Page 41 - 1962-10

rCúgiOíiaTér
j JAnul XIV. Nr. 2427
C propuneţi pen?ru îmburaăgăfirea calităjii metalului
Să. fie în tă r it sim ţu l d e
răspundere în m iineă
Urmăresc îndeaproape calitatea pro-i
ducţiei de fontă la arabele secţii de fur­
nale ale G. S. Hunedoara. Şi, bineîn­
ţeles, mă interesează mult şi cauzele
care o influenţează. De altfel aceasta
m' o cerc şi funcţia. De la bun început
? !<să, tu-buie să menţionez că în anul
acesta procentul de declasate a depă­
şit mereu admisul. In luna august, de
pildă, Ia secţia a I-a s-a înregistrat 7,29 pectării reţetei de încărcare, a varia-
la sută declasate, iar la secţia a II-a
4,85, faţă de 3,5 Ia sută cît este ad­
mis. In septembrie procenlul admis de
declasate s-a depăşit de asemenea, mai
ales la secţia l-a. Cit priveşte cauzele
în marc parte sînt de natură subiectivă.
Dar să le luăm pe rînd.
La secţia I-a declasatele au pro-
venit mai mult din
cauza mersului ne­
uniform al furnale­
lor. S-a mers adese­
ori cu temperatură
scăzută, mai ales
la sfîrşitul lunii. Ex­
plicaţia se găseş­
te în bună măsură în goana după can­
titate.
O cauză importantă a fost şi prăji-'
rea neuniformă a sideritei. Pierderea la
calcinare ajungea uneori pînă la 7 la
sută, faţă de 3 la sută cît este admis.
Mersul furnalelor a fost influenţat ne­
gativ şi datorită acestui fapt.
La capitolul materii prime şi mate­
riale s-ar mai putea vorbi şi de rezis­
tenţa slabă a cocsului în ultimul timp,
de conţinutul mare de steril în siderita
prăjită şi de conţinutul de fier incon-
stant al aglomeratului.
In .mod deosebit însă, vreau să im
sist asupra felului în care se respectă
reţeta de încărcare şi se urmăresc para-
metrii tehnici ai furnalelor. Şi aceasta
o voi face prin cîteva exemple. In ziua
de 2 august, bunăoară, la furnalul nr.
). schimbul III, şarja 19 s-au intro­
dus 190 kg. calcar în plus la corfă.
Maistru de schimb era Lăscuţ Păcu­
rarii. In 10 august, la furnalul nr. 3,
şarja 25, s-a încărcat în plus 160 kg. a-
glomerat. Vinovat este şeful de echipă
Vasile Stratulat. Şeful de echipă Ioan
Miron (care a avut mai multe abateri)
a încărcat în 15 august la şarja nr. 17
cu 170 kg. calcar mai puţin ş.a.m.d.
Exemple de acest fel pot fi date încă
multe. Iată cîteva şi de la secţia a II-a-
In ziua de 7 august, la furnalul nr. 6;
şarja nr. 9 s-a încărcat în plus cu 1000
kg. aglomerat, şarja nr. 8, în aceeaşi
zi, cu 210 kg. aglomerat, iar cu o zi
mai tîrzîu 200 kg. aglomerat. Aici to­
tuşi sînt mai puţine abateri decît la
secţia I-a. Ga urmare şi declasatele sînt
mai puţine.
l v o fa n é a ip t
F. C. Orăşfîe
Angajamente îndeplinite
Anul acesta, muncitorii, inginerii şi tehnicienii secţiei a f-a chimice, s-au
angajat să dea peste plan însemnate cantităţi de tanin, sulfat de mangan,
oxid galben de fier, oxid roşu de fier şi să realizeze 300.000 lei economii la
preţul de cost.
