Page 41 - 1962-12
P. 41
PAG. 4 DRUMUL SOCiAllSMOllJ! Nr. 2479
Dacă Intre Uniunea Sovietică şi S.U.A. va exista Puternicul ecou interna ţional al raport u!ui_
colaborare şi încredere, atunci va exista pace lui N. S. Hruşciov
— Cuvîntarea lui A ndrei G rom îko la Sesiunea Sovietului Suprem a l U .R .S.S.— JAfONIA nea Sovietică a demonstrat aceasta siei“, a?"el apreciază raportul lui
tn cursul crizei cubane, salvînd lu N. S. Hruşciov, ziarul laburist „Daily
TOKIO 13 (Agerpres). —
mea de un război nuclear. Raportul Herald“.
MOSCOVA 13 (Agerpres). TASS a situaţiei internaţionale şi se orien pot realiza relaţii bune şi chiar prie ţării la înzestrarea celor două state Raportul prezentai de N. S. Hruş
tează spre căutarea rezolvării pro teneşti cu Germania occidentală da germane cu arma nucleară, a înche ciov, preşedintele Consiliului de Mi tui Hruşciov caracterizează precis şi CANADA
transmite: clar politica externă a Uniunii So
blemelor litigioase pe calea tratati că nu sînt lichidate total rămăşiţe ierii sub o formă sau alta a unui niştri al UR.S.S., la sesiunea Sovie vietice — o politică de coexistenţă
¦La şedinţa din dimineaţa zilei de pact de neagresiune între N.A.T.O. tului Suprem al U.R.S.S — „Situaţia paşnică, de respectare a drepturilor OTTAWA 13 (Agerpres). — TASS
13 decembrie a Sovietului Suprem al velor, pe calea paşnică“. le celui de-al doilea război mondial transmite:
U.R.S.S, a luat cuvîntul deputatul Vorbitorul a arătat că guvernul dacă cercurile conducătoare din R.F, şi Organizaţia Tratatului de la Var Internaţională actuală şi politica ex popoarelor a independenţei şi suve Staţiile de radio şi televiziune din
A. A. Gromîko, ministrul afacerilor sovietic ar vrea să spere că judeca Germană nu vor să renunţe la ca şovia. ternă a Uniunii Sovietice“ — se află ranităţii lor naţionale, o politică de Canada în emisiunile lor de ştiri
externe al U.R.S.S., care a spus prin ta sănătoasă şi năzuinţa spre rezol lea revanşardă? în centrul atenţiei presei japoneze de apărare a altor popoare împotriva a- externe au transmis de citeva ori
varea problemelor litigioase pe ca Andrei Gromîko a declarat: Noi Joi. Toate ziarele au publicat în pri gresiunii imperialiste. comunicate asupra raportului prezen
tre altele: lea tratativelor vor triumfa în poli Asemenea relaţii vor lua naştere am vrea să sperăm că în capitalele mele pag' : o expunere amănunţită tat de N. S. Hruşciov. Ziarele do
„Lichidarea crizei în regiunea Mă şi se vor dezvolta dacă Germania puterilor occidentale va învinge o
rii Caraibilor este victoria raţiunii tica S.U.A, occidentală nu va căuta să revizuias poziţie sănătoasă în problema înche a raportului, însotind-o de titlurile: FRANŢA seară apărute la Ottawa au publi
asupra nesăbuinţei, victoria politicii Andrei Gromîko a spus că guver că rezultatele celui dc-al doilea răz ierii tratatului de pace german. Da „Rezolvarea problemei cubane — o cat expuneri ale raportului şefuiu
coexistenţei paşnice asupra politicii boi mondial, ci dacă ea va căuta să că S.U.A. şi celelalte puteri occiden victorie a politicii raţiunii“, „Hruş PARIS 13 (Agerpres). — guvernului sovietio scoţînd in evi
samavolniciei brutale în relaţiile in nul sovietic consideră că nici în pre trăiască în pace cu celelalte popoare. tale nu sînt dispuse să participe la ciov declară: coexistenţa este baza Informaţiile cu privire Ia raportul denţă cuvintele lui N. S. Hruşciov
ternaţionale, triumful acţiunilor reale zent nu există obstacole de neînvins In primul rînd cu vecinii săi, inclu încheierea tratatului de pace, oricum politicii externe sovietice“. prezentat de N.S. Hruşciov la sesiu că Uniunea Sovietică a preîntîmpinat
în apărarea păcii şi socialismului pentru stabilirea şi dezvoltarea co siv cu Republica Democrată Germa el va fi semnat numai cu R. D. Ger nea Sovietului Suprem al U.R.S.S. au atacarea Cubei plănuită de cercurile
asupra frazeologiei instigatoare pseu- laborării dintre statul sovietic şi nă. mană. Noi am profera însă ca şi în „Unica posibilitate de a supravie parvenit seara tîrziu Ia redacţiile zia guvernante ale S.U.A. şi prin aceas
dorevoluţionare“. Andrei Gromîko a 5.U.A., dacă acest lucru îl doresc acest caz să se ajungă la o înţelege ţui în epoca nucleară, subliniază în relor pariziene. Ele au publicat am ta a îndepărtat primejdia unui răz
subliniat că raportul lui N. S. Hruş- americanii. Andrei Gromîko a informat Că în re cu puterile occidentale asupra titlu ziarul „Asahi“, este de a apăra ple extrase din raport şi au infor boi termonuclear general.
