Page 87 - 1962-06
P. 87
iír. 2333 drümüc s o 'c m u s m w i Vm 9
introducerea tehnicii noi - preocupare
permanentă a organelor
şi organizaţiilor de partid
Pe stadionul Republicii din zaţi în tribune alcătuiesc ini ciie şi uzinele bucureştene, con sună chemări în cinstea marii Documentele partidului nostru ŞTEFAN ŞERBAN cărbunele se transporta ma
Capitală a avut loc duminică ţialele uriaşe R.P.R.—U.R.S.S. arată că principala rezervă pen nual, s-au introdus scocuri os
după-amiază un mare miting structori, intelectuali, studenţi prietenii romîno-sovietice, a glo tru creşterea necontenită a pro secretar al Com itetului raional cilante, mecanizîndu-se astfel
consacrat vizitei în ţara noa In tribuna oficială sînt pre ductivităţii muncii constă în in transportul în proporţie de 90
stră a delegaţiei de partid şi zenţi membri ai C.C. al P.M.R., — îi întîmpină cu urale şi ova riosului Partid Comunist al troducerea in producţie a celor al P.M .R. B rad la sută faţă de 60 cit a fost
guvernamentale a uniunii So ai Consiliului de Stat şi ai gu mai noi cticeriri ale tehnicii, în planificat.
vernului, conducători ai insti ţii îndelungate. Uniunii Sovietice, a Partidului aplicarea tehnologiei moderne rii Barza, cu care ocazie frun
vietice. tuţiilor centrale, organizaţiilor şi a metodelor de muncă îna taşii în producţie, ingihetii şi In adunările drganizaţiilor de
Pe traseul străbătut de coloa obşteşti, ai organelor locale de Peste întregul stadion dom Muncitoresc Romîn, conducăto intate. tehnicienii au venit cu propu partid şi în consfătuirile de
partid şi de stat, academicieni neri constructive în ceea ce producţie, muncitorii, tehnicie
na oficială de maşini pînă la şi alţi oameni de ştiinţă, artă neşte aceeaşi atmosferă de pu rul iubit al poporului nostru, Tn lumina acestor documente priveşte realizarea lor practică. nii şi inginerii au făcut propu
stadion mii de bucureşteni au şi cultură, generali şi ofiţeri su ternic entuziasm cu care au pentru pace şi prietenie intre Comitetul raional al P. M. R. neri preţioase şi in ceea ce pri
salutat călduros pe oaspeţi. periori ai forţelor voastre ar Brad, după o temeinică analiză Nu a fost neglijată nici pro veşte reducerea consumurilor
mate, precum şi ziarişti romîni fost primiţi oaspeţii sovietici popoare. Zeci de mii de glasuri a situaţiei din întreprinderile blema înlocuirii treptate a uti specifice la materialele defici
Zeci de mii de oameni ai mun- şi străini. raionului, a elaborat un plan lajelor vechi, cu uzură fizică şi tare şi la cele cu pondere mare
cii umplu tribunele şi terenul pretutindeni în cursul vizitei scandează : „R.P.R.—U.R.S.S.“, de măsuri cu privire la intro morală înaintată, care nu mai în preţul de cost Astfel, s-a
stadionului împodobit sărbăto Sînt de faţă şefi ai misiunilor „P.M.R..—P.C.U.S.“. ducerea tehnicii noi în toate corespund cerinţelor tehnicii ac propus să se ia o serie de m ă
reşte. De jur împrejur flutură lor in tara noastră. ‘sectoarele de activitate. tuale. Astfel, la E. M. Barza s-a suri tehnico-organizatorice me
drapele de stat ale celor două diplomatice acreditaţi în R.P. înlocuit în cursul anului 1961 un nite să înlocuiască, acolo unde
ţări şi steaguri roşii ale parti Se intonează imnurile de stat In aplauzele entuziaste ale Printre măsurile stabilite se număr de 5 eompresoare cu ran e posibil, lemnul de mină cu
dului. In faţa tribunei centra Romînă. prevede şi organizarea comisii dament scăzut, 280 perforatoare prefabricate de beton şi armă
le se află portretele clasicilor co Ora 16,30. Sosesc tovarăşul ale Uniunii Sovietice şi R. P. participanţilor, tovarăşii Gheor- lor pentru tehnica nouă în ca pneumatice uzate şi 3 trolii turi metalice, ce pot fi recu
munismului —Marx, Engels, Le- drul întreprinderilor, secţiilor şi vechi cu utilaje noi cu produc perate.
