Page 28 - 1962-08

Hunedoara-Deva ^
Anul XIV. Nr. 2371
Directivele celui de al m -
lea Congres al P.M.R. trasează
sectorului forestier sarcini im­
portante între care : introduce­
rea tehnicii noi, care să ducă
la o exploatare raţională a fon­
dului forestier, mecanizarea pro­
ceselor tehnologice din exploa­
tările forestiere, pentru obţine­
rea unor indici ridicaţi de me­
canizare, ridicarea productivită­
ţii muncii, reducerea eforturilor rile forestiere unde apa se gă­
fizice, creşterea salariului me­ seşte numai în fundul văilor),
diu, valorificarea superioară a se pot colecta materiale de pe
lemnului şi reducerea pierde­ orice punct al traseului, căru­
rilor de exploatare.
Pentru înfăptuirea acestor
sarcini muncitorii, Inginerii şl
tehnicienii din întreprinderea
forestieră Haţeg s-au preocupat
în permanenţă de aprofundarea
metodelor de lucru avansate şi
aplicarea lor în procesul de
producţie. In atenţia lor a stat
înlocuirea muncii manuale la
cele mai grele faze de lucru ca
fasonatul, corhanitul şi încăr­
catul. Astfel, la începutul anu­
lui 1962 s-au dat in producţie
un funicular de tip „Mîneciu“ ,
un funicular de tip „Vissen“ şi
un funicular de înaltă produc­
tivitate de tip „Baco“ , toate la
faza de seos-apropiat.
Funicuilaru'l de tip' „Mîneciu“
înlocuieşte activitatea a 12 pe­
rechi vite şi reduce preţul de
cost pe tona-kilometrică cu 6,35
lei. Productivitatea acestui fu ­ s-au încheiat contracte cu mun­
nicular este de 50 m.c. pe zi, citorii pentru munca în brigăzi
materialul lemnos este scos din mici şi complexe cu salarizarea
parchet fără a suferi deprecieri
calitative şi fără nici o pierde­
re cantitativă.
Funicularui „Vissen“ din par­
chetul Fleuri, a fost instalat
spre finele semestrului I şi în
curlnd va intra în fncţiune. Te­
renul acestui parchet este foar­
te accidentat: panta mare, ver-
sânţi abrupţi şi stîncoşi, care
nu permiteau construcţia altor
instalaţii pentru scoaterea lem­
nului sub forma rotundă, decît
numai sub forma de lemn des­
picat. Prin introducerea aces­
tui funicular, se vor realiza eco­
nomii în valoare de 15.000 lei,
fără a mai ţine cont de redu­
cerea pierderilor la maximum la
faza de scoatere şi valorificarea
în sortimente superioare a lem­
nului.
In parchetul Murguş, a fost
instalat funicularul tip „Baco“ .
Experimentarea lui în acest par­
Un grup de activişti ai P.M .R.
f a c o vizită în R. P. Bulgaria
Mtfrţi la amiază a .părăsit
!Capitala, mdrepiîndsi-se spre
Sofia, un grup de activişti ai
Partidului Muncitoresc Romîn R.P. Bulgaria pentru a studia Numărul celor care şi-au p e­
condus de tov. Constantin Dra­ din experienţa organizaţiilor trecut concediul de odihnă in
gau, !membru supleant al C.C. 'Partidului Comunist Bulgar.
^ iŞ j
h-T-T va«
........ . L - L / r ^
La parterul noilor blocuri din oraşul Deva a fost dat in folosinţă, zilele trecute, un ma­
gazin modern cu autoservire.
IN FOTOGRAFIE: Aspect interior din noul magazin.
Joi 0 august 1962
chet, unde se lucrează in acord
global cu brigăzi complexe, a
dat rezultate fruiftoase. Faţă de
celelalte funiculare ca „Vissen“
şi „Mîneciu“ prezintă următoa­
rele avantaje: are productivita­
te dublă, motorul foloseşte drept
combustibil motorină, care este
ieftină, răcirea motorului se face
pe bază de aer (care are o deo­
sebită importanţă în exploată­
ciorul nu sare de pe linie, deoa­
rece are siguranţă automată.