ciov, şeful guvernului sovietic, ex cursul schimbului de păreri cu gu principalelor aspecte ale reglementă coexistenţa paşnică". Tezele principa mat despre acesta sub titluri mari în
primă „clarviziunea principiilor de Ministrul afacerilor externe al vernul S.U.A. în ceea ce priveşte re rii paşnice a problemei germane. le din raport au fost transmise în re primele pagini. In ştirile transmise de radiotele-
politică externă a Comitetului Cen U.R.S.S. a declarat că reproşurile a glementarea paşnică a problemei „O cuvîntare importantă rostită de viziune şi presă se subliniază hotă-
duse Uniunii Sovietice că ea ar Uniunea Sovietică, a spus Andrei petate rînduri şl de Corporaţia japo Hruşciov la sesiunea Sovietului Su rîrea Uniunii Sovietice de a duce
tral al partidului şi a guvernului so transportat în secret arme ofensive germane, s-a realizat o apropiere în Gromîko, este gata să continue schim neză de radiodifuziune. prem“» subliniază ziarul „L’Humani- şi pe viitor o politică de coexisten
vietic, care subliniază în permanen in Cuba sînt nefondate. El a expli tre poziţiile părţilor în multe proble-- bul de păreri cu S.U.A. şi cu cele tă“. tă paşnică şi este citată aGea parte
tă însemnătatea pe care o prezintă cat că după cum a declarat şeful gu me discutate, legate de încheierea de lalte puteri occidentale în problema Raportul lui Hruşciov, arată în co „Paris-.Tour" arată că N. S. Hruş din raportul lui N. S. Hruşciov în
pentru îmbunătăţirea situaţiei inter vernului sovietic şi înainte de eve finitivă a capitolului celui de-al doi tratatului de pace german. El a su ciov a pus accentul pe necesitatea care se vorbeşte despre necesitatea
naţionale aplicarea consecventă a nimentele din regiunea Mării Carai lea război mondial. bliniat că în această problemă trebuie mentariile sale corespondentul din coexistenţei paşnice. renunţării la război ca mijloc de
principiului coexistenţei paşnice, ca bilor, întregul armament sovietic, căutată o soluţie. „Precizarea poziţiei sovietice", reglementare a problemelor interna
bază a relaţiilor dintre state şi în livrat Cubei, era destinat apărării Andrei Gromîko a spus: Fără a Moscova al acestei corporaţii, retine scrie în titlu ziarul „Le Figaro“. ţionale litigioase.
