Page 22 - 1963-04

PAG. 2
HB
„M e te o ritu l“ tu n g u s ~ un n u c le u O tă a p ă sBBglhite Ipoteza temerară a
de co m e tă exp lo d ată
Siut cunoscute numeroasele comenta­
rii făcute in presa de specialitate din
lumea întreagă în legătură cu presu­
pusa cădere a unui foarte mare me­
teorit in regiunea Tungusli (Siberia)
in 1903. Pentru a se pune capăt con­
troverselor care s-au prelungit timp
dr aproape o jumătate de secol, Aca­
demia de Ştiinfe a U.R.S.S. a trimis
l i fala tocului o misiune ştiinţifică
in anul 1961. Această misiune a pre­
zentat un raport la sfîrşitul anului
1961.
Arest raport a fost publicat, rezu­
mat în trei articole, apărute în re­
vista „Priroda“ (august 1962). Indica­
ţiile precedente sint confirmate şi pre­ s-ar explica in felul următor: intrind
cizate : 1) depresiunea umplută eu
apă, care s-a crezul că este un crater
de meteorit, este în realitate o mlaş­
tină care, Iinîndu-se scama de stra­
turile de turbă care o acoperă, datea­
ză de cel puţin 5.000 de a n i: 2) pîl-
niilc care există in mare număr in re­
giunea respectivă sini asemănătoare
H * ' >*• î
Ik w ^ li
V; * ' \ A
>~ â:\
M Sm m ßm
Petrolierul sovietic „Bucureşti“ în drum spre Cuba cu un transport de petrol.
Peste care
se dezvoltă rapid
In bazinele cu apă dulce din Ii.
dla esle foarte răspindit peştele kal-
la care se dezvoltă ioartc repede. El
iace parte din familia crapului, se
hrăneşte cu alge şi plancton. La vîrs-
ta de doi ani începe să depună icre
şi depune pînă Ia 500.000 icre. In
trei ani peştele atinge o lungime de
120 cm.
Kalla se dezvoltă atît de repede in­
cit este crescut chiar şi în rezer­
voare care sint pline cu apă numai
7-8 luni pe an. De pe un hectar de
rezervor se obţin aproximativ 23
chintale de peşte-marfă.
co n s p i r a t o r i i
99
La I.R.E.H, Deva s-au adunat la
sfa t: maşini, agregate, unelte, hîr-
tii, stocuri supranormative... Obiec­
tele nesuvîntătoare au prins glas.
Vorbesc, se agilă, propun şi parcă,
parcă pun ceva la cale.
Ne apropiem, Ascultăm.
— „Nu mai merge I — spune un
tractor pe şenile. îmi lipsesc unele
piese, o parte ruginite şi aruncate
prin curte iar altele aiurea. Am stat
multă vreme pe malul Cernei iar de
cîtva timp mi-am făcut lăcaş intr-un
şopron. Vreau să fiu tămăduit“.
— „Tămăduieşte-le I Eşti cit o na­
milă. Refă-te 1“
— „Singur nu pot“
— „Nu eşti singur“ .
— „Ba da. Am avut stăpin un trac­
torist, care mă lăsa pe seama nimă­
nui şi bătea străzile oraşului. A ple­
cat. Ci-că n-au mai găsit altul. Vor,
probabil, unul pe măsura lui. De
ăla să-li spun drept n-aş mai vrea
eu. M-au planificat la reparaţii ca-
pilaie pentru luna iulie. De ce a-
lunci, nu ştiu. Ce fac pînă atunci?
— „Stai şi te vaiti“ .
— „Exact. Asia vroiam să spun.
Dar mai fac şi scandal“.
— „Eu, ce să mai spun ? — zice
ataşul unei motociclete. Am slujit pe
lingă o renumită motocicletă. Cu mai
bine de un an in urmă am fost des­
făcută în bucăţi. O parte este în ate­
lier, iar alta afară, în ploaie. Un me­
canic a spus că voi sta acolo mult şi
bine fiindcă, n-au piese de schimb.