In cursul semestrului I în ­
treprinderea forestieră Haţeg a
fost dotată cu încă 10 fierăstva-
ie mecanice „Drujba“ , pentru
recoltarea. lemnului. Faţă de
productivitatea ce se realizează
folosind munca manuală»- (cea.
4 m.c. la doborit. lemn de fag,
iar la secţionat in depozit' cca.
3 m.c! pe schimb), folosind fe-
răstraieie mecanice s-au ! obţi­
nut 28 m.c. productivitate la do-
bovit lemn de fag şi 24,5 m.c. la
secţionat în depozit. Deci pro­
ductivitatea creşte de 7 piuă la
10 ori faţă de cea realizată ma­
nual.
Pentru exploatarea raţională
a cotelor anuale de tăieri (p o­
sibilitatea normală) în cadrul
întreprinderii forestiere Haţeg
în acord global, la un număr
de 18 parchete.
In urma aplicării acestui sis­
tem, în trimestrul II s-a ajuns
Ta un indice de utilizare a ma­
sei lemnoase de fag de 71,69 Ia
sută, faţă de 56,56 la sută pla­
nificat ; de asemenea, a crescuţ
•nroflupţivitateamuncii jja , 1,13. lă
sută, iar ciştigul mediu realizat
de muncitorii care au lucrat în
acord global, este de 1.179 lei pe
lună faţă de 964 Iei cîştig me­
diu realizai de restul mun'cito-
rilor.
Lucrătorii întreprinderii fo ­
restiere Haţeg nu se limitează
numai ia aceste realizări; ei vor
căuta ca în viitor toate noută­
ţile tehnice pe linie de exploa­
tare, mecanizare etc., să le apro­
fundeze şi să le adapteze la
specificul locurilor de muncă.
IOAN DRAGAN
inginer principal Ia I.F. Haţeg
im -.
al P.M.R., prim-secretar al Ce-
mitefului regional Oltenia al
P.M.R,, care va face o vizită în
PROLETARI BIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI- VĂ!
|> W -i ',
Furnalul de 1.000 m.c. de la combinatul siderurgic Hune­
doara. Vedere de ansamblu a construcţiei furnalului care s-s
apropie de sfirşit.
FABRICA C H IM IC Ă 1Postii! de
____ ORA§TIE_____ i voluntari ne
Roadele muncii enfuziasie
Colectivul de muncitori, in­
gineri şi tehnicieni de la F.C.
Orăştie au obţinut şi în acest 'an
' frumoase -rezultate. Astfel,- pla­ colectivul fabricii a reuşit car în
nul producţiei globale pe 7 luni
a fost depăşit cu 13,68 la sută,
iar al producţiei marfă cu 13,10
la sută. Productivitatea muncii-
în semestrul I din acest an a
crescut cu 12,9 la sută.
Angajamentul a fosf depăşit
In cinstea zilei de 23 August,
colectivul de muncitori din sec­
torul metalurgic al F.C. Orăştie
s.a angajat să realizeze în luna
iulie economii în valoare de
65.000 lei.
Introducînd tehnica nouă, fo ­
Oameni ai muncii la odihnă
De la începutul anului şi pînă
în prezent şi-au petrecut con­
cediul de odihnă in staţiunile
balneo-climaterice din ţară 190
ăc oameni ai muncii din F.C.
Orăştie.
stătiuni este în acest¦ an cu 10
4 pagini 20 bani
•u
Muncind cu entuziasm, pli­
nind necontenit în valoare re­
zervele interne ale producţiei,
primele 6 luni aie anului să
realizeze economii în valoare de
1.990.000 lei peste sarcina pla­
nificată.
STELIAN BRAICA
şeful serviciului plan
losind raţional utilajele şi res-
pectînrl indicatorii de produc­
ţie, colectivul sectorului a reali­
zat în luna trecută peste 100.000
lei economii.
CONSTANTIN MIREA
inginer
la sută mai mare ca în aceeaşi
perioadă a anului trecut.
VLADIMIR DOROFTESE
lăcătuş
Pentru muncitorii, colectiviştii şi
ceilalţi oameni ai muncii din comu­
na Băifa şi satele din jur, duminica
trecută a fost o sărbătoare mai deo­
sebită. Aici s-a desfăşurat faza re­
gională a festivalului „Pe plaiurile
Hunedoarei".