primul rînd, dintre cele două mari Republicii Cuba, pentru respingerea intra în amănunte, întrucît schimbul In încheiere Andrei Gromîko „Le Populaire“, organul Partidului
puteri din lume — U.R.S.S. şi S.U.A. agresiunii, care o ameninţa în per de păreri nu s-a încheiat şi urmea a subliniat că baza succesului atenţia deoarece premierul sovietic a socialist scrie că „Uniunea Sovietică CUBA
manenţă, şi ca atare acestea au f03t ză să fie continuat, printre aceste politicii externe sovietice o con respinge perspectiva unui război nu
In perioada evenimentelor legate arme de apărare, arme defensive. probleme s-ar putea cita problema stituie puterea economică şi de relevat o dată mai mult justeţea po clear“. HAVANA 13 (Agerpres). — TASS
de Cuba, a spus Andtei Gromîko, definitivării şi consfinţirii actualelor apărare a U.R.S.S., idealurile nobile
?Conducătorii politici ai S.U.A. au Ce drepturi au S.U.A. ' să de frontiere germane, a respectării su şi umanitare după care se călăuzeşte liticii sovietice de coexis'tentă paş- ANGLIA transmite: *
clare că devreme ce americanii veranităţii R. D. Germane, a renun poporul sovietic. nică. Hruşciov a arătat subliniază co
adus lumea în pragul prăpastiei". nu au fost imormaţi despre ampla LONDRA 13 (Agerpres). Raportul preşedintelui Consiliului
Dacă eroicul popor al Cubei poate sarea armei rachetă sovietice în Cu respondentul, că numai datorită a- Raportul prezentat de N. S. Hruş
ba, ei ar f* fost aproape înşelaţi? ciov la sesiunea Sovietului Suprem de Miniştri ai U.R.S.S., N. S. Hruş
să-şi canalizeze din nou eforturile cestei politici, de pe Cuba a fost în al U.R.S.S. a suscitat un deosebit
spre construcţia paşnică, dacă pre Oare guvernul S.U.A. informează interes in Anglia. ciov la sesiunea Sovietului Suprem
şedintele S.U.A. $i-a asumat în faţa guvernul sovietic ce fel de arma depărtată mîna forţelor agresive .ale Ziarul „Guardian“ scrie intr-un edi
întregii lumi, în numele ţării sale, ment au Statele Unite ale Americiî Cuvîntarea lui lo sip B roz Tito S.U.A. torial că afirmarea politicii de co al U.R.S.S. se află în centrul aten
obligaţia că S U.A. nu vor Invada Ia numeroasele baze militure ameri existentă paşnică ar corespunde in
Cuba şi vor reţine pe aliaţii lor de cane răspîndite în Europa, Asia, A- MOSCOVA 13 (Agerpres). — TASS R. A. U. tereselor Occidentului. ţiei presei şi radioului din Cuba.
Ia această acţiune, şi dacă maşina frica, inclusiv în regiunile din ime transmite: Ziarul conservator „Daily Tele-
de război a statelor adusă în stare diata vecinătate cu frontierele Uniu niunea Sovietică şi Iugoslavia în ul CAIRO 13 (Agerpres). — TASS Ziarul de seară „Diario de la Tarde"
de luptă, nu a fost declanşată, a nii Sovietice ? Guvernul sovietic Luînd cuvîntul la 13 decembrie în timii cîţiva ani „s-au dezvoltat trep transmite : graph“ subliniază că pentru menţi
spus Andrei Gromîko, aceasta se da- nu-şi aminteşte să fi primit din marele Palat al Kremlinului in faţa tat în direcţia colaborării priete nerea păcii sînt necesare concesii a publicat expunerea raportului Iui
toreşte în primul rînd acţiunilor partea S.U.A. asemenea informaţii. neşti. Atît în domeniul relaţiilor noas Consider eă cuvîntarea rostită de bilaterale.
ferme pătrunse de spiritul răspun Dacă ar fi vorba de un schimb de deputaţilor sesiunii Sovietului Su tre bilaterale cît şi in domeniul po Hruşciov, şeful guvernului sovietic, N. S. Hruşciov pe prima pagină sub
derii pentru cauza păcii, întreprinse asemenea date, un astfel de schimb prem al U.R.S.S., losip Broz Tito, liticii externe“. la sesiunea Sovietului Suprem ai Ziarul „Daily Mail“ consideră drept
de guvernul sovietic, Comitetul Cen ar fi de neconceput fără reciproci preşedintele Republicii Populare Fe U.R.S.S. aduce o mare contribuţie la titluri mari. In subtitluri ziarul scrie t
tral al partidului nostru şi de tova tate. De ce S.U.A. au pretenţii mai derative Iugoslavia şi secretar gene losip Broz Tito a remarcat că con cauza întăririi păcii în întreaga lu pasaj cheie al cuvintării lui N. S.
răşul N. S. Hrusciov, personal, care mari? ral aî Uniunii Comuniştilor din Iu cepţiile U.R.S.S. şi ale Iugoslaviei „asu me, a declarat corespondentului din „Forţele păcii sînt capabile să li
în aceste zile îngrijorătoare au ştiut goslavia, a transmis deputaţilor „sa pra tuturor marilor probleme interna Cairo al agenţiei TASS Hamed Mohi Hruşciov, cuvintele lui că Uniunea
să înlăture primejdia războiului ter Se poate spune cu toată certitu lutări calde, prieteneşti şi cele mt, ţionale coincid sau sînt apropiate. In Ed-Din, secretar general al Comitetu chideze cele mai periculoase crize
dinea : dacă între Uniunea Sovietică bune nrări". problema războiului şi a păcii, a co lui naţional al partizanilor păcii din Sovietică va urma şi pe viitor linia
monuclear. şi S.U.A. va exista colaborare şi în existenţei paşnice, a dezarmării, a R.A.U. Toţi Gei cărora Ie este scumpă spre menţinerea păcii. „O chezăşie internaţionale şi să lege mîinile a-
Andrei Gromîko a spus că numai credere, atunci va exista pace, dacă Vorbitorul a relevat că ’după lichidării colonialismului, în proble pacea vor primi cu mare satisfacţie deplină a intenţiilor paşnice ale Ru-
întie şeful guvernului sovietic N. S. părerea !ui această sesiune va avea ma germană şi în alte probleme care declaraţia lui Hruşciov că forţele pă gresorilor imperialişti“.