Au trecut 9 luni. Bilanţul realizărilor noastre este bogat. Noi am pro.
dus peste plan multe tone oxid galben de fier, oxid roşu de fier,
tanin, sulfat de mangan şi am realizat aproape 200.000 lei eco­
nomii Ia preţul de cost. Aceste realizări se datoresc îmbunătăţirii proce­
sului tehnologic la camerele cu reacţie, măririi debitului de aer comprimat
etc., care au dus la reducerea timpului efectiv de lucru şi, ca urmare, la
creşterea productivităţii muncii. In obţinerea acestor succese ne-a ajutat
mult şi colectivul sectorului mecanic-şef care a executat reparaţiile capitale
la maşinile şi utilajele noastre cu 6 zile mai repede faţă de grafic. Acum,
eforturile noastre sînt îndreptate spre realizarea şi depăşirea cu mult a an­
gajamentelor luate îu întrecere.
Obligaţiile contractuale sînt satisfăcute
în termen
Muncitorii, inginerii şi tehnicienii
fabricii noastre, mobilizaţi de organixa-
iile de partid, desfăşoară o înlrcce-
i susţinută şi pentru îndeplinirea
obligaţiilor contractuale faţă de be­
neficiari. Datorită creşterii producţiei
şi productivităţii muncii fabrica noas­
tră nu numai că a satisfăcut în ter­
men obligaţiile contractuale, dar a li­
vrat beneficiarilor în plus însemnate
cantităţi de produse. 'Astfel, întreprin­
derii „Electro-Banatul“ ‘Timişoara i
s-au livrat, în afară de contract, multe
kg. bioxid de mangan (piroluzită pen­
tru baterii), fabricii de mase plasti­
ce Bucureşti şi Combinatului chimic
din oraşul Victoria — multe kg. sul­
fat de mangan (soluţie), Întreprinderii
dc aprovizionare a şantierelor de con­
strucţii de pe lingă Sfatul popular al
Capitalei — o însemnată cantitate de
oxid galben de fier, necesar la fini­ In cele 9 luni care au trecut din nilor de plan, circa 1.000 kg. fir din
sarea noilor blocuri ca se construiesc acest an colectivul secţiei a II-a chi­ P.V.Q. de diferite grosimi şi cîte 1.000
în Capitală.
Multe produse au fost livrate bene­ cii şi folosire raţională a capacităţii le executăm pentru întreprinderea
ficiarilor înainte de termene prevă­ de producţie a maşinilor, a reuşit să „Electroaparataj“ Bucureşti.
zute in contract. Aşa de pildă, Ate­ dea peste plan însemnate cantităţi de
lierelor „9 Mai“ Bucureşti li s-au li­ produse. S-au produs în afara sarcL
Huneoo^.ra-•Devi
Duminică 14 octombrie 1962
Gît priveşte nerwpectarea parame­
trilor termici ai furnalelor, este sufi­
cient să arunci o privire prin secţii ca
să vezi maiştri şi şefi de echipă care
umblă de colo, colo, fără nici o trea­
bă, în timp ce aparatele indică varia-
ţiuni de la mersul normal.
Dar, la secţia a II-a, în afară neres-
ţiunii, calităţii aglomeratului, şi prăjini
necorespunzătoare a sideritei, la decla­
sare a mai contribuit faptul că fur­
nalul nr. 6 a mers mult timp numai în
două caupere. Din această cauză tem­
peratura a fost mai scăzută. In plus,
vagonul cîntar a avut abateri (şi mai
are) din cauza denivelării liniei ferate-
Trebuie amintit că şi acesta .este un
motiv al ncrespec-
tării întocmai a re­
ţetei de încărcare.
După cîte se vede,
majoritatea cauze­
lor care au ridicat
procentul de decla­
sate sînt de natură mai mult su­
biectivă. Ele pot fi evitate doar prin
întărirea simţului de răspundere al
maiştrilor şi şefilor de echipe, al tu-
turor furnaliştilor în general. Este bine
să se dea o atenţie sporită respectării
reţetei de încărcare, căci de aici se
ajunge la răciri, mers deranjat ş.a.m.d.
Să se elimine pe cît posibil opririle
neplanificate. Aceasta, pentru că, după
o oprire cît de scurtă, prima şarjă de
obicei se declasează. Gurile de vînţ
este bine să fie verificate după fiecare
descărcare şi atunci cînd se observă
pericolul de ardere să fie schimbate.