nin. De o parte şi de alta sînt por N. S. Hruşciov şi ceilalţi membri Romîne. ' ghe Gheorghiu-Dej şi N. S. sectoarelor. Aceste comisii sînt tivitate mărită. De asemenea,
ai delegaţiei sovietice, împreu formate din cei mai buni spe s-au introdus încă 5 compre- La I. M. Ţebea, în baza ex
tretele tovarăşilor N. S. Hruş- Mitingul este deschis de tova Hruşciov îşi strîng căld?ros m a cialişti -—muncitori fruntaşi, in soare noi de capacitate mare, perimentărilor făcute, s-a tre
ciov şi Gheorghe Gheorghiu- nă cu tovarăşii Gheorghe Gheor- răşul Florian Dănălăche. mem nile. gineri şi tehnicieni care au pri 300 perforatoare şi două trolii cut în Cut-sul anului 1961 la’
Dej. Pe mari pancarte sînt în bru al C.C. al P.M.R., prim-se- Mină în mină, tovarăşii mit sarcina să studieze şi să noi. Sint în curs de execuţie aplicarea susţinerii elastice cu
scrise. în limbile rusă şi romî- ghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, cretar al Comitetului orăşenesc Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nilcita ajute organele şi organizaţiile proiectele de înlocuire a maşini bolţari a galeriilor, ceea ce a
Sergh-eevici Hruşciov şi Ion de partid în rezolvarea proble lor vechi de extracţie de la condus la o reducere a preţu
nă, lozincile: „Slavă gloriosului Gheorghe Apostol, Emil Bodnă- Bucureşti al P.M.R. melor legate de progresul teh puţurile „Elena“ (Musariu) şî lui de cost cu 1.500 lei/m.l. de
popor sovietic constructor al co nic. Brădişor cu maşini moderne galerie săpată şi armată, ca u r
munismului“, „Să înflorească în raş, Petre Borilă, Nicolae Ceau- Rostesc cuvîntări de salut to Gheorghe Maurer răspund cor care vor asigura o extracţie mă mare a economisirii a 1,5 m.c.
veci prietenia romîno-sovietică“, varăşii : rÂntonache Hristache.. dial aclamaţiilor mulţimii, care Pentru rezolvarea problemelor rită, la nevoile sarcinilor de lemn de mină şi 2,2 m.c. beton
„Trăiască unitatea indestructi şescu, Chivu Stoica, Alexandru ce depăşesc posibilităţile teh plan pentru anii viitori. In la un m.l. galerie, pe lîngă o
maistru forjor la Uzinele „23 se prelungesc minute în şir. nice ale unităţilor s a prevă cursul acestui an lucrările vor creştere a vitezei de săpare cu
bilă a lagărului socialist sub Drăghici, Alexandru Mogliioroş, August“, Lilfana Ionescu, stu Marele miting a constituit o zut încheierea contractelor de fi terminate şi cele două maşini 23 la sută faţă de vechiul sis
steagul invincibil al marxism- dentă la. Universitatea din Bucu colaborare cu Comitetul de stat de extracţie moderne vor fi tem de săpare şi armare cu ca
leninismului“. „Trăiască pacea, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, puternică manifestare a legătu rerttru Tehnică Nouă şî cu alte puse în funcţiune. dre de lemn şi zidărie de be
prietenia şi colaborarea intre rilor de prietenie de nezdrun 'nstitute de speciaHtate. ton. S-a introdus de asemenea
ponoare“. Leontin Sălăjan, ştefan Voltee, Tot pe linia înlocuirii utilajelor sistemul de susţinere cu inele
reşti. :Athanase Joja. preşedin cinat ce unesc Republica Popu Pentru informai ea colective şi uneltelor vechi, la I.M. Ţebea de bolţari, montate în cîmpuri,
Sportivi în tricouri roşii aşe- Mihai Dalea, Alexandru Bîrlă- lor de muncitori despre acţiu s-a trecut la introducerea perfo prin care se realizează o eco
[i tele Academiei R.P. Romîne. lară Romînă şi Uniunea Sovie nea de introdúcele a tehnicii ratoarelor electrice. în locul ce nomie de 2.500 lei/m.l. şi o creş
deanu. Zecile de mii de partici Iau apoi cuvlnt.nl tovarăşii tică, partidele marxist-leniniste toi în întreprinderi, s-a prelu lor pneumatice obţinîndu-se prin tere a productivităţii muncii cu
şi popoarele celor două ţări în crat în şedinţele organizaţiilor aceasta o reducere a timpului 30 la sută, faţă de vechea me
panţi la miting — muncitori, Gheorghe Ghsorghiu-Dej şi N. S. lupta comună pentru triumful de bază Hotărîrea C. C. al de perforare cu circa 60 la sută todă de armare.