cei caro s-au izolat de realitate prin Hruşciov Şi preşedintele S.UA, J. o uriaşă însemnătate pentru dezvol preocupă lumea contemporană, punc cii pot înlătura cele mai periculoase
zidul dogmatismului şi ale căror voci Kennedy, va exista înţelegere, atunci tarea considerabil mai rapidă a eco tele noastre de vedere coincid sau crize internaţionale şi pot pune Ia res Posturile de radio locale au tran
strident© se confundă acum cu în vor fi rezolvate şi problemele inter* nomiei Uniunii Sovietice şi pentru sînt apropiate“^ pect pe agresorii imperialişti. Uniu-
demnurile războinice ale celor mai naţionale de eare depinde soarta o- creşterea bunăstării poporului sovie smis de citeva ori textul expunerii
menirii, a declarat Andrei Gromîko. tic. Anumite cercuri reacţionare şi impe
C o n ferin ţa d e p r e s ă a p r e ş e d in te lu i K en n ed yagresivi reprezentanţi ai lagărului rialiste din lume sînt interesate în raportului Iui N. S. HruşGiov subli
După ce a subliniat că în raportul „In esenţă noi sîntem de acord aţîţarea „războiului rece“ — a a-
Imperialist, nu înţeleg importanţa re Iui N. S. Hruşciov este relevată im cu cele spuse de tovarăşul Nikita rătat vorbitorul. De aceea pen niind în comentariile lor rolul uriaş
zolvării paşniGe a crizei din Marea Sergheevicî referitor la relaţiile din tru asigurarea unei păci adevărate
Caraibilor portanţa problemei înehoierii tratatu tre ţările noastre în raportul său“, al politicii externe de pace a Uniu
lui de pace german, Andrei Gromîko a declarat preşedintele Iugoslaviei. într-o situaţie internaţională comple
Criza din Marca Caraibilor, a su a spus că aeeaslă problemă nu a fost Despre trecut as dori să nu vorbesc, xă au o foarte mare însemnătate acţiu nii Sovietice în rezolvarea crizei din
bliniat Andrei Gromîko, a confir- născocită, ci a fost pusă de însăşi a remarcat el, subliniind că „întru nile comune ale tuturor forţelor pro
i r . t din nou cît de strîns sînt lega viaţa şi îşi aşteaptă rezolvarea. El a cît există încă unele divergente, noi gresiste şi, în special ale ţărilor so regiunea Mării Caraibilor.
to destinele lumii contemporane dc amintit că declaraţiile cele mai răz Ie vom înlătura împreună pe calea cialiste. In aceasta ordine de idei Io-
relaţiile dintre U.R.S.S. şi S.U.A. boinice, cele mai nesăbuite şi lipsi colaborării constructive“. “ ¦Vtr•¦•¦¦¦¦ ¦ ¦¦ ¦-.... .. -........... . .
Cînd U.R.S.S. şi S.U.A. îşi unesc e- sîp Broz Tito şi-a exprimat personal
forturile pentru reglementarea con te de răspundere în zilele cele mai losip Broz Tito a spus că în timpul satisfacţia şi satisfacţia popoarelor Iu WASHINGTON 13 (Agerpres). —- gat Kennedy, că tratativele care se mericane „Skybolt“, de a căror liv
flictelor şi complicaţiilor care apar încordate ăle crizei din regiunea Mă SGurtei lor vizite în U.R.S.S, oaspe goslaviei în legătură cu lichidarea TASS transmite: desfăşoară în prezent la New York rare depinde soarta aviaţiei strategi
într-o regiune sau alta, flacăra pîl- rii Caraibilor au provenit tocmai din ţii iugoslavi s-au convins că nu nu crizei din regiunea Mării Caraibilor vor fi încheiate într-un viitor nu ce engleze.
pîitoaro a războiului se stinge şi în Bonn. „datorită hotărîrii paşnice şi construc Textul raportului prezentat de prea îndepărtat.