S-ar evita astfel multe neajunsuri. La
secţia a II-a vor trebui luate măsuri
pentru îndreptarea liniei ferate Ia va­
gonul cîntar.
De asemenea, s-ar putea preveni
multe deficienţe, dacă şefii de schimb
ar urmări cu consecvenţă analizele
ultimelor descărcări. Şi, bineînţeles, în
baza constatărilor, să ia măsuri de pu­
nere la punct a furnalelor.
Sînt sigur că procedînd astfel, în tim­
pul cel mai scurt furnaliştii vor putea
reduce procentul de declasate chiar sub
cel admis.
In afara celor de mai sus 'este ne­
cesar să amintesc că un sprijin pre­
ţios în munca furnaliştilor îl pot da
minerii, cocsarii şi aglomeratoriştii. Am
toată convingerea că şi ei îşi pot îm­
bunătăţi munca. De altfel faptele au
dovedit-o.
VICTOR ANDEEŞESCU
şeful grupului G.T.G. sectorul
furnale G. S. Hunedoara
me Inform ează
VASILE CHIŞCAN
inginer bil cu circa 10 la sută datorită
vrat 4 redactoare de viteză, Institutu­
lui cle cercetări chimico-farmaceulica
Cluj — 8 redactoare de viteză, Bazei
de aprovizionare a rafinăriilor Ploieşti
— 8 reductoare de viteză şi U.V. Că­
lan — 140 dulapuri metalice, cu o
lună înainte de termen.
REMUS FLORINGA
şeful serviciului desfaceri
Masini-unelte noi
înzestrarea tehnică a ţiei. Aceasta permite co­ fificat plan, o maşină de
secţiei a 111-a metalur­ lectivului să producă un
gice cu maşini-unelte volum mai mare de
noi creează condiţii din produse cu cheltuieli de
ce în ce mai bune peru timp şi forţă de muncă
tru mărirea producţiei mai puţine. Anul acesta,
şi productivităţii mun­ secţia noastră a fost do­ prin copiere.
cii, pentru ridicarea ni­ tată cu 5 strunguri pa­
velului tehnic al produc­ ralele, o maşină de re<v
PRODUSE P ES TE PLAN
mică, printr-o bună organizare a mun­ bucăţi din cele două repere pe care
PROLETARI VIN TOATE ŢÎRITBB, VINlft-VX)
Indici înalţi
de utilizare
a furnalelor
La furnalele Uzinei siderur­
gice „Victoria“ din Călan s-a
realizat anul aeesta o producti­
vitate cu 25 leg. de fontă mai
mare faţă de plan pe fiecare
muncitor şi oră efectivă de lu­
cru. Ln acest fel furnaliştii au
trimis turnătoriilor din ţară, de
la începutul anului, peste pre­
vederi o cantitate de fontă din
care se pot turna piese pentru
fabricarea a sute de maşini şi
utilaje.
O dată cu sporirea produc­
ţiei furnalelor a fost îmbunătă­
ţită şi calitatea foniei. Procen­
tul de fontă de calitate infe­
rioară a fost redus Ia circa ju­
mătate faţă de norma admisă.
Aceste realizări au fost posi­
bile datorită punerii în practică
a unor propuneri valoroase ale
furnaliştilor referitoare Ia per­
fecţionarea tehnologiei de ela­
borare a fontei.
(Agerprcs)
Din partea
beneficiarilor,
nici o reclamaţie
Produsele fabTicii noastre se
bucură de multă apreciere din
partea beneficiarilor noştri.
Aceasta datorită faptului că ele
sînt executate la un înalt nivel
calitativ. Spre bucuria întregu­
lui colectiv, anul acesta nu s-a
primit nici o reclamaţie din par­
tea beneficiarilor, atît Ia produ­
sele din mase plastice, cît şi la
tanin şi oxid.
La maşinile de injecţii din
secţia n-a chimică s-a reuşit
să se reducă rebutul recupera­
îmbunătăţirii calităţii reparaţii­
lor executate de sectorul meca­
nic-şef, cit şi unei mai bune uti­
lizări şi întreţineri a maşinilor
de către operatorii chimişti.
