock se fac pregătiri în vede­
P.M.R., şi a Consiliului de Mi­ ria noaştră să devină o puter­ nu viu cu elemente concrete, nu au un După cum se vede există serioase de­ rea transformării oraşului într-un port
niştri cu privire la redistribui­ nică unitate socialistă. In acest caracter analitic, nu creează o bază de oceanic.
rea cadrelor din agricultură m-a scop, ne-am propus ca încă în discuţii. La sectorul IV A s-a pus în ficienţe în desfăşurarea consfătuirilor
entuziasmat, îndemnîndu-mă la acest an să obţipem cel puţin de producţie la mina Lupeni. cu toate
o muncă mai rodnică. Am citit 1.300 kg. griu la ha., de pe o su­
cu multă atenţie Hotărîrea şi prafaţă de 25 ha. semănată cu discuţia consfătuirii de producţie pro­ că faţă de trecut munca sindicală s-a
mi-am dat seama de cită gri­ porumb să realizăm cîte 5.000
jă se bucură în faţa partidu­ kg. la hectar, iar paralel cu dez­ blema nerealizării planului de produc­ îmbunătăţit. E necesar deci să se acor­ Lu Uzina de motoare electrice din Tarnow. R.P. Polonă, care 'dispune
lui oamenii care lucrează voltarea sectorului vegetal să ţie. O temă bine aleasă, indiscutabil. de mai multă atenţie pregătirii refe­ de o linie automată pentru producerea de motoare mici pentru maşini-
pe ogoare. Sînt mişcat şi sporim continuu numărul ani­ Referatul prezentat de comitet — are ratelor. Atunci cînd referatele vor fi unelte, necesare industriei miniere şi în agricultură.
adine recunoscător partu 'lui malelor, astfel ca pînă la sfîr- doar două pagini — nu face altceva mai concrete, discuţiile vor fi mai vii,
nostru pentru noile condiţii ce şitul anului să avem 390 bovine declt să arate ce angajament a avut mai interesante, mai utile, IN FOTO : Vedere a liniei auto mate.
ni le creează în scopul desfăşu­ (din care 145 vaci), 310 porci, fiecare brigadă şi cit a realizat. Lucru
peste 1.100 ovine etc. pe care — presupunem — minerii îl A. NICOLAE
rării unei activităţi fructuoase.
De aceea, sînt hotărît ca în Pentru realizarea acestor o- cunoşteau înainte de consfătuire. Refe­
G.A.C. din Simeria Veche unde biective voi aplica în practică
lucrez, să-mi pun toate cunoş­ tot ceea ce am învăţat în facul­ ratul nu analizează care sînt cauzele Baile Miercurea, în prag de sezon C ursuri pentru m uncitori
tinţele în slujba dezvoltării şi tate. Imbinind cunoştinţele mele pentru care planul n-a fost îndeplinii,
înfloririi gospodăriei colective. teoretice cu experienţa harnici­ cum au muncit membrii de sindicat, Pe Valea Secaşului, într-un loc treaga ţară. Aici vin în speciql sufe­ Pentru asigurarea Exploatării în producţie ca Florea Ignat,
cum au fost înfăptuite propunerile din parcă anume creat de natură, se află rinzi de reumatism. Despre felul în Gheorghe Luţă, Aurel Florea,
Aici lucrez doar de puţin timp. lor colectivişti, sînt sigur că sar­ consfătuirile de producţie anterioare staţiunea balneo-climaterică Miercu­ care sînt trataţi cîl şi despre grija uzina de preparare a minereu­ Petru Mariş ş.a.
Dar de la început am căutat să cinile ce revin gospodăriei noas­ pentru îndeplinirea ritmică a tuturor rea. In fiecare an, acest loc devine personalului din staţiune pentru crea­ rilor din Gurabarza cu cit mai
tre vor fi îndeplinite cu succes. indicilor de plan. Materialul prezentat îndrăgit şi spre el se îndreaptă sute rea unor condiţii bune de odihnă multe cadre calificate, în anul Cadrele ce conduc cursurile
mă apropii cu tot sufletul de nu reliefează experienţa pozitivă a vre­ de cetăţeni din regiunea noastră şi vorbesc chiar cei care vin aici să-şi acesta, aici funcţionează cursuri sînt bine pregătite, cu experien­
Ing. SZEG ED I LADTSLAU unei brigăzi, metodele bune de muncă; din ţară. petreacă timpul. Majoritatea lor, îna­ de ridicare a calificării gradul ţă bogată în producţie. Cursu­
colectivişti, şi împreună, să fa- dar nici nu critică la concret vreo bri­ inte de a pleca din staţiune notează I şi II, unde se pregătesc aju­
G.A.C. „Octombrie Roşu" gadă. Este — cum se spune — un re- Băile iodo-saline, prin rolul lor bi­ într-un caiet impresiile din timpul pe­ tori preparatori şi preparatori. rile se vor încheia in luna au­
' cern totul ca pămîntul să dea nefăcător, au devenit cunoscute în în- gust.
Simeria-Veche Aceste cursui’i sînt frecven­
tate de 160 participanţi. Prin­ SUSAN MIHAI