mai conducătorii ci şi întregul popor tive a guvernului sovietic şi datorită N.S. Hruşciov, preşedintele Consi Preşedintele a spus că nu va fi a-
cordarea se atenuează: Uniunea Sovietică, a spus vorbito acţiunilor Naţiunilor Unite". liului de Miniştri al U.R.S.S., la se- Răspunzînd la întrebarea dacă el doptată o hotărîre definitivă cu pri
„Guvernul sovietic, poporul sovie sovietic doresc prietenie şi colabo #iunea Sovietului Suprem al U.R.S.S. este convins că Uniunea Sovietică vire la racheta „Skybolt" înainte de
rul în continuare, nu urmăreşte ca Preşedintele Iugoslaviei a adus de a început să sosească la Washington şi-a retras „armamentul ofensiv“ din întrevederea cu primul ministru al
tic, a spus Andrei Gromîko, simpa R. F. Germană să fie pusă într-o rare cu popoarele iugoslave. asemenea guvernului sovietic şi lui Ia citeva ore înainte de conferinţa Cuba, Kennedy a spus, că, după Angliei, MacMillan în insulele Ba-
tizează tendinţa care se manifestă situaţie de inferioritate. Dar cum se „Am venit In ţara dv. la odihnă de presă obişnuită a preşedintelui toate aparentele, rachetele şi bom hama, fixată pentru 19-20 decembrie.
în politica externă a S.U.A. printr-o Nikita Hruşciov personal mulţumiri Kennedy, bardierele sovietice au fost evacuate Potrivit spuselor Iui Kennedy, la a-
apreciere mai calmă şi mai lucidă dar ue străduim să contribuim în din Cuba. Cu toate acestea, el a con ceastă întrevedere va fi, de aseme
măsură cît mai mare la întărirea pentru faptul că „ei an procedat cu Faptul că şeful guvernului sovietic tinuat să stăruie asupra efectuării
a amintit că Statele Unite sînt da nea, luată în discuţie problema gra
relaţiilor şi încrederii reciproce din atîta curaj în clipa cea mai «ritîcă, toare să respecte cu stricteţe obli inspecţiei la faţa locului şi a decla dului de participare comună a
gaţia ior de a nu ataca Republica
tre noi“, a declarat vorbitorul. Cuba a atras o deosebită atenţie la rat că dacă nu se va putea obţine o S.U.A. şi Angliei la elaborarea unor
El a constatat eă relaţiile dintre U- Washington. Chiar la începutul con
ferinţei de piesă, corespondenţii l-au asemenea inspecţie internaţională, tipuri noi de arme nucleare.
solicitat pe Kennedy să comenteze
Statele Unite vor folosi şi pe viitor Referindu-se la acţiunile militare
raportul iul N S. Hruşciov şi să in
„metode proprii de verificare". din Vietnamul de sud, preşedintele
In cadrul conferinţei de presă, S.U.A. a declarat că în ultimul an
ţinînd seama de interesele întregii o- formeze cum stau lucrurile astăzi in Kennedy a recunoscut de fapt că Mc efectivul trupelor americane în a-
meniri şi manifestînd clarviziunea u-
S esiunea Sovietului S u p rem ai U.R.S.S. nor adevăraţi oameni de stat“. ceea ce priveşte obligaţia S.U.A. de Namara, ministrul de război al S.U.A., ceaslă ţară a crescut de aproximativ
şi-a în ch eiat lucrările a nu invada Cuba. nu a reuşit să reglementeze Ia Lon 10-11 ori. „Am expediat tn Vietna
El a subliniat că numai acela care dra divergenţele au guvernul englez mul de sud mari cantităti de arma
MOSCOVA 13 (Agerpres). — TASS tele Comitetului sovietic pentru apă Deputaţii au fost apoi salutaţi de este miop poate răstălmăci acţiuni paş Kennedy a răspuns că nu a avut In problema viitorului rachetelor a* ment" a adăugat Kennedy.
nice Ca un semn de slăbiciune. încă posibilitatea de a analiza cu
vîntarea lui N. S. Hruşciov „cu aten
transmite: rarea păcii, A. A. Gromîko, minis losip Broz Tito, preşedintele Repu Este necesară.,căutarea unor soluţii rea ţia cu care o asemenea cuvîntare Anfoine Gizenga a respins manevra lui
In şedinţa comună din dimineaţa trul afacerilor externe al U.R.S.S. blicii Populare Federative Iugosla liste pentru problemele care necesită de trebuie, absolut evident, să fie stu
via, secretar general al Uniunii Co mult o rezolvare şi în special, a pro diată“.
de 13 decembrie a Sovietului Uniu In numele Comisiei pentru aface muniştilor din Iugoslavia.