Hruşciov. socialismului şi comunismului, P.M.R. şi a Consiliului de Mi- pe lîngă uşurarea eforturilor fi
ingineri şi tehnicieni din fabri- zice ale muncitorilor la perfo Prin aplicarea acestor metode
Cuvîntările, ascultate cu mare pentru apărarea păcii. miştri al R.P.R. cu privire la ri rarea găurilof de mină. noi de susţinere a lucrărilor de
dicarea nivelului tehnic al pro deschidere s-a obţinut la I. M.
atenţie, sînt primite cu deose •k ducţiei, precum şi planul 'de Pentru scurtarea duratei ope Ţebea în anul 1961 o economie
bită însufleţire. In repetate rîn- întreaga desfăşurare a mitin măsuri elaborat de Comitetul raţiunii de încărcare a m ateria de peste 500.000 lei, iar în anul
duri ele sînt subliniate de aplau raional de partid. Prelucrările lului la săparea lucrărilor mini 1962 valoarea economiilor va
ze, ovaţii şi urale puternice. Ră gului a fost transmisă prin pos s-au făcut în prezenţa organe ere s-a acordat atenţia necesa depăşi 1.000.000 lei.
lor sindicale şi a organelor de ră şi mecanizării acestei opera
turile noastre de radio şi tele conducere din secţii şi sectoare. ţiuni care intervine cu o pondere In lupta pentru dezvoltarea
viziune. Pe lingă aceasta, s-a încetăţe ridicată în durata unui ciclu. continuă a tehnicii, o deose
nit şi practica deplasării siste Astfel, la E M. Barza se expe bită însemnătate o au sprijini
;fiiiiliniiiiil!!iiiiiiî matice a membrilor Comitetu rimentează utilizarea diferitelor rea de către organele şi orga
lui raional de partid în între tipuri de maşini de încărcat, iar nizaţiile de partid a mişcării
Sosirea Isî Capitală a unei misiuni de bunăvoinţă a Republicii Dahomey prinderi, secţii şi sectoare, dînd la T. M. Ţebea s-au introdus în inovatorilor şi raţionalizatorilor
sprijin practic la îndeplinirea luna martie ac. maşini de în şi a schimbului de experienţă
sarcinilor. cărcat de tipul G.N.L., care. ne între întreprinderi. Este demn
lîngă că oferă o productivitate de menţionat faptul că !a E. M.