trecut în staţiune. Printre cei care au tre aceştia, şi numeroşi fruntaşi corespondent

venit în staţiune în anul trecut a fost

Gospodari şi.,. „gospodari şi Elena Fulea din comuna Orlat. In întîmpinarea celui de-al sută, iar la prestări de servicii
La plecare, ea a notat în caietul de
impresii: „Plec din staţiune foarte
mulţumită de felul cum am fost tra­

Ca în toate centrele munci­ tul obştesc şi cărora le place rii şi nici comitetul de bloc nu cul amintit locuieşte şi adminis­ tată. Mulţumesc partidului". Aceleaşi Ill-lea Congres al cooperaţiei industriale direct pentru popu­
toreşti din regiunea noastră, şi tratorul de imobil al I.G.O., tov. cuvinte le-a spus şi Maria Ciocan meşteşugăreşti, membrii coope­ laţie, în proporţie de 121,85 la
la Brad se construieşte intens. să trăiască intr-o curăţenie per­ s-au învrednicit să ia măsuri Circu. din Aiud, Ana Manoliu din SăUşle sută.
Aici a apărut un nou cartier cu şi mulţi alţii, care şi-au petrecut con­ rativei „Retezatul“ din Haţeg
• blocuri impunătoare. In ele s-au fectă. Dar în blocul vecin, C 5, de remediere a acestui aspect După cum arătam la înce­ cediul in staţiunea Miercurea. Am şi-au sporit eforturile în muncă La obţinerea acestor succese
mutat mineri, tehnicieni, ingi­ put, majoritatea locatarilor se răsfoit aceste impresii acum în prag pentru a obţine noi succese. s-au evidenţiat colectivele de
neri şi alţi oameni ai muncii nu întîlneşti acelaşi lucru. Este urît. Kşa se face că geamurile străduiesc să îngrijească blocu­ de sezon, căci trebuie să spunem cu Astfel, de la începutul anului şi muncitori din secţiile cojocărie,
din localitate şi împrejurimi. rile şi apartamentele. Realitatea în aceste zile, staţiunea balneo-clima­ confecţii pentru bărbaţi cate­
Peste 200 familii locuiesc în adevărat că apartamente ca cele de la casele scărilor lipsesc este însă că mai sînt şi unii terică din Miercurea, îşi va deschide pînă în prezent, s-a reuşit ca goria I-a şi a Il-a, confecţii
condiţii deosebite. Este încă o care manifestă nepăsare. Sfatul din nou porţile. Iată citeva amănunte pe întreaga cooperativă planul pentru femei şi curelărie.
dovadă a grijii partidului şi gu­ ale familiei Petru Irimie şi al­ aproape peste tot, iar altele sînt popular al oraşului Brad a luat în legătură cu pregătirile care s-au valoric al producţiei globale la
vernului nostru pentru crearea unele măsuri pentru eliminarea făcut. ramura industrială să fie rea­ ’n ic u sb u c h e a
unor condiţii de viaţă din ce în tele sînt bine îngrijite. Pe pe­ crăpate, dînd un aspect cit se deficienţelor. Prin numirea tov. lizat în proporţie de 121,74 la corespondent
ce mai bune oamenilor muncii. Stelian Baianţ, ca responsabil Cele 25 cabine cu 32 vane îşi aş­
Locatarilor nu le rărnîne altce­ reţii scărilor nu sînt însă ta­ poate de urît. Lucrurile stau şi cu spaţiul locativ, s-au pus la teaptă oaspeţii. Aici s-au căptuşit cu