Chestie de aprovizionare. Am să scriu
un memoriu“ .
— „Lasă-te de memorii. A mai vrui
să facă aşa ceva, prin ianuarie-fe-
bruarie, o maşină „Steagul roşu“ , pen­ tov. Octavian Adamovici, şeful servi­
tru un radiator lipsă. Şi făcuseră re­
ferat cei de la aprovizionare'1,'
acelora care se formează în mod natu­
ral la graniţele zonei de înglict veş­
nic şi care rezultă din condiţiile cli­
matice; nici un fragment de meteo­
rit n-a fost descoperit nici în pilnii,
nici în apropierea lor ; 3) creşterea ex­
cepţional de rapidă a arborilor. în
mod fals atribuită unei substanţe cos­
mice. este un fenomen destul de frec­
vent in pădurile devastate de incendii.
Dimpotrivă, zona explorată în mod
minuţios în anul 1961 prezintă bile
minuscule compuse din magnetită şi
diverşi silicafi rare ar putea foarte
bine să provină dintr-un nucleu de
cometă. Fenomenele observate în 1903
in ciocnire cu Pămînlul, o cometă ar
fi dezvoltat o undă de şoc foarte pu­
ternică. pe citul lua contact cu atmos­
fera. După calculele recent efectuate,
nucleul acestei romele avea un diame­
tru de ordinul a 150 m.. o masă de
10 tone, iar viteza sa se ridica la circa
4ii m.fs.
M ări Invizibile --___ —^
Ştiaii că pc teritoriul Kazahsla-
uului există 17 mări ? Dar să nu
încercaţi să Ic căutaţi pe vreo har­
tă geografică: ele sc află sul) pă-
mint.
In Kazahslan upu esle căutată
de mult şi cu perseverentă. Ea este
necesară aşezărilor din linului păl­
muiturilor desţelenite, colhozurilor,
păşunilor. Pe hărţile geologilor
tipar mii dr cerealele roşii, indieînd
pufurile existente sau in curs de
forare în vederea pompării apelor
subterane ta suprafaţă. In linului
păminlurilor desţelenite, de pildă.
'O - 'Îv 'v . .-<*» *«©, •**-¦*»* ¦**. ^ '*'¦ **•
— „A 1 Cunosc problema. Un ase­
menea referat s-a făcut din iunie
1961“ .
— „Ce să mai spunem noi? întrea­
bă cîteva piese de schimb. Sînlem
puţine şi multe din suratele noaslre
lipsesc de mult timp. De ce oare nu
ne vin alte surori? Muncitorii întrea­
bă deseori de noi. Cer şi ei, cere şi
producţia. Reclamăm !...“
- - „Degeaba 1“ .
Dintr-o parte, au continuat să se
audă, grave, obosite, cîteva voci.
— „Da ! Degeaba !. Si voi, ca şi noi
sînteţi lăsate uitate, ca şi surorile
noastre. Noi sîntem stocurile supra­
normative“ .
— „Cum ? Mai existaţi ? Nu se
poate 1“ .
Cu un rîs, care parcă vine de un­
deva de departe, nefiresc şi parcă
fortat, li se dă răspunsul.
— „Da, existăm din păcate. Nu sîn­
tem lichidate. Adică nu în sensul să
fim date la topit, ci să fim reparti­
zate acolo unde se simte nevoia noas­
tră, iar in locul nostru să vină scu­
le sau piese de schimb trebuincioa­
se. Aici ne mănîncă rugina, iar alţii
ne vorbeso de rău prin şedinţe. Tre­
buie să facem ceva. Nu mai merge“ .
Cîteva hîrtii încep să foşnească.
Mai repede, mai agitate, apoi, după
ce fac cîteva piruete, încep pe rînd :
— „Sîntem copia planului de apro­
vizionare pentru un an. Fratele meu
geamăn a fost trimis cu întîrziere la
centru“ .