Prin contribuţia adusă la îmbu­
nătăţirea calităţii produselor se
evidenţiază tov. Anton Nagy,
Remus Mihăilă, Iosif Gheorghe,
operatori chimişti, Stelian Dră-
gan, şef de echipă şi Dionisie Pu-
ian, maistru.
IOAN SUSAN
şef de echipă
frezat universală, o ma­
şină de găurit, o maşi­
nă de frezat verticală
şi o maşină de frezat
IO SIF JURCA
strungar
VASILE COŢ
şef de echipă
4 pagini 20 bani
, ? V '^ X V 'V N , VVW V-
Una dintre brigăzile de mi­
neri fruntaşe de la sectorul l al
E.M. Aninoasa este şi aceea
condusă de comunistul Ioan Ma­
tei, din fotografia noastră. In
luna septembrie, brigada a ex-
* tras în afara planului 110 tone
cărbune şi a depăşit randamen­
tul planificat cu S procente.
Foto : I. TEREK
Lucrările agricole de toamnă
la timpul optim
Rezuliaîe bune
Sa G.A.C. din Ungurei
Hotărîţi să obţină producţii
sporite de cereale, colectiviştii
din satul Ungurei, raionul Sebeş,
acordă o deosebită atenţie în-
sămînţării în epoca optimă a ce­
realelor păioase. Cu ajutorul
celor 6 tractoare şi trei semă­
nători trimise aici de S.M.T. din
Miercurea a fost pregătită pînă
acum aproape întreaga supra­
faţă planificată şi au fost în-
săminţate 190 ha. cu cereale din
ceie 300 ha. planificate.
In scopul fertilizării terenului
pe 50 de ha. au fost adminis­
trate îngrăşăminte chimice (cîte
400 kg. superfosfat la ha.), iar
pe alte 30 ha. mai slab produc­
tive au fost aplicate 600 tone
gunoi de grajd revenind cîte 20
tone îngrăşăminte la ha. Conco­
mitent cu semănatul, colectiviş­
tii din Ungurei muncesc cu însu­
fleţire şi Ia recoltatul culturi­
lor prăşltoare. Pînă ieri 13 oc­
tombrie ei a recoltat porumbul
de pe mai mult de 30 la sută din
suprafaţa ocupată cu această
plantă.
La executarea arăturilor de
pregătire a terenului şi la se­
mănat şi-au adus o contribuţie
toţi mecanizatorii şi îndeosebi
tovarăşii Viorel Buhoi şi loan
Tileagă.
Frarsiaşâ ia sressmînfăn
Gospodăria agricolă colectivă
„Drumul socialismului“ din De­
va obţine rezultate bune la în-
sămînţările cerealelor de toam­
nă. Din cele 463 ha. planificate
a se însămînţa, 290 ha. au şi fost
pregătite prin arături şi discui-
re, îngrăşîndu-se totodată cu
gunoi de grajd. Pregătirea tere­
nului continuă paralel cu recol­
tarea culturilor de toamnă. Te­
renul fiind pregătit colectiviştii
de aici au putut însămînţa în
întregime orzul pe 61 ha. şi se­
cara furajeră pe 20 ha. Griul de
toamnă a fost de asemenea în-
sămînţat pe 135 ha. din cele 384
planificate.
In întrecerea care se desfă­
şoară pe brigăzi cele mai bune
rezultate le-au înregistrat co­
lectiviştii din brigada a IV-a
condusă de Iulian Păcuraru.
Aceleaşi posibilifăfi dar,.,
sifuaţii diferife
îndrumaţi şi sprijiniţi perma­
nent de către organizaţiile de
partid membrii gospodăriilor a-
gricole colective din satele Bă-
cia, Timpa, Petreni şi Totia, de
pe raza comunei Băcia, depun
eforturi susţinute pentru efec­
tuarea la timpul optim a lu­
crărilor agricole din această
campanie. Printr-o bună folo­
sire a forţelor de muncă şi a
maşinilor in cele 4 gospodării
lifta tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej
şi ion Gheorghe lairer în inia
BOMBAY 13. — Trimisul spe­ ’(k
De la Raj Bhavana — reşedinţa Gheorghiu-Dej, este întotdeauna fo- !).'