va de făcut decît să îngrijeas­ punct multe lucruri. Au fost apaxit toate cabinele, inclusiv holul
că apartamentele şi blocurile blouri, iar scara în ziua aceea mai rău cînd ne gindim că unii alese comitete de blocuri şi s-au băilor. De asemenea, cabinele au fost
aşa cum se cere. Fac ei acest făcut unele controale cu care zugrăvite. In afară de băile calde,
'lucru ? era murdară. (De serviciu era locatari ca Gheorghe Hazu, ocazie s-a atras atenţia locata­ la Miercurea se pot face băi reci în
rilor care nu-şi fac datoria. cela două bazine. Acestea au fost se­
Vizitînd ma’ multe blocuri şi Ştefa Deneşj. Ioan Olteanu şi mulţi alţii stau Dar aceasta nu înseamnă că s-a cate pentru dezinfectare. Zilele trecute
apartamente din noul centru făcut totul. Multe comitete de li se făceau ultima toaletă. O mun­
al oraşului Brad, ne-am con­ Bine întreţinut este şi blooul cu geamuri lipsă la apartamen- blocuri nu-şi trăiesc cu adevă­ ca migăloasă a fost depusă şi la ame­
vins că majoritatea locatarilor rat viaţa. Unele nu sînt cunos­ najarea dormitoarelor. Toate au fost
îngrijesc apartamentele. Este C 3. in aparta- \ ,, ........ te. Multe gospo- cute de locatari. Iată de ce Co­ zugrăvite, iar în parte din ele au Straşnici !
plăcut de pildă să vizitezi blo­ mitetul executiv al Sfatului fost montate sobe de teracotă. Sta­
cul C 6. Aici există o curăţenie mentul zidarului dine erau supă­ popular al oraşului Brad, are ţiunea, înzestrată cu cabinet medical
perfectă atit pe scări cit şi în Vasile Stehan L o c u i n ţ a e a ta , rate pentru fap­ datoria să antreneze comitetele şi personal de specialitate, cu o canti­
apartamente. In fiecare zi se de blocuri într-o muncă mai nă, bibliotecă, cinematograf, asigură
ştie precis cine anume din lo­ s-au pe scări, e în grijeşte-o ! tul că nu aveau organizată iar dacă acestea oamenilor muncii condiţii minunate Forfotă ¦ obişnuită... Chemă la el pe Con­ timp în cursă. De u-
catari este de serviciu la cură­ ordine şi cură­ curent electric nu-şi fac datoria să fie trase la de odihnă şi tratament. ca în fiecare zi de stantin Buştină, şeful ceea, trebuia asigura­
răspundere. Mai multă preocu­ lucru la garajul unei brigăzi de repa­ tă o funcţionare per­
ţenia casei scării, deoarece este ţenie. Aceleaşi cu de 3 zile. A cui pare trebuie să existe din par­ In staţiunea Miercurea-Băi, totul a l.R.T.A. din Petro­ raţii, Acesta, după fectă a tuturor meca­
ţost pregătit cu răbdare şi pricepere, şani. Vie întrecere a ce-şi consultă un car­ nismelor. Cei trei ti­
trecut pe grafic acest lucru. vinte se pot spune şi despre lo­ este vina ? Constructorul, şan­ tea I.G.O. Brad şi a şantierului Primii oaspeţi voi aprecia desigur fap­ brigăzilor care lucrea­ neţel din buzunarul neri înţeleseră acest