Luni a sosit în Capitală o mi şedinte al Consiliului de Stat nistrului Forţelor Armate, Stan- misiuni diplomatice acreditaţi In realizarea progresului teh ridicată a muncii si o reducere Ţebea s-a confecţionat cu re
siune de bunăvioinţă a Repu al R.P. Romîne, Anton Breiten- ciu Stoian, secretar general al la Bucureşti. nic, organizaţiile 'de partid şi a preţului de cost a lucrărilor, surse interne o maşină de în
blicii Dahomey, condusă de hofer, membru al Consiliului de Ligii romîne de prietenie cu po conducerile exploatărilor mini contribuie la micşorarea efor doit cintre metalice, cu ajuto
Sourou-Migan Apithy, vicepre poarele din Asia şi Africa, func Tovarăşul Ştefan Voitec a ere. socotesc că una din verigile tului fizic al muncitorilor. rul căreia se realizează o econo
Stat, Gogu Rădulescu, ministrul ţionari superiori din Ministerul principale este introducerea mie de 978 Ici pe o clhtră con
şedintele Republicii. comerţului exterior, Eduard Me- Afacerilor Externe şi Ministe urat oaspeţilor bun sosit în unor noi metode de exploatare S-a constatat de asemenea că fecţionată. inovatorii Faur Da
zincescu, adjunct al ministrului rul Comerţului. patria noastră. de mal mare productivitate. acolo unde organizaţiile de vid, Telvian Vasile şi Bănici Au
La sosire, pe aeroportul Bă- partid se preocupă, temeinic de rel au realizat un dispozitiv de
Afacerilor Externe, Floca Krhip Au fost de faţă şefi ai unor A răspuns Sourou-Migan Astfel, se experimentează în activitatea economică a între îndoire a tablei pentru confec
neasa, oaspeţii au fost întîmpi- şi Mihai Burcă, adjuncţi ai mi Apithy. prinderilor. introducerea tehni ţionarea scociirilor oscilante,
minele Barza metodele de ex cii noi progresează, fapt ce con operaţie care în trecut se fă
naţi de $teîan Voitec, vicepre (Agerpres) stituie o pîrghie importantă în cea manual.
ploatare cu înmagazinate a ml- creşterea productivităţii muncii,
în reducerea preţului de cost. Organele şi organizaţiile de
I nereului cu fîşii înclinate, cu Astfel, la E. M. Barza se utili partid din cadrul întreprinderi
zează pe scară tot mai largă lor miniere din raion s-au preo
Deschiderea lucrărilor Reuniunii generale a Comisiei rambleere şi altele. Pentru îm trolii pneumatice pentru înlo cupat în mod special şi de pre
bunătăţirea calităţii minereului cuirea muncii manuale la ridi gătirea tehnică şi profesională a
carea materialelor necesare lu muncitorilor şi cadrelor tehni
E lectro--tehnice Internat9ionale extras şi pentru înlăturarea crărilor de săpare si armare a ce, prin selecţionarea elevilor şi
pierderilor de substanţă utilă, suitorilor, iar la I. M. Ţebea este a lectorilor pentru şcolile de ca
Luni, 25 iunie, s-au deschis au luat loc conducători ai Co nouă şi reprezentanţi ai unor fost preşedinte al C.E.I. a ţinut la lucrările de exploatare, s-a în cură de introducere transpor lificare profesională şi de mai
in aula Facultăţii de Ştiinţe misiei Electrotehnice Interna cea de-a VlII-a conferinţă me- trecut la extinderea pe scară tul mecanizat prin cablu fără ştri şi prin urmărirea modului
Juridice din Capitală, lucrările ţionale, Organizaţiei Interna organizaţii obşteşti. morială „Charles le Maistre“. largă a puşcării selective la fi fire — pe galeria de transport de predare a cunoştinţelor teo
Participanţii la Reuniune, au Aceasta este ultima dintr-un loanele subţiri şi la podirea ve- retice şi practice.