cial Agerpras, Ion Gălăţeanu trans­ conducătorilor (ie stat romîni — şi lositor. Preşedintele Consiliului dc fi
mite pînă la „Colonia Laptelui" înalţii Stat al Republicii Populare Romîne fi
fiţ Bomhayul, care prin mSrimsa fi
oaspeţi au fost însoţiţi de guverna- l-a invitat pe Khurody să facă o vi- fi
numărul locuitorilor săi (peste patru
milioane), este al doilea oraş al In­ torul statului Maharashtra, H. K. -ilă în ţara noastră în timpul verii, !!j
diei, se aseamănă cu o largă pot-
coavă in golul căreia pătrund valu- Chainani, de ministrul muncii Ambasadorul Indiei la Bucureşti a
iL rile înspumate alo Mării 'Arabe..
j j Bomhayul a căzut sub stăplnirea co­ al Republicii India, Jaisukh- subliniat că vara este anotimpul cel fi-
rn lonială portugheză in anul 1498, dar.
nu mult după aceea portughezii l-au tal Hathi, de ambasadorul Re- mai indicat pentru o vizită în fru- iţi
cedat prinţului moştenitor al Angliei jii
cu prilejul căsătoriei acestuia. In su­ publicii India la Bucureşti, M . P. moaşa Romînie.
tele de ani de dominaţie britanică,
J, oraşul Bombay era considerat „Poar- Mathur şi dc ambasadorul Republicii Ministrul agriculturii Desay s-a -u
v ta Indiei", fiind principalul port de
fi. acces în această ţară imensă, despre Popular» Romîne la Deliii, Iancu interesat îndeaproape de dezvoltarea
ti care se spunea că era „perla coroa-
i(i nci britanice". Horaţiu. De-a lungul celor 32 km. agriculturii Romîniei, de sistemul de fi»
cît măsoară drumul pînă la Aarey, educaţie, în general, şi de pregătirea fi
populaţia din Bombay şi din regiu- cadrelor cu calificare superioară în fi
nile înconjurătoare a ?acut o caldă special. El a mulţumit tovarăşului •îi
demonstraţie de simpatie solilor po- Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru cx- fi
porului romîn. La ora 9,30, ora lo- plicaţiile dale. Conducătorii de stat fi
cală, coloana de maşini oficiale ajun- romîni au semnat în cartea de onoa- ti
ga la „Colonia Laptelui". Aici oaspe- re a coloniei. La rugămintea gazde- XI
ţii sînt primiţi de ministrul agricul- lor, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-
Vf Astăzi, Bomhayul este un impor- (urii al stalului Maharashtra, Desay, Dej a plantat, potrivit unei vechi, fi
,*j tant centru industrial, comercial fi care le prezintă pe conducătorul com- tradiţii indiene, un arbust dc asopa- fii
V- portuar al Indiei independente, l'iind plexului Khurody, şi o serie de co- lav în Parcul Prieteniei de la Aarey, fi
fit situat sub tropicid Racului, peste tot laboratori ai săi. pe un teren unde se află numeroşi fi
îrt în oraş se poate observa o vegetaţiei Solii poporului romîn sînt conduşi arbuşti plantaţi de şefi de stata şi
•Jî luxuriantă. Faţadele blocurilor ma- guverne care aii vizitat India. ffiii
x cleme, care se înşiruie pe marile bu- spre o colină de unde se poate avea
'Adresindu-se gazdelor, tovarăşul
o privire largă asupra întregului
v. levarde, sînt încadrate armonios de complex dc ferme. Dl. Khurody dă Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus: tij
ti prezenţa zvcllă a palmierilor. Pre- înalţilor oaspeţi ample explicaţii cu jp.je ca oamenii să trăiască în fi
ti tulindeni în oraş se remarcă o mare privire la istoricul coloniei, la modul !!ace, să nu mai existe nicio- fi
•j'f animaţie. Aspectului vesel al străzi- ei de organizare şi funcţionare. „Co- dată război. Acestui scop să ne con- fi
Jjj lor i se adaugă acum o notă în lonia Laptelui“ se întinde pe o su- sacrăm forţele". Ministrul ugricultu- fi
fi. plus: steagurile roşu-gălben-albas- prafaţă de 283 ha. şi cuprinde 30 de rR Desay, a adăugat: „Acesta este fi
i(j tru şi portocaliu-alb-vcrde care flu- ferme, în care sînt îngrijite peste d punctul de vedere al guvernului fi