catarii blocului B 1. Spre deo­ tierul T.C.M.M. Brad în afară tul că staţiunea balneo-climaterică ză aici... salopetei, răspunse: lucru şi nu mai ză­
Pentru a face blocul şi mai fru­ sebire de altele, aici, în faţa că a făcut lucrări de mîntuială, de construcţie al T.C.M.M. Să boviră. Nu trecu mult
blocului, a fost amenajată o multe din ele au fost lăsate ne­ Miercurea, din raionul Sebeş, î-a pri­ îşi face apariţia în — E clar. Lusaţi-o timp şi raportară
mos. locatarii au aşezat pe pe­ zonă verde. Scările sint întot­ terminate. Aşa a procedat şi cu nu se uite că pentru construi­ curtea garajului ma­ de-acum pe mina noa­ plini de mindrie în­
deauna curate. In apartamente tabloul de siguranţă care nu este mit aşa cum se cuvine. Ei vor avea şina cu tir. 50467. Se stră. deplinirea sarcinii pri­
reţii întregii scări tablouri la fel Deosebire face familia pus la punct şi din care cauză rea blocurilor din noul centru opreşte. Şoferul intră mite.
prilejul să se odihnească şi să se în biroul dispecerului. Deşi în planul zilei
fiumoase Aceasta dovedeşte că tov. Gheoighe Nica, unde par­ locatarii suferă. respective erau prevă­ — Straşnici băieţi!
— Trebuie execu­ zute alte lucrări, Buş­ le spuse dispecerul.
chetul este murdar. Dar să revenim tot la felul tată de urgenţă o tină luă măsuri de Şi avea dreptate.
mică reparaţie, tov. întrerupere a unora Straşnici băieţi are
Cu totul necorespunzător stau cum blocul este gospodărit. O Richter — se adresă dintre ele. Baştină in brigada
lucrurile la blocul A 1. Blocul gospodină se plîngea că a pă­ şoferul dispecerului. lui. Toţi şoferii îi sti­
Nu trebuie neglijată — Nicitlcscule, ră- mează pentru calita­
a fost dat în folosinţă în toam­ truns apa în cameră. Mergînd sau amînatu pentru mii cu doi ortaci în
că mai tîrziu ne-ar atelier şi termini lu­ tea lucrărilor pe care
na anului trecut, fără ca anu­ insă în podul blocului se poa­ pricinui necazuri mai crarea pe care ai în-
mite lucrări „mărunte“ să fie te observa că lipsesc multe ţi­ mari. ceput-o. Radu şi Fe­ le execută.
tea merg cu mine.
terminate. Cind au fost demon­ gle, motiv pentru care plouă în

tate schelele, constructorii au casele oamenilor. Nimeni insă.

spart majoritatea geamurilor. nici locatarii, nici comitetul de

Răminea ca ele să fie puse de bloc nu au luat măsuri. Aici şi

comitetul! de bloc îşi face da­ constructori, dar au trecut atî- curăţenia scărilor lasă mult de al oraşului Brad statul a chel­ trateze în condiţii mult mai bune faţă Dispecerul înţelese Maşina trebuia să I. CRIŞAN
despre ce este vorba. plece peste puţin
toria, că clip e] fac parte oa­ tea luni şi încă nu s-au luat dorit. Curăţenia se face la în- tuit sume importante. de anii trecuţi. corespondent

meni gospodari care ţin la avu­ măsuri. Ce~i drept, nici locata­ timplare. Interesant, că în blo­ IV, ALBU A. !VjASjlLE l ^ w v v w v w v w v w v v\AiVa a /w v v v v w v ' w w w w v w w j

\