celei de-a XXVlI-a Reuniuni ţionale de Standardizare, Comi ciclu de conferinţe anuale, con trelor de la locurile de muncă a orizontului 140 Est. ceea ce
generale a Comisiei Electro-teh- tetului Electrotehnic Romîn. fost salutaţi de prof. Remus sacrate memoriei primului se cu producţie ridicată. In cursul anului 1961 au fost
nice Internaţionale (C.E.I.). va înlocui munca manuală a 15 calificaţi 1 510 muncitori mineri
In prezidiul primei şedinţe au Răduleţ, preşedintele Comitetu cretar general al C.E.I., organi Experimentarea şi introduce de la E. M. Barza, iar un nu
Comisia Electrotehnică Inter luat loc de asemenea, Ion lui Electrotehnic Romîn. zatorul acestei comisii. rea acestor noi metode de lu transportori. In abataje, unde măr de 157 elevi au absolvit
naţională este cea mai veche Gheorghe Maurer, preşedintele cru a fost dezbătută în sesiuni cursurile scolii profesionale din
şi mai maTe dintre organiza Consiliului de Miniştri, Con Discursul inaugural a fost Participanţii la cea de-a tehnico-ştiinţifice Organizate de Gurabarza.
ţiile tehnice internaţionale cu stantin Tuzu, ministrul Meta rostit de preşedintele Consiliu XXVII-a Reuniune Generală, comitetul sindical al Exploată-
caracter neguvernamenta-l. Ţă lurgiei şi Construcţiilor dş ma lui de Miniştri al R.P. Romîne, vor dezbat» timp de două săp Un număr de 6 ingineri de la
rile membre ale C.E.I. întrunesc şini, Bujor Almăşan, ministrul Ion Gheorghe Maurer. tămâni probleme ale apropierii E. M. Barza şi I. M. Ţebea ur
peste trei sferturi din populaţia Minelor şi Energiei electrice, şi unificării practicilor, reguli mează cursurile postuniversita-
Dumitru Simulescu, ministrul Prof. G. de Zoeten, preşedin- lor, prescripţiilor şi standarde te de 2 şi 3 ani în vederea apro
globului. Transporturilor şi Telecomuni 1ele Comisiei Electrotehnic» In lor naţionale, in cadrul a 20 de fundării cunoştinţelor cu carac
La Reuniunea de la Bucureşti, comitete tehnice şi 15 comitete ter tehnic şi economic In ra
caţiilor, acad. Athanase Joja, ternaţionale, a rostit cuvintul şi subcomitete de experţi în do
participă aproape 800 de per preşedintele Academiei R.P. Ro de deschidere a Reuniunii Ge meniul electrotehnicii, energe mura minieră.
sonalităţi marcante din indus nerale. 1952.
triile electrotehnică, energetică, mîne, Isac Martin, preşedintele ticii. electronicii şi telecomu Un aport important la intro
electronică şi telecomunicaţii din Consiliului Central al Sindica A vorbit apoi A. E. Viatkin, nicaţiilor.
29 de ţări de pe întregul glob. telor, ştefan Nădăşan, preşedin preşedintele Organizaţiei Inter ducerea şi extinderea metodelor
tele Comitetului pentru tehnică naţionale de Standardizare (Agerpres)
In prezidiul şedinţei festive (I.S.O.), care a adus Reuniunii avansate de muncă îl aduc şi
salutul acestei organizaţii.
cursurile de economie concretă
In continuare, dr. I. Berlitz,
din cadrul Întreprinderilor mini
P r 'e m 096
ere, precum şi Şcoala economi
Zilnic, dar in special du seminţe primite în primăvara sînt numai citeva din ţările ale furt (R. D. Germană), staţiu
minica, minunatul parc den- aceasta. In mină ţinea două căror grădini botanice ne-au nea experimentală din Sime că de doi ani de pe lingă Co
clrologic din Simeria, adună pe plicuri de o formă neobişnui solicitat seminţe. ria a obţinut trei medalii de
aleile sale nenumăraţi vizita tă. Se vede că le primise abia argint. Privim medaliile si no mitetul raional de partid Brad.
tori.Vin aici să admire specii atunci şi încă nu apucase să Desigur că şi în ţară au
din flora celor cinci continente, le citească. Observîndu-ns, s-a fost trimise loturi de puieţi simţim parcă şi noi minări Comitetul raional de partid
oameni ai. muncii din regiune îndreptat spre locul uncie ne exotici din specii forestiere şi precum şi organele şi organi
şi din ţară, vizitatori din aflam. ornamentale obţinuţi în pepi de acest succes.