nii şi Sovietului Naţionalităţilor ale rile externe a Sovietului Suprem al
Sovietului Suprem al U.R.S.S. au U.R.S.S, deputatul Maxim RSlski, a Sesiunea Sovietului Suprem a a- blemei „încheierii neîntîrziate a tra Preşedintele a spus că poziţia Sta Adoula care-i propune să-şi părăsească patria
avut loc dezbateri pe marginea ra prezentat un proiect de hotărîre în telor Unite rămîne cea expusă de el
portului lui N. S. Hruşciov, preşedin care se aprobă politica externă a doptat proiectul de lege cu privire tatului cu privire la interzicerea ex Ia conferinţa de presă de acum două LEOPOLDVILLE 13 (Agerpres). — el reprezentanţilor lui Adoula, mi-am
tele Consiliului de Miniştri al guvernului sovietic şi măsurile aces ta aprob irea decretelor Prezidiului perienţelor cu arma termonucleară". săptămîni şi s-a referit la faptul că Gheorghi Fedeaşin, corespondentul consacrat toată viaţa conştientă lup
U.R.S.S., cu privire la situaţia inter tuia pentru lichidarea crizei primej Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi cu reprezentanţii americani — Steven- agenţiei TASS transmite: tei pentru libertatea şi fericirea po
naţională actuală şi politica exter dioase din regiunea Mării Caraibi privire Ia modificarea şi completa- Referindu-se la dezvoltarea Iugos son şi Mg Cloy — continuă să ducă porului meu Astăzi se fac încercări
nă a Uniunii Sovietice. Au luat cu lor şi slăbirea încordării inter Ia New York tratative cu reprezen După cum s-a aflat la Leopoldville, de a mă împinge pe calea trădării,
vîntul printre alţii deputaţii: acad. naţionale. Sovietul Suprem a apro "rea unor articele din Constituţia laviei, losip Broz Tito a declarat că tanţii sovietici. Nădăjduiesc, a adău- săptămîna trecută, conform instruc mi se propune să părăsesc patria,
Viktor Ambarţnmiann, Iuri Gaga- bat în unanimitate această hotărîre. ţiunilor lui Cyrille Adoula, primul să-mi las fraţii în restrişte, iar în
rin, primul cosmonaut din lume, U.R.S.S. precum şi alte decrete. „Iugoslavia nouă s-a dezvoltat într- —000— ministru al Republicii Congo, în insu schimb mi se promite libertatea. Res
scriitorul Nikolai Tihonov, preşedin Cea de-a doua sesiune a Sovietu un stat socialist viabil“, deşi, desi la Bolabemba s-a deplasat o delega ping cu hotărîre aceste condiţiL
gur — a arătat el —mai avem încă ţie specială în frunte cu Chiala
lui Suprem al U.R.S.S. al celei de-a
6-a legislaturi şi-a încheiat apoi lu
crările. | multe diferite probleme şi greutăţi“.
Mwana, ministru al guvernului cen Oferta ce mi s-a făcut confirmă o
dată mai mult că şeful guvernului şi
S c u rte ş tiri — Scurte ştiri — Scorie ştiri In iunie 19B3 va ara ioo Problema coreeană în tral. subalternii lui nu au nici un temei
fa teoova Congresul pentru deţinerea mea. Străduindu-se
ROMA ÎS. — Corespondentul Ager- holărit, de asemenea, să ofeie în dar desfăşoară lucrările in clădirea Uni discuta Comitetului Politic Din însărcinarea şefului guvernu să mă determine să plec, ei vor im
'preş transmite: poporului Yemenului 100 de tractoare. versităţii din Acera. La congres par mandai a! femeilor lui, membrii delegaţiei au declarat plicit să iasă basma curată, să jus
ticipă peste 500 de delegaţi şi obser al O .N.U. lui Gizenga că guvernul este gata tifice într-un fel samavolnicia fată
Aproximativ un milion de muncitori VARŞOVIA 13 (Agerpres). vatori din toate ţările africane pre BERLIN 13. (Agerpres). de mine şi în acelaşi timp să mă
'de la uzinele metalurgice şi construcr La Varşovia au început lucrările c u m şi din celelalte continente ale Intre 7 şi 11 decembrie a avut loc NEW YORK 13 (Agerpres). să-l pună în libertate cu condiţia ca prezinte drept fugar, refugiat poli
laarc de maşini din Italia au declarat celui de-al 4-lea congres al Federa Ivmiu la Berlin sesiunea Consiliului Federa Comitetul Politic al Adunării Ge imediat după eliberare el să pără tic. Spun un „nu“ hotărît acestor
la 12 decembrie o nonă grevă gene ţiei internaţionale a participanţilor la ţiei Internaţionale Democrate a Fe nerale a O.N.U. a trecut la examina sească Congo şi să se stabilească manevre nedemne. Nu sînt vinovat.