— „Eu sint copia planului de apro­
vizionare pe un an anlerior. Eu cu
fratele meu am stat în saltar o jumă­
tate de an. Ghiciţi, ce înseamnă
asta ?“
— „Ce ? Asta înseamnă...“
— Tăoeti I Să ne ascundem 1 Vine
Prof. Fescnkov apreciază că prafu­
rile fine care se găseau in capul co­
metei s-au oprit probabil la o altitu­
dine de 400—500 Iun. Coada astrului
era orientală înspre partea opusă a Soa­
relui. Cea mai marc parte din praf a
fost deci acumulată în atmosfera su­
perioară la vest de nucleu. Aceasta ar
explica „uop(îlc albe“ care au fost
atunci observate pe cerul Europei.
O caiă... ui p n im iaci
Noţiunile de stepă, cioban, oaie,
iurtă sint de multă vreme insepara­
bile. De milenii, oile pasc în stepă,
de milenii păstorii locuiesc în iurte.
In anii puterii sovietice stepa s-a
schimbat de nerecunoscut. Au venit
aici alli oameni care au adus apă,
au creat noi rase de oi. Numai iur­
tele au rămas aceleaşi.
...In primăvara anului 1961, cioba­
nul cazah Urazai Ibraqhimov şi soţia
sc obţine apă din 5.090 de puţuri,
a căror adiiieime variază intre 200
si S00 de metri.
In subsolul republicii au fost
descoperite insă aproximativ 70 de
mari bazine arteziene, ale căror re­
zerve de apă formează 17 mări.
fiecare de mărimea Măi ii Azov
Recent, 20 de noi detaşamente d.
sondori an plecat in stepă. Sarcina
lor este să „extragă" din mările
subterane cil mai multă apă pen­
tru nevoite economiei naţionale in
continuă dezvoltare.
ciului de aprovizionare şi-i vai de
noi“ .
— „Slati ! — tună o voce. Stall că
v-am prins. Ce faceţi? Ce vorbiţi in
taină şi ce puneţi la cale? Vă re­
voltaţi, hai? Memorii, reclamaţii... Cu
de-asta umblaţi ? Marş la locul vos­
tru 1“
Apoi, ca pentru sin e:
— „Ia uită-le, domnule I Şi se mai
plîng că nu s-a făcui aprovizionarea.
Nu vezi ? sînt puţine şi totuşi îti fac
destule griji. Şi-apoi să te mai apro­
vizionezi cu altele I Belea pe cap...“
P. JURCONI
In fiecare dimineaţă intre orele 6 şi 7. locomotiva nr. 377 de la Uzi­
na „Victoria din Călan. trebuie să fie la dispoziţia turnătoriei
nr. 1. Conducerea serviciului Transporturi însă. nn respectă gru-
lieul stăvilit in această privinţă, piovccînd greutăţi in aprovizionarea Iu
timp cu materiale a turnătoriei nr. 1 şi evacuarea reziduurilor de aici. Iu
timp ce locomotiva este folosită in alte scopuri, mai mulţi muncitori de Iu
sccfia turnătorie 1. pierd timp preţios din programul cic lucru, pentru a îm­
pinge vagoanele ca reziduali.
— Hei, fraţilor, mai o i spor, că doar sînteţi mulţi I Eu, uite, sîut
singur, dar merg ca vîntul...
DRUMUL SOCIALISMULUI
un ca©iUis unui savant sovietic
In condiţiile grele din pustiuri
plantele se adaptează în diferite fe­
luri la secetă. Cactusul „Cornelia gi­
gantica“ din America de nord atinge
o înălţime de 15 matri şi in anotim­
purile ploioase ale anului acumulea­
ză în tulpină pînă la trei metri cubi
de apă. Cantitatea de apă reprezintă
pînă la 95 la sută din greutatea
plantei.
sa Amanjol din Kazahslan au avut
o dublă sărbătoare — au sărbătorit
cea de-a 40-a aniversare a procla­
mării R.S.S. Kazahe şi mutarea lor
înlr-o casă nouă. Bătrînul Urazai a
adus patru saci mici şi intr-o oră
s-a ridicat în stepă o căsuţă uşoară,
de un verde deschis — noua locuin­
ţă a familiei Ibraghimov. Era o iurtă
din material sintetic.