Încă de dimineaţă, salul a căpătat
aspectul marilor întreceri artistice, a
sărbătorilor festive. Pe străzi, in
fata sfatului popular,, a căminului
cultural, dar mai ales pe platoul din
marginea salului (unde avea să se
desfăşoare în aer liber întrecerea ar­
tiştilor amatori) zeci, sute de cîntă-
reti, dansatori, instrumentişti, în pi-
loreşlile costume naţionale, se între­
ţineau cu localnicii sau cu tovară­
şii lor, prieteni nedespărţiţi ai sce­
nei, veniţi dc pe culmile Muncclului
sau ale Zarandului, din Deva, Si-
tneria, Ilia sau alte localităţi, pen­
tru a. se întrece în cîntec, joc şi
voie bună.
Iată, de pe scena improvizată, în­
zestrată cu microfon şi difuzoare,
pentru ca să se audă pînă departe,
prezentatorul anunţă începerea festi­
valului. Conform tradiţiilor, oaspe­
ţii — artiştii amatori din raionul
Brad — deschid concursul prin corul
căminului tultural din Baia de Criş.
Răsună pînă departe :
„Partidul meu iubit, mîndria mea
T c cînt părinte drag din toată inima,
Cu primăvara ta
Se-nalţă slava mea...
După ce corul şi-a epuizat reper­
toriul, au urcat scena formaţiile
oaspefilor: din oraşul regional Deva,
din raioiml Ilia şi, apoi, în înche­
iere, cele din raionul gazdă —
Brad. S-au întrecut. în fala sule-
r T V ¦**-•**. 'CV "S
RAID-ANCHETA
urgen!;
y\^<vA
Bătălia stringent recol- ¦
tei cerealelor păioase a
fost cîştigată cu succes în
majoritatea unităţilor a-
gricole. Cu ajutorul maşi­
nilor S.M.T. şi a mijloa­
celor de care dispun, lu­
crătorii ogoarelor au mun­
cit din sori şi pînă în
noapte pentm ca din re­
colta acestui an să nu se
piardă nici un bob.
Acum, in gospodăriile de
stat şi colective se desfă­
şoară alte lucrări tot atit
de importante. Este vorba
de treieriş si executarea
arăturilor adinei de vară.
Pentru a vedea cum se
desfăşoară aceste munci,
redacţia ziarului nostru a
întreprins un raid anche­
tă in cîteva unităţi din ra­
ioanele Ilia, Haţeg şi din
oraşele regionale Deva şi
Hunedoara.
Iată citeva din constată­
rile de pe t er en:
Muncă organizată — rezultate bune
Datorită unei bune orgatiizări a mun­ s-a desfăşurat fără întrerupere, zi şi toriştii îşi fac datoria. Tracto­
cii, a folosirii din plin a mijloacelor şi noapte) Paralel cu înmagazinarea re­
a timpului prielnic pentru recoltare,
membrii gospodăriilor agricole colective
din satele Şoimuş, Ilia şi Leşnic, ra­
ionul Ilia şi Hăjdat, de pe raza oraşu­
lui regional Hunedoara, au reuşit ca
în scurt timp să strîngă recolta de
păioase de pe întreaga suprafaţă. Gon-
comitcnt cu recoltatul, la aceste g osp o­ S.M.T.
dării au fost amenajate ariile de trcic-
riş, iar mijloacele de transport au fost
mobilizate la căratul snopilor pe arii
şi la eliberarea terenului de paie în
vederea executării arăturilor adinei de
vară. In această privinţă meriiă să fie
evidenţiat succesul obţinut de către
colectiviştii din Şoimuş, care, printre
primii din raion, au terminat secerişul
şi freierişul. Aceasta, ca urmare a
faptului că munca la aria electrificată
espondenţi nat, concomitent cu freierişul, şi ară­
informează:
în sprijinul oţelariîor
Răspunzîsid chemării adresată
de către oţelarii hunedoreni tine­
retului, de a colecta cit mai mult
fier vechi, utemiştii de la F.C.
Orăştie au -colectat şi predat Ia
I.C.M., de la începutul ariuluî
şi pînă în prezent, peste 335
tone fier vechi.