mişcarea de rezistenţă, a victimelor BRAZAV1LLE 13 (Agerpres). rea problemei coreene. definitiv în Republica Guineea. Acest lucru este clar pentru toti,
rală de 48 de ore pentru a ob!ine ma şi deţinuţilor fascismului (F.I.R.). La Pentru a contribui la examinarea inclusiv pentru cei care continuă sL
jorarea salariilor. In seara zilei dc 12 decem brie la rodnică a problemei reglementării Curajosul patriot, care este deţinut
paşnice in Coreea, la retragerea tru in mod ilegal într-o insulă pustie
de aproape zece luni, fără judecare
PARIS 13 (Agerpres). lucrările congresului participă peste B razaville a luat sfirşil conferinţa şe meilor (F.D.I.F.). Sesiunea a luat ho- pelor străine din Coreea de sud, de şi fără anchetă, a respins cu indig mă deţină în mod ilegal. Cer pune
La 12 decembrie şi-a încheiat lu 240 de delegaţi, din 22 de ţări. filo r de state din A frica Ecuatorială tărirea să organizeze la Moscova, între legaţia Uniunii Sovietice a propus, nare condiţiile formulate pentru pu rea mea în libertate. Nu intenţionez
crările la Paris sesiunea a 12-a a care a durat două zile. C om unicatul 24 şi 29 iunie 1963 Congresul mondial după cum se ştie, ea la şedinţa co nerea lui în libertate. să-mi părăsesc ţara care geme încă
Conferinţei generale U.N.E.S.C.O. NEW YORK !3 (Agerpres). dai publicităţii după încheierea lucră al femeilor. mitetului să fie invitaţi atit repre sub jugul colonialiştilor şi al acoli
(Organizaţia Naţiunilor Unite pentru La 12 decembrie, Statele Unite au rilor conferinţei anunţă că s-a holăril zentanţi ai Republicii Populare De „M-am născut şi am crescut pe ţilor lor. Rămîn cu poporul“.
efectuat la poligonul din stalul Nc- pămîntul părinţilor mei, a declarat
problemele bivăţămînluliii, ştiinţei şi vada două explozii nucleare subterane c re a rea u n e i in d u s tr ii p e n tr u ra fin a re a L a se siu n e a lu a t c u v în tu l p r e şe d in ta mocrate Coreene, cît şi reprezentanţi
Culturii). Conferinţa generală, care este experimentale. După cum transmite a- petro lu lu i d in această regiune a A fr i F .D .I.F ., d -n a E ugénie C otton , care în ai Coreei de sud. Conferinţa de la Colombo
organul superior al U.N.E.S.C.O., a genţia Associated Press, acestea sînt In cursul discuţiei, delegaţii mul şi-a încheiat lucrările
examinat în decursul color cinci săp exploziile a 58-a şi a 59-a ale unor cii şi au fo st exam inate în am ănunţi ra p o rtu l sau s-a ocupat, d e d ife rite
tămâni de lucru raportul de activitate dispozitive nucleare din scria experien problem e p rivin d pregătirea C ongre tor ţări au sprijinit propunerea so
al acestei organizaţii internaţionale pe ţelor nucleare efectuate începind din m e recom andările privind, creareaounei sului. vietică. S.U.A. însă au obiectat nu
numai împotriva încetării regimului
U niuni v am ate ecuatoriale.
BUENOS AIRES 13 (Agerpres).
1960—1962, şi a aprobai programul de anul trecut în Ncvada. R ebeliunea declanşată m arţi d im inea A u fo st în tîm pinate cu aplauze fu r de ocupaţie a Coreei de sud de că COLOMBO 13 (Agerpres). — TASS daranaike, primul ministru al Ceylo
activitate pc 1963—1964. ţă de către fo stu l com andant al a via tunoase declaraţiile p rivin d aderarea tre trupele americane, ci chiar îm transmite: nului, într-o misiune de bunăvoinţă
LEOPOLDVILLE 13 (Agerpres). ţiei A rg en tin ei, generalul A h in a , după la F .D .l.F , a încă două o rg a nizaţii : potriva participării unor participanţi ta Delhi şi Pekin. In numele lor ea
NEW YORK 13 (Agerpres). Guvernul congolcz a adresat guver ce fusese d estitu it d e către preşedintele U niunea F em eilor din A lgeria şi U n iu ai R.P.D. Coreene la examinarea pro La Colombo şi-a încheiat lucrările va înmina conducătorilor Indiei şi
La 12 decembrie în cadrul şedinţei nelor a 17 ţări scrisori în care le Jose M arin G uido, a eşuat d efin itiv nea F em eilor d in Laos. R. P. Chineze o propunere cu pri
Comitetului de tutelă al Adunării Ge cere să instituie un embargo asupra m iercuri seara. blemei care stă în faţa Comitetului conferinţa a şase ţări neangajate, vire la reglementarea situaţiei de ia
nerale a O.N.U. a fost adoptat proiec importului de cupru şi cobalt din pro frontieră.