Curînd după aceea, în stepă au
apărut sule de hirte din material
plastic — curate şi luminoase, căldu­
roase şi uscate, uşor de montat. Noii
iurte i s-a dus vestea şi în tundră,
şi in taigaua siberiană, şi in regiu­
nile polare. In toate colturile ţării
sint cunoscute astăzi săculeţele pur-
tind eticheta combinatului de ma­
teriale de construcţie din mase plas­ treptat. „alunecă“ de la pol spre
tice din Mitisce (regiunea Moscova). Ecuator.
Ultrasunetul perceptibil
Pină în prezent s-a considerat că
perceperea sunetelor cu o frecventă
de 20.000-25.000 Hz. ar fi limita pen­
tru urechea omului, întreaga gamă a
sunetelor situată mai sus nefiindu-ne
accesibilă.
Colectivul laboratorului de paloli-
ziologie al Institutului do olo-ririo-
laringologic, condusă de dr. B. M. Sa-
galovici. a elaborat o melodică cu
ajutorul căreia poale fi perceput un
sunet a cărui caracteristică de frec­
ventă atinge 200.000 Hz. Acrul esle
insuficient de elastic si dens pentru
a conduce acesl sunet.
Deşi cercetările în acest domeniu
sint încă în curs, noua descoperire
este aplicată de pe acum în practică,
ea permiţînd să se stabilească un
Z ă p € 8«3a t o p i t ă e s t e
n u iriiiivă
Biologul sovietic Boris Rodimov din
lomsk a găsii în urma unor cercetări
îndelungate că apa care provine <Fn
zăpada top tâ ajută la progrese con­
siderabile în creşterea animalelor.
Porcii adăpaţi cu astfel de apă ajung
la o greutate mai mare faţă de coi
adăpaţi cu apa potabilă obişnuită
Inlr-o fermă experimentală s-a con­
statat că după numai trei luni. găi­
nile care capătă zăpadă topită in loc
rle apă dau o producţie dublă do ouă.
De asemenea, straturile de legume
'•Iropile cu zăpadă topită dădeau un
randament mai marc.
Sub motiv că a aşteptat un plan tematic de conferinţe
din partea comisiei pentru răspîndirca cunoştinţelor şliin-
fifirc. Iov. Emilia Genuesen. responsabila sălii dr cul­
tură dr la laminorul dr 300 mm nu a alcătuit, de la în­
ceputul (inului pînă la mijlocul lunii martie, nici un plan
de activitate ciillural-educalivă pentru sulă.
Responsabila sălii de cultură:
—¦ Mult, puţin, cit a durat pînă am făcut planul de muncă, nu con­
tează. Eu iără... instrucţiuni de sus nu mişc nici măcar un singur deget.
............... ........................- Că se dau meniuri reci,
Cunoscutul savant sovietic oceano­
grafii; V. Nazctov afirmă că în pre-
zent polurile geografice Noul şi Sud
se deplasează în direcţia Ecuatoru­
lui. După părerea sa dacă actuala ten­
dinţă a deplasării polurilor geogafi-
ce se va menţine, de pildă, timp de
100.000 de ani, se va produce o mo­
dificare substanţială a zonelor clima­
terice ale Pămintului. Clima se va
răci considerabil în regiunea Ncw-
foundlandului şi Canadei, precum şi
în emisfera sudică — în Australia şi
Noua Zeelandă. Totodată, clima se va
încălzi în Siberia, Ciukotka, Japo­
nia, China, Argentina şi Uruguay.