In această acţiune s-au evi­
denţiat tinerii Dumitru Vălea-
nu, Ion Fiorea, Vasile Sîăbă'u,
Gheorghe Irimie, Maria iPopes-
cu, Gheorghe Munteanu şi alţii.
ION MISCHIE
inginer
Se fac ultimele pregătiri
Pentru expoziţia de obiecte confec­
ţionate din mase plastice, care se va
descinde în curînd la Bucureşti, co-
lecfivu! de muncitori de la atelierul
de sculărie al F.G. Orăştie tace ulti­
mele finisări ale matriţelor pentru jo­
cul de construcţii şi un nou model de
agrafă pentru păr, destinată tinerelor
fele.
VASILE HOREA
maistru
lor de spectatori 3 formaţii, 'de cor,
7 echipe de dansuri, 4 brigăzi ar­
tistice dc agitaţie, o fanfara, un ta­
raf, o orchestră de muzică populară
şi uşoară, o orchestră de mandoline,
aproape 20 de solişti vocali, nume­
roşi solişti instrumentişti şi solişti
dansatori.
Din repertoriul fiecărei echipe se
degajă optimismul caracteristic vie­
ţii noastre noi, legătura firească a
artei cu frământările şi prcocupări-
F a z a re g io n a lă a festivalului
„PE P L A IU R IL E H U N E D O A R E I“
le oamenilor muncii din regiunea
noastră.
Brigada artistică de agitaţie a Ex­
ploatării miniere din Deva — una.
din' cele mai bune formaţii de acest
gen, participante la festival — a
surprins şi redat intr-un mod. su­
gestiv, bazîndu-se pe fapte concre­
te, succesele minerilor dc aici. a sa­
tirizat cu ascuţime nepăsarea şi Ic­
nea, chiulul şi lipsa dc răspundere
în muncă.
Caracteristic pentru toate brigăzile
artistice de agitaţie (mai puţin pen­
tru cca a Trustului aurului din
Brad) a fost grija fală dc conti­
nui şi prezentarea lui înlr-o formă
artistică cil mai. aleasă, dinamică şi
antrenantă. Pentru acest, lucru ele
au fost răsplătite cu aplauze.
...Pe platou s-a făcut linişte. Pre­
zentatorul anunţase corul căminului
cultural din Dobra. Interesul fală
Lipseşte schimbul doi
Colectiviştii din satui Strei, de pe
raza oraşului regional Hunedoara, şî
din Veţel, raionul Ilia, au terminat re­
coltatul griului cu 15 şi respectiv 13
zile în , urmă. Dar, acest lucru nu este
suficient pentru ca recolta să ajungă
la timp şi fără pierderi în hambare. ganizeze lucrul la batoze în două
Griul trebuie transportat la arii şi schimburi, asigurînd astfel -funcţiona­
treierat.
Iată ce s-a constatat în legătură cu direcţie consiliile de conducere şi or­
aceasta la G.A.G. din Strei. La briga­ ganizaţiile de partid trebuie să ia măn
da din Grişeni, pînă în ziua de 7 au­ şurile corespunzătoare pentru ca treie-
gust se terminase treieratul, dar la rişul să decurgă în condiţiuni bune.
brigada din Strei această lucrare este
rămasă în urmă. In ziua amintită, la Lucrează după bunul
ora H, cind am vizitat aria, nu se
afla acolo decît brigadierul de cîmp
şi un mecanic. Lucrul se întrerupsesc
deoarece colectiviştii erau plecaţi la
masă.
Anevoios se desfăşoară şi transportul
griului pe arie. In ziua de 7 august
mai erau circa 20 hectare de pe care
nu se strînsese griul. Zilnic se treieră
circa 6.500 kg. gria, ceea ce înseamnă
că treieratul va mai dura cel puţin io
zile.
O situaţie nu tocmai bună a fost în-
tilnită şi la G.A.G. din Vcţcl. Aici, aria
este electrificată. Dacă s-ar li organi- finind seama că Ia această gos-;
coltei, colectiviştii din Şoimuş, avînd
în permanenţă sprijinul şi îndrumarea
organizaţiei de partid, au trecut la
predarea obligaţiilor contractuale faţă
de stat, a uiumului şi a cerealelor cu­
venite pentru muncile executate de
De asemenea, o preocupare de scamă
a existat şi în ceea ce priveşte pu­
nerea unor baze trainice recoltei vii­
toare. Imediat după seceriş a fost că­
rată şi împrăştiată pe mirişte pleava
şi alte îngrăşăminte organice, care
au fost încorporate în sol o dată cu,
arătura adîncă. Pînă acum s-au efec­
tuat arături adinei pe mai rnult de
jumătate din suprafaţa planificată, iar
pe 12 ha. s-a însămînţat porumb fu­
rajer în mirişte.