străinătate Magnolii, cu flori nierele anexe ale arboretumu- zaţiile de partid din întreprin
albe, marmoreene, bambuşi, — In cadrul lucrărilor de lui. Numai. în acest an. au fost — Toate aceste rezultate,
chiparoşi, arbori unici in fe aclimatizare şi multiplicare ă valorificaţi 34.000 puieţi de ta deri vor depune şi pe viitor
lul lor. în special din flora plantelor exotice de interes lie mare şi. mică. ve-a spus ca încheiere tov. Hu- v
Chinei, Japoniei şi America de forestier sau ornamental, ne toate eforturile pentru îmbună
Nord, stîrnesc admiraţie. explică tov. Radu, ţinem o le ...Ne îndrentă.m apoi sore lea. sînt rodul muncii intre- j;
gătură strînsă cu institutele şi clădirea staţiunii experimenta tăţirea conducerii producţiei,
Dar, pentru ca in fiecare grădinile botanice din ţară si le a institutului de cercetări gului colectiv. Nu putem să i
primăvară cei care vin aici să străinătate prin schimburi de forestiere ce se află în incin luînd o atitudine fermă împo
găsească arboretumul bine în seminţe. ta arboretumului. La intrare, nu. amintim cu această, oca- f
treţinut şi îmbogăţit cu noi aşezat în loc vizibil, se află un triva actelor de formalism şi
specii de plante, colectivul de Pentru exemplificare ne-a panou. El cuprinde planul re 2ie numele muncitorilor şi
lucrători din cadrul Staţiunii întins cel.e două plicuri. zervaţiei, un text explicativ nepăsare faţă de tehnica nouă,
experimentale I.N.C.E.F. desfă despre valoarea şi importan tehnicienilor Dor Ma.tei, Corn- i
şoară zilnic o activitate inten — Priviţi! Unul este din militînd neîncetat pentru pro
să de cercetare şi aclimatiza Cuba. iar celălalt din Japo ta sa şi fofoarafii care ser şa Ilie, Ana. Moscal, Cristina i
re. Pentru ca. să cunoaştem nia. Asemenea plicuri, prin ca gresul tehnic, factor important
citeva aspecte din munca lor re ni se cer sau ni se oferă vesc ca prim ghid. Bloch. Ana Schneider, Traian ţ
să le facem o vizită. anumite loturi, de seminţe, în desăvîrşirea construcţiei noa
primim: foarte des. Pe bază de Ajunşi la staţiune facem cu Roşea si Ludovic lacob, oa- f
...Pe tov. inginer Stelian Ra stre socialiste.
cataloage primite de 1a. 104 noştinţă cu cercetătorul prin meni de nădejde ai staţiunii, \
du, şeful staţiunii, l-a.m găsit Hunedoara construieşte
grădini şi arboretumuri. din cipal, Aurel Hulea. Din discu care efectuează doar lucrări
într-una clin serele anexe pri întruna. In oraşul stderur-
străinătate, am trimis pînă ţii aflăm un fapt important cu de calitate. L
giştilor se ridică noi lo
acum. 2.000 loturi, de seminţe. care cercetătorii se mândresc înainte de a pleca, răsfoim ţ
cartea de impresii şi dăm pes- i cuinţe ’pentru muncitori.
pe drept cuvint. La Expoziţia te zeci de semnături. Zeci de \
In fotografie: Blocuri
internaţională de horticultură semnături şi multe, multe cu
vinte de admiraţie pentru ce noi, moderne, care între
a ţărilor socialiste de la Er- le văzute. Vezi în aceste cuvin
gesc cu fiecare an peisa
te respect si dragoste pentru
farmecul, nebăvuit ce ţt-l ofe jul cetăţii de oţel a pa
ră natura: respect si admi
raţie pentru munca neobosită triei.
vind cu mult interes o cultu U;R.S.S„ Anglia, Franţa, Fin a oamenilor de aici.
ră de eucalipţi proveniţi din landa, Noua Zeelandă şi Italia, V. dafenoiu
^ ^ ’ik"St ’