jil tură alături, simbol al prieteniei din- 20.000 capete de vile. Cu 13 cmi în indian“. itGă rugăm, a spus Desay, <L‘
•n tre Republica Populară Romînă şi urmă, pe acest loc nu se aflau nici să reveniţi, pentru a vedea cum a fi
,jj Republica India, dintre popoarele un fel dc construcţii. In 1940, gti- crescut a r b u s t u l fii
fi. celor două ţări, vernatorul de atunci al statului Ma- Mlăcliţa nou plantată este slră-
fit In cea de-a doua zi a vizitei in harahstrj a holănt scoaterea vilelor juită dc o tăbliţă albastră pe care
ti Bombay tovarăşul Gheorghe Gheor-
jk ghiu-Dej, împreună cu tovarăşii Ion din oraş şi amenajarea unui loc spe- scrie cu litere albe: „Plantat de ex- ]U
.!.* Gheorghe Maurer şi Cornelia Mu­
şi• ncscu, au vizitat aşa-numita „Colo- cial pentru ele. La început au exis- celenţa sa dl. Gheorghe Gheorghiu- fi
ti nic a Laptelui" din Aarey — un
tat numai şapte ferme şi ceva mai Dej, preşedintele Consiliului de Stat fi
complex-model dc ferme pentru pro-
duse lactate şi Institutul dc energie mult de 3.400 capete de vite. Astăzi (l[ Republicii Populare Romîne la 13 fii
fii atomică dc la Trombay. Deşi citit de
a! deosebite prin specificul lor, cele numărul fermelor s-a împătrit, iar octombrie 1962“.
jh două obiective incluse în programul numărul vitelor este de şase
J" vizitei au însă trăsături comune: am- ori mai mare. Zilnic se îmbuteliată In cursul după-amiezii, înalţii
k'r. bele sînt menite să slujească la pro- 100.000 de litri de lapte care sînt oaspeţi romîni au vizitat Institutul
ti movarea bunăstării poporului indian, distribuite printr-o largă reţea de de energie atomică de la Trombay,
la accelerarea progresului ccmiomic desfacere cupfirizind 700 de centre. situat la marginea oraşului Bombay.
al ţării. Ca şi dimineaţa, cinci conducătorii
După ce oaspeţii romîni au primit de stat romîni au străbătut drumul .!ş
aceste explicaţii, s-a trecui la vizi- sprc Aarey, pe străzi au venit să j/j
tarea unităţii nr. 5 din cadrul com- salute numeroşi locuitori ai oraşului
plexului şi a fabricii pentru paslcu- care an ovaţionat la trecerea coloa-
rizarea şi îmbutelierea laptelui. To- nei de maşini oficiale,
varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi-a ConducMorii de stat romîni au !f
' % e* t nmat oprccwrea pentru felul m fo$t dg Hathi, mi- !1
li ™re este organizat procesul de pro- nistnd m m d i d Rc[mblicii Indi(u &
fi. ducţie şi pentru calitatea produselor SaM hf)y Abdulk adar, membru al %
™es[ei întreprinderi moderne. Con- guvernului statului Maharashtra, ele W
ii» ducătorii ele stat romim însoţiţi de amba5adorul Indiei Ia Bucureşti, ti
‘ personalităţile indiene s-au îndreptat Ma[hur f . ambasadorul Repuhu cii 3:
Popidarc Romhie la Ddhi> Iana[ fi
- apoi spre casa de oasţieţi umie tn
ly. cursul unei discuţiu s-a aratat ca ar j j oraţitl
!s-a terminat semănatul orzului ffi H folositoare organizarea unui schimb InslRuiui de energie at0mică din
şi secarei, iar la gospodăriile ti dc experienţa intre specialiştii romimTrombay> c d mat mare ccnlm de
colective din Tinipa şi Băcia s-a li CCl md,em- Un oslfel dc sclnmb, ceycctM fi-
d{n India> esfc
insămînţat griul pe mai mult de Şl c ^ n ţio n a t ambasadorul Republicii
75 la sută din suprafaţa plani­ fii India lei Bucureşti, Mathur, şi Khu- cu tr d reactoare {i cu nume- l
rQasc a/)arc/ff ¦ instalafii uUramo_ k
ficată. De asemenea, la Timpa $ T0dy> conducătorul coloniei ar fi re- deme , n cde u Jeef0flre a h ins[i_ l
şi Petreni s-a terminat recolta­ j ciproc avantajos. Schimbul de expe­ (Continuare în pag. 4-a)
&
tul porumbului, iar la Băcia a- rienţă, a spus tovarăşul Gheorghe
ceastă lucrare se execută pe uL (ţţ
thnile ha.