Cuba se va afla la latitudinile mij­
locii, iar fluviul Amazon în emisfera
nordică.
V. Nazarov îşi întemeiază ipoleza
pe presupunerea ştiinţifică, potrivit
căreia calotele polare de gheată tul­
bură „echilibrul“ Pămintului. Din
cauza condiţiilor melerologice exis­
tente, milioane de kilometri cubi de
gheţuri polare se formează şi se re­
partizează asimetric în raport cu po­
lurile geografice ale Pămintului şi, ] wn tn tw u rfln i
diagnostic mai precis în cazul uneia
dintre cele mai grave boli ale ure­
chii. Cind aparatul auditiv al omu­
lui cslc alins de surditate, medicul
trebuie in primul rinei să stabileas­
că caracterul bolii. Dacă este vorba
de o otoscleroză, in multe cazuri esle
posibilă o operaţie salvatoare, care
restabileşte parţial auzul. In schimb,
în cazul nevritei. medicina modernă
nn poale imă să combată această
boală destul de eficient. In cursul
cercetărilor s-a stabilit, printre alte­
le. că unii oameni, care nu percep
sunetele obişnuite, nu început subit
să audă ultrasunetul.
N TO A T A L O M E A
® Viului are o putere uriaşă. Oa­
menii de şti in(a an stabilii că un viul
care bate timp de 3-4 ore cu o vite­
ză de 20 de metri pe secundă pe o
suprafaţă de 20(1 de kilometri pătrati
produce o cantitate de energie ega­
lă cu aceea pe care ar produce-o in
acelaşi interval de timp 20 do hi­
drocentrale electrice, fiecare dintre
ele avînd o putere instalată de
2.000.000 kW.
® O plimbare printre stele poale Ii
extrem de instructivă. Deocamdată ea
este posibilă numai de la distanţă şi,
in general, numai pentru astronomi.
Dar chiar şi in aceste condiţii se pol
descoperi lucruri deosebit de intere-
N eplăceri
c u lin a re
Uneori, la restaurantul
..Metalul“ din Hunedoara,
meniurile sînt. reci, iar ta- sc împietrite în slîncă ? După pă­
cîmuri nu există in nu­
măr suficient pentru lofi
consumatorii.
Cu vederea, hai, mai treci,
Ispitit de pofte-adînci,
Vrei, totuşi, să le mănînci.
Meniul de-un ceas e pus,
Dar tacîmuri... încă nu-s.
Chibzuieşti, ce-i de făcut ?
Te descurci (ca de-nceput).
Altădată însă ştii,
La „Metalul" cînd mai vii,
Să-ţi aduci în buzunar
j5v„ linguriţă măcar-.
m 257|
etssss
Muncitorii şi tehnicienii Combinatului siderurgic „Klemcnt Gottwald“
din R.S. Cehoslovacă folosesc ultrasunetul la verificarea pieselor mari şi a
obiectelor turnate. Cu ajutorul unui aparat uşor transportabil ei verifică ca­
litatea materialului arborilor coli ţi pentru nave, ca şi a altor piese mari,
evilind astfel rebuturile.
IN FO TO : Tehnicianul Fr. Nem et verifică cu ajutorul ultrasunetului
o piesă a unei turbine destinate Uniunii Sovietice.