@u bune rezultate au muncit şi co­
lectiviştii din, Leşnic. Gu sprijinul me­
canizatorilor. care au lucrat cu 6 trac­
toare în două schimburi, ci au termi­ datoria aşa cum se cuvine.
turile adinei dc vară. Această lucrare
s-a executat pe suprafeţe întinse şi Ia
G.A.G. din Ilia, unde mecanizatorii
din brigada condusă dc Nîcolnc Mun-
teanu lucrează fot cu 6 tractoare în
două schimburi, efeciuînd zilnic ară­
turi pe circa 20 ha.
Alături de colectiviştii din Hăjdat,
mecanizatorii au adus o contribuţie în­
semnată Ia strîngerca recoltei şi la
treierat. Totodată ci au arat peste 50
ha..-din care If -ha: au fo sf 1115301111- -
fale cu porumb furajer. La arie muti­
ca este bine organizată şî, după cum
ne spunea tov. fosii Nagy, preşedintele
gospodăriei, mîine se va termina treie-
rişul. Colectiviştii din Hăjdat au pre­
dat, de, asemenea, obligaţiile contrac­
tuale faţă de stat, uiumul şî cantitatea
de cereale cuvenită pentru muncile efec­
tuate cu maşinile S.M.T.
O m o lo g a re a u n o r noi p ro d u s e fin ite
din le m n
Ministerul Economiei Fores­
tiere a omologat noi produse
finite din lemn. Intre acestea se
numără un nou tip de cameră
combinată, o bibliotecii în trei
variante, două noi tipuri de fo ­
tolii, o măsuţă servantă, o masă
ovală extensibilă. Pentru înce­
perea producţiei noile, modele
au fost repartizate diferitelor
fabrici ce aparţin ministerului,
ţ-oe i l o a ie
de comportarea acestei formaţii este
justificat. In luna septembrie, corul
aniversează 75 de ani dc la înfiin­
ţare, 75 dc ani de activitate rod­
nică.
Pc scenă au urcat tineri şi vîrsl-
nici. oameni cu tîmplele albite —
vechi corişti ai căminului cultural.
„'Tc chit partid", „Floare dragă",
„Stă de veghe tot pămîntul“, „Mu-
reşana“, „Republică măreaţă vatră",
iată repertoriul, a curci interpretare
a fost apreciată, dar care solicită
pe mai departe eforturi şi stră­
danii.
La un nivel bun s-a ridicat corul
clubului din Gurabarza, care, spre
deosebire dc cel din Dobra, a avut
mai ¦multe elemente tinere, ceea ce
a favorizat, comportarea acestei for­
malii corale.
Pentru multe echipe de dansuri
scena a devenit, neîncăpăloare. Re­
petiţiile făcute scară de scară, inte­
resul şi pasiunea fată de artă ti-au
spus cuvîntul, Majoritatea echipelor
de dansuri, înccpînd cu cele din
Rapolt, Bîrsău, Muticei, Gurabar­
za, Hărţăgani şi terminând cu gru­
pul de solişti dansatori al clubului
sindicalelor din Deva, care s-a do­
vedit cel mai bun, au prezentat
spectacole omogene, bine interpre­
tate. Echipele de dansuri şi soliştii
dansatori au adus pc scenă voio­
şia şi bucuria zilelor pe care le
zat munca în aşa fel încif batoza să
funcţioneze fără întrerupere, se puiea
ca pînă acum să fie terminat freierişul.