tul dc rezoluţie care prevede înfăptui vincia Kalanga. Politic. convocată pentru a se contribui la re
rea unui program special de învăţă LUSAKA 13 (A g e r p re s ). In comunicat se spune că cele şase
mânt pentru locuitorii băştinaşi ai co Folosind majoritatea mecanică a zolvarea paşnică a conflictului de ţări neangajate trebuie să-şi conti
loniilor portugheze din Africa. In re In urm a publicării rezultatelor d e nue eforturile atît timp cît nu va fl
zoluţie se face un apel către toate ţă voturilor, S.U.A. şi aliaţii lor au reu frontieră indiano-chinez. realizată reglementarea definitivă a
rile membre ale O.N.U. să acorde bur fin itiv e ale alegerilor generale care
şit să respingă propunerea sovietică J Participanţii la conferinţă au hotă
au avu t loc în R hodcsia de nord. cele
Un discurs instigator al lui Strauss pentru care au votat 29 de delegaţi. | rît să trimită pe d-na Sirimavo Ban-
două partide africane naţionaliste care
BONN 13 (Agerpres). — trare a Buncleswehrului cu arma nu
se studenţilor din coloniile portugheze a u o b ţin u t m a jo r ita te a în p a rla m e n t, Strauss, care continuă încă în mod cleară, neomiţînd totodată nici obiş Sesiunea Consiliului N.A.T.O. conflictului indiano-chinez prin tra
pentru ca aceştia să-şi poată desăvîrşi P a r tid u l U n it a l in d e p e n d e n te i n a ţio formal să exercite funcţiile de minis nuitele sale referiri la „pericolul co tative directe.
studiile medii şi superioare. n a le şi P a r tid u l C o n g re su l n a ţio n a l tru de război al R. F. Germane, a munist". PARIS 13 (Agerpres). mament clasic al ţărilor membre ale ¦Ar
CAIRO 13 (Agerpres). a fr ic a n , a u a n u n ţ a t i n te n ţ ia lo-r d e a rostit la o adunare a Camerei de Strauss nu şi-a ascuns intenţia de La 13 decembrie s-a deschis la N.A.T.O., problema Berlinului, proble Luînd cuvîntul la un prînz oferit
Intre Republica Arabă Yemen şi form a prim ul guvern african de coa industrie şi comerţ din Hagen un a continua o activitate politică in Paris sesiunea de iarnă a Consiliu ma aderării Angliei la Piaţa comună. de d-na Sirimavo Bandaranaike in
R.D. Germană a fost semnal la 11 liţie d in istoria acestei colonii engleze. tensă, făcînd aluzie la faptul eă nu lui blocului agresiv al Atlanticului de cinstea participanţilor la conferinţă,
decembrie la Sarma un acord econo discurs belicos pe care ziarele vest- nord. Sesiunea va examina o serie Sesiunea îşi va desfăşura lucră prinţul Norodom Sianuk a declarat in
mic. Potrivit acestui acord, R.D.G. va ACCRA 13 (Agerpres). germane îl apreciază drept „ultima este exclusă posibilitatea de a re de probleme militare, politice şi fi- rile timp de trei zile. La lucrările numele şefilor delegaţiilor cS activi
pune la dispoziţia Yemenului un cre nanciar-economice, între care crea ei participă miniştrii afacerilor ex tatea acestei conferinţe „a confirmat,
P reşedintele G hanci, liw a m e N k ru - cuvîntare a iui Strauss în calitate veni în guvern. „Va veni un timp, a terne, miniştrii de război şi miniştrii
m ah, a deschis la 12 decem brie p ri
dit pentru achiziţionarea de unelte m u l congres in te rn a ţio n a l a l cercetă de ministru". El şi-a apărat politica declarat el, cînd vom sta din nou pe rea „forţei atomice de şoc“ a de finanţe ai celor 15 ţări membre spre satisfacţia noastră reciprocă, că
şi maşini agricole. Guvernul R.D.G. a to rilo r în p ro b le m e le A fr ic ii care îşi de „intimidare atomică“ şi de inzes- un teren stabil". N.A.T.O., sporirea arsenalului de ar ale Uniunii Atlanticului de nord. 6Îutem hotărî ti să menţinem pacea".
Redacţia şi administraţia ziarului :str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generate P.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noietţibrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică fil Mai" — Deva.