j\ iii¦n j e l e Saharei
S-a stabilit că in distantă de 2-3 km. bă a focului şi fuma
Saliara se observă in oaze, care se află de împrăştiau repede mi
3« i i » ! s » ţ » 1» !0» .1 S.» * - » I»
fiecare an 160.000 de fapt la cel puţin 790 rnjul. In prezent s
miraje — stabile sau hm. depărtare. Iu 1904 strîns date despre Io
mobile, verticale sau a căzut victimă mira­ curile unde apar cel
orizontale. Mirajele jului o caravană con­ mai des miraje. Exista
sint dr diferite grade dusă de o călăuză cu bârfi (de drumurilor
In regiunile Saliel şi experienţă. tuarcgul fie care sint marcate
El Djuf chiar şi rele Scihs lusef. Oamenii locurile unde se văd
mai ademenitoare mi­ ..au văzul“ in fata lor cel mai des miraje
raje se deosebesr işor oaza Ilir-Ula, care se Sc ştie, de asemenea,
de realitate: mirajul afla de fapt Ia 360 cam în ce anotimp şi
tremură în arşiţa tro­ km. de ci. Mergînd în ce zi apar ele cel
picală. Diferitele cu­ spre miraj, ei s-au în­ mai frecvent şi sint » s i SS» » i K Ü l l » «S s» S i
lori se contopesc, şi depărtai ca 60 hm, de cele mai înşelătoare.
el dispare repede de fînt'u:ă. Importanta a c e s t o r
la orizont. înainte vreme, pen­ liărli este foarte mare.
Foarte des călătorii tru n se convinge că căci şi astăzi in Saba-
sint victima mirajelor an in fată un mirai ra, cea mai mare par­
in pustiul Erg-rr-Rcr.’i. sau nn obicei real, ex­ te a transporturilor se
ploratorii aprindeau faec cil ajutorul că­
Oamenii ..văd“ la o un for. lin ii uiren sla- milelor.
5 t i « ?I ţ î •<>t.1t i i i ti.tx 13O l* t i i i !,I itSa?SUSa,li ,i i> t u i» »;»o ii t i si n t i t » i
sanie. Axliei, steaua Anlarcs este ior- re grijă, se instalează un minuscul
mată dinlr-un gaz dc 1.000 dc ori mai receptor radiofonic. Acesta are sar­
rareliat decit aerul. Dimpotrivă, stea­ cina să transmită creierului undele
ua Leyda, descoperită abia în 1934, sonore care provin din lumea exte­
are o densitate de 36 de milioane de rioară prin nervii dinţilor. Experien­
ori mai mare decit a apei. Materia ţele au trezit interesul cercurilor
care ar intra la noi în 15 vagoane ştiinţifice.
de marfă mari, ar încăpea pe Leyda
intr-o cutie de chibrituri. ® In Franţa se realizează în pre­
zent, de către cineastul şi aclorui de
° Lacul Baical este unicul lac clin cinema François Lelerrier, filmul „Un
lume in care se varsă 366 de cursuri rege fără divertisment“ , după o lu­
rle apă şi clin care nu izvorăşte de­ crare a lui Jean Giono de la Acade­
a l unul singur — rîul Angara. mia Goncoiirl. Filmul va Ii in trei cu­
lori : negru, alb şi roşu, fiind astfel
® încercările oamenilor de ştiinţă cea dinţii producţie cinematografică
de a aclimatiza renul în regiunile mai in Irei culori din lume.
puţin reci s-au lovit de două mari
obstacole de netrecut pînă în pre­ 0 Căderea unui măr l-a dits pe
zent. Primul esle că renul nu se re­ Newton Ia descoperirea legii gravita­
produce decit in locul unde s-a năs­ ţiei universale. O simplă mişcare in
cut. Al doilea obstacol este că acesl timp ce făcea baie !-a lăcut pe Arhi-
animal preţios nu se hrăneşte decit mede să descopere vestitul principiu
cu muşchiul din ţinuturile de dincolo care îi poarlă numele pînă azi, pri­
de Cercul A iclic. Muşchiul acesta, pe vind pierderea unei părţi din greula-
care animalul îl roade pînă la supra­ lea oricărui corp cufundat în apă. Tnt
faţa solului, creşte foarte în cet: cu datorită spiritului de observaţie şi de­
o jumătate de milimetru pe an. (Un ducţiei, celebrul explorator Nansen,
loc păşunal de reni sc reface numai găsind lingă ţărmurile Groenlandei
după 20 de ani. Din această cauză, cozorocul şepcii şi vestmintele limii
crescătorii de reni, pentru a-.şi hrăni marinar de pe vasul „Jeanelle“ , nau­
turmele, sînt siliţi să ducă o viaţă no­ fragiat în Marea Siberiei răsăritene,
madă). Nici transplantarea acestei a dedus existenţa fenomenului deri­
plante nu a reuşit, iar orice încerca­ vei gheţurilor la Polul Nord.