Pentru înmagazinarea la timp şi fără
pierderi a recoltei, trebuie ca la g o s ­
podăriile colective amintite să se or­
rea neîntreruptă a acestora. In această
plac
Ii cunoşteam pe colectiviştii
clin Peştiş ca pe nişte oameni
harnici şi mereu dornici să ob­
ţină cit mai multe realizări/
De aceea, ne-a surprins faptul
că deşi au terminat recoltatul
cerealelor păioase, arăturile se
desfăşoară anevoios. Din cele
120 ha. planificate a se ara, nu
au fost arate pină acum decit
circa 35 ha. Mult prea puţin,
podărie există trei tractoare.-
Conducerea S.M.T. Orăştie nu
controlează însă felul cum trac­
ristul Gheorghe Munteanu din
brigada a opta nu lucrează aşa
cum cerinţele impun, ci după
bunul său plac. Deşi inginerul
agronom şi preşedintele gos­
podăriei i-au spus de nenumă­
rate ori să lucreze la arături
în timpul nopţii, el a refuzat
categoric. Cu toate că la gospo­
dăria agricolă colectivă din
Peştiş arăturile se desfăşoară în
ritm ’ nesatisfăcător, în ziua de
7 august, la orele 12, în curtea
gospodăriei stătea (în bună sta­
re de funcţionare) tractorul
T-160 de la S.M.T. Orăştie. Din
ce cauză ? Pentru că tractoris­
tul era plecat să-şi rezolve a--
numite probleme personale.-
Conducerea S.M.T. trebuie să ia
măsuri corespunzătoare faţă de
acei mecanizatori care nu-şi fac
Aşa nu se pot obţine
recolte sporite
Membrii gospodăriei colective din
Bîrcea Mică, de pe raza oraşului re-:
gioual Deva, au folosit cu chibzuinţă
mijloacele de recoltare şi au strîns li:
scurtă vreme cerealele păioase. Paralel
cu recoltatul a fost organizat şi trans-,
portul griului la arie. Astfel colecti­
viştii au avut posibilitatea să treiere
cîtc 10.000 kg. grîu, reuşind ca pînă
ieri să termine de treierat grîut de pe
întreaga suprafaţă. Producţia realiza-'
tă este mai bună decît în anii trecuţi.
Acest lucru s-a datorat în mare parte
faptului că în vara şi toamna anului
trecut lucrarea dc bază a solului, ară-,
(ura adîncă, a fost executată la scurt
(Continuare in pag, 2-a)
U.C.E.C.O.M. sau unităţilor in­
dustriei locale.
Pentru satisfacerea cerinţelor
cumpărătorilor, industria produ­
selor finite din lemn, a început
anul acesta fabricaţia de serie
a 18 produse noi din care o
bună parte au şi apărut în ma­
gazinele ele specialitate.
(Agerpres)'. \
trăim. Folclorul nou oglindit în stri­
găturile lor, a reflectat sentimente­
le cele mai înalte ale oamenilor
muncii faţă de partidul nostru, fată
dc realizările regimului democrat-
popular, încrederea în viitorul tot
mai luminos al patriei.
Soliştii vocali si instrumentişti
s-au prezentat la concurs cu reper­
torii bine alese şi reuşit interpre­
tate. S-a bucurat dc aprecierea una­
nimă cîntecele populare „Eu sîtit
fată dc Ia moţi" şi „Mîndră-i Hu­
nedoara mea“, interpretate de tova­
răşa B. Rod-ica, din Luticoi. căreia
îi aparţin şi textele şi muzica. Nu
mai puţin apreciaţi au fost Nan
Aurel (cimpoi) de la Muticei. Lu­
pei Viorel şi Doina Pcirlicean, so­
lişti ai căminului cultural din Vata
dc Jos.
Parcă anume lăsat la urmă, pen­
tru a încheia cu succes întreaga ma­
nifestare a artei hunedorene de du­
minică, taraful căminului cultural
din Vata dc jos a smuls publicu­
lui spectator ropote de aplauze. El
s-a dovedit o formaţie omogenă, cu
înalte calităţi da interpretare — do­
vadă concludentă a unei munci asi­
due, perseverente.
k
...Ora 7,S0 seara. Cu taraful că­
minului cultural din Vata de jos
faza regională a festivalului cînte-
culni şi dansului „Pc plaiurile Hu­
nedoarei“ a luat sfârşit. Nu s-au
sfîrşit însă cîntecul, jocul şi voia
bună. In acordurile fanfarei clubu­
lui muncitoresc din Gurabarza, oas­
peţii şi localnicii au petrecut în
continuare o scară plăcută.
I. CIO BO TA