Nu aceeaşi situaţie se intil- Cu privire la prezervarea unor absolvenfi
neşte însă la gospodăria colec­
tivă din Totia, unde griul s-a la examenul de sfaf în învăfămînfu! superior
insămînţat doar pe 34 ha. din
cele 80 planificate. Răminorea Consiliul dc Miniştri al R.P. Romîne seriile 1959—1960 şi anterioare, care
în urmă la însămînţuri se dato- a emis recent o hotărîre privind pre­
reşte faptului că eliberarea te­ zentarea unor absolvenţi la examenul n-au promovat examenul de stat se
renului de culturile de toamnă, dc stat în învăţămînful superior.
după care urmează să se însă- pot prezenta, pentru ultima oară, la
Gonform acestei hotărîri, absolvenţii
institutelor de învăţămînt superior din una din sesiunile acestui examen din
anul 1963. (Agerpres).
minţeze păioase, se desfăşoară
anevoios. Mai trebuie arătat că
nici acţiunea de fertilizare a so­ A IV-a sesiune regională
lului nu este privită cu destulă a lecturilor pedagogice
răspundere din partea conduce­
rilor gospodăriilor colective din lori, 13 octombrie, s-a deschis socialist şi al internaţionalismu­
Totia şi Petreni. La aceste gos­ la Deva cea de-a IV-a sesiune
podării, unde suprafeţe însemna­ regională a lecturilor pedagogi­ lui proletar“ şi 2. „Formarea
te se cultivă cu grîu după plante ce. La sesiune participă şefii concepţiei ştiinţifice despre na­
prăsitoare au fost îngrăşate secţiilor de învăţămînt ale sfa­ tură şi societate la elevi prin
doar cîteva hectare. turilor populare raionale şi oră­ predarea ştiinţelor sociale în
şeneşti, directorii şcolilor medii
Faţă de această stare de lu­ de zi, autorii lucrărilor ştiinţifi­ şcoala medie“.
cruri va trebui ca organizaţiile ce, cadre didactice invitate. După discuţiile purtate pe
de partid şi consiliile de condu­
cere ale G.A.C. să ia măsurile In cadrul sesiunii au fost pre­ marginea celor două comunicări,
corespunzătoare care să ducă zentate două comunicări ştiinţi­
la urgentarea lucrărilor de re­ fice : 1. „Unele aspecte din mun­ participanţii la sesiune, pe sec­
coltare a culturilor de toamnă ca învăţătorilor, profesorilor şi ţii (limba romînă, istorie, ma­
şi însăminţare a cerealelor pă- dir!ginţilor de la Şcoaia medie ternatică-fizică, naturale-geogra-
îoase. „Horea, Cloşca şi Crişan“ din fie-chimle) au luat în dezbatere
Alba lulia, pentru educarea ele­ referate privind unele aspecte
vilor în spiritul patriotismului ale muncii instructiv-educative
din ş-
Lui. d sesiunii continuă şi
azi.
Orele de lucrări practice stnt deosebit de atractive pentru elevii şcolilor noastre. Iată
In fotografia de faţă un grup de eleve de la Şcoala de 8 ani din Uricani, urmărind cu interes
pe profesoara Maria Cocheci la o oră de lucru de mină.