re de a schimba „menu-ul“ renilor a
dat greş. ° Gheţarul subpolar Malaspina are
o întindere de peste 5.000 da kilome­
® In Japonia, pe un şantier de con­ tri pătraţi. S-a calculat că dacă s-ar
strucţii pe lingă Tokio, un muncitor croi din acest gheţar blocuri de ghea­
a găsit un ou fosilă. Geologii japo­ ta, ca acelea utilizate de gospodine
nezi presupun că acesta datează de în răcitoare, cantitatea ar fi îndes­
20 de milioane de ani. tulătoare pentru a aproviziona cu r i­
te un bloc de gheată, pe zi pe toii
° Savanţi din Hanovra încearcă locuitorii tarii noastre timp de cirra
să remedieze surzenia cu ajutorul... 1.400.000 de ani, adică o înlreagă
dinţilor. Procedeul esle următorul: perioadă geologică.
inlr-o molară golită cu cea mai ma-
...Oraşul Pompei a fost distrus slenografică. cunoscută in istorie
de nn cutremur in anul 63 e.n., iar drept „notele lironicne“.
erupţia Vezuviului din anul 79 e.n.
l-a acoperit cu un strat de 7-9 me­ ...Nebuloasele spirale dc la mari
tri dc lavă şi cenuşă ? La începu­ dislanfc, scăpiud dc sub influenta
tul secolului al X V lIl-lc a au înce­ [orfei dc atracţie, se depărtează de
put să sc facă săpături la Pompei, lumea noastră cu viteze uriaşe ?
dar abia în 1S63, sub conducerea Nebuloasa cea mai îndepărtată dc
arheologului italian Fiorelli, acestea Pămint fuge dc noi cu 40.000 kilo­
au căpătat nn caracter ştiinţific. metri pe secundă.
Dc alunei numeroşi oameni dc
ştiinţă au efectuat aici săpături ar­ ...Primul aerostat cunoscut în is­
heologice, descoperind minunatele torie a [ost înălfal în Rusia, in
monumente ale anticului Pompei, anul 1731. de către Kriakulnii, aju­
mărturie a înaltului grad dc dez­ tor de diacon din N crcli ? Deci cu
voltare a culturii materiale în so­ o jumătate de secol înaintea fra­
cietatea sclavagistă romană. ţilor Monlgolfier.
...Cu prilejul unei excursii, elevii ...S-ar părea că vla(a rezistă mai
australieni din insula Tasmania au bine la frig decit la arşiţă ? Savan­
descoperit fosila unei broaşte fesloa- ţii sovietici au reuşit să facă să
încolţească ramuri dc mesteceni şi
rerea specialiştilor, aceasta a trăit tufe de mure la o temperatură dc
în urmă cu aproximativ 200 mi­ minus 273 grade.
lioane dc ani, adică în era ter-
f iară. ...Gcorgcs Dean din Australia, în
virstă dc 22 de ani, sc ocupă cu
...Stenografia esle cunoscută din furtul ? Dar, spre deosebire dc boli. |
vechime ? Discursurile lui Cicero, pentru a pătrunde în diferite lo­
de exemplu, au putut fi cunoscute cuinţe, el sfarmă cu dinţii părţile
datorită faptului că secretarul ma­ metalice ale lucarnelor sau altor
relui orator, un sclav liberat, pe răi dc acces. Intr-adevăr, susnu-
'nume Tirane, d conceput o scriere. mitul are nişte dinii şi maxilare
atît de puternice, îneît poate sfă-
rîma nu numai oase, dar şl inelate.