Page 35 - 1963-05
P. 35
Nr. 2605 DRUMUL SOCIALISMULUI PaG. $
Pregătiri în vederea închiderii I n f a f a g r a f i c u l u i AGENDA Uniunea Regională a Cooperativelor Meşteşugăreşti
anului şc o la r în învăţămîntul A devenit un lucru obişnuit /ien- jacul economii la materiale cu 2-3 { <1?adi<% _____________ l e v a __ _____ _______
tru mulţi mineri şefi de brigadă de mii d e lei mai mult decit prevedea J 15 MAI 1963 AM UJ^p
PROGRAMUL I : 5,07 Cînlă ta
de partid de la oraşe la exploatarea Petrila ca, înainte angajamentul. ^ raful G.A.C. din Firiteaz, regiunea ,In vederea satisfacerii nevoilor
Banat; 5,20 Emisiunea pentru sate ,-
Consulfafii colective de a intra în şut, să treacă pe la — Dar despre îndeplinirea cu 7 ( 5.30 Dansuri de estradă; 6,07 Cîntă de deservire a p o p u l a ţ i e i
fanfara G.A.C. din comuna Cos-
biroul sectorului în care lucrează, zile înainte de termen a planului A meşti, regiunea Ia ş i,- 7,30 Sfatul unifăfiie c o o p e r a t i v e l o r m eşteşugăreşti
medicului; 7,45 Jocuri populare de frizerie, coafură, manichiură şi cosmetică,
Şi aceasta o fac, cum spun ei, din de producţie pe primele 4 luni ale A olteneşti; 8,00 Sumarul presei
centrale ; 9,30 Melodii populare ; vor f i deschise în fiecare duminică de la
In^Seeastă perioadă cînd se conducător al partidului în eta mai multe m o tiv e: de a afla cum anului d e către sectorul nostru, ce \ 10.00 Teatru la microfon „O lună orele 6 — 12 în toate oraşele regiunii
desîaşoarâ pregătirile în vede pa actuală“, „Formarea şi dezvol stau cu realizările, d e a-şi nota în ziceţi ? — intră în discuţie tînărul de confort“ ,- 12,00 Muzică de es
rea închiderii anului de studiu tarea conştiinţei socialiste a oa tradă ; 14,00 Concert de prînz ,-
în învăţămîntul de partid de la menilor muncii", „Sarcinile eco carnetele lor personale noile dis miner Popa Ştefan. 15.00 Prelucrări de folclor,- 16,15
oraşe, o mare însemnătate are a- nomice ce revin oamenilor mun poziţii ale conducerii sectorului, sau Vorbeşte M osccva,- 17,10 Cîntă
profundarea cunoştinţelor dobîn- cii din planul pe anul 1963 cu de a rezolva unele mici necazuri în — Aceasta este o realizare care j Ana Pop Corondan şi acordeo-
dite în cursul anului. Pentru a- legătură cu activitatea zilnică din situează sectorul UI printre secloa- i nistul Marcel Budală; 19,00 Ju r
privire la creşterea productivi nal de întrecere; 19,15 Program
ceasta, Comitetul orăşenesc de tăţii muncii, îmbunătăţirea cali abataj. rele fruntaşe din Valea Jiului, răs- A muzical pentru fruntaşi în pro
partid Petroşani a întocmit un tăţii produselor şi reducerea In acea zi şeful de brigadă Cîşla- ducţie din industrie; 19,45 Muzi
plan de măsuri în care s-au sta preţului de cost” etc. prinseră cîjiva dintre cei prezenţi. A că uşoară de Emanuel Jon escu ;
bilit problemele care vor fi re ru loan venise pe la sector să afle 20.30 Noapte bună copii „Ploaia“;
capitulate de către cursanţi în In planul elaborat se prevede ...Hărnicia minerilor şi tehnicieni- \ 20.40 Muzică populară cerută de
cursul acestei luni. S-au stabilit de asemenea ca tovarăşi din ac lor de la sectorul III al minei Pe- L ascultători; 21,15 Jurnalul sate
de asemenea consultaţiile colec tivul cabinetului de partid să lor ; 23,00 Muzică de estradă.
tive ce vor avea loc în întreprin fie repartizaţi pe localităţi unde rezultatele obţinute d e brigada sa trila este binecunoscută în Valea 4 PROGRAMUL I I : 10,10 Solişti
derile din localităţile Văii Jiului să sprijine pe propagandişti şi şi formaţii de muzică uşoară ;
cursanţi la lămurirea unor pro în întrecerea socialistă. In timp ce Jiului. Mobilizat şiîndrumat în per- Ş 11.30 Cîntece şi jocuri populare;
pe teme ca: „Creşterea rolului de bleme ridicate de aceştia. 13.40 Muzică de estradă; 14,10
privea cu atenţie graficul în care manenfă de către organizaţia de A Program interpretat de orchestre
de mandoline; 14,35 Muzică popu
sînt trecute rezul- ---- -------------- -------- partid, colectivul A lară interpretata de Elisabeta Pa- jj5E5ESS5H5i5H5H5H5H5S5H53525E5E5E5H52HSH5E5SSESHSE5H5E5H5H5H5H5HSH5Sa5É5H|]
vel, Dan Moisescu şi Florea
ţaţele tuturor bri- Ţînsem nă„ ri. d, e repr orf, er acestui sector a | N etcu ; 15,00 Muzică din opere ; l ÎNTREPRINDEREA plante m ed ic in a le
găzilor d'Uin" sceccrtonr, realizai în fiecare A 16,10 Melodii de estrad ă; 16,30
Melodii populare; 18,05 Din cîn- I _______ PRAŞTIE
un maistru mi- lună ce a trecut f tecele şi dansurile popoarelor;
ner se apropie d e el spunmdu-i : udimn uacwenst. uan asuulclcvessve uimujpjuoirtiuaun!tce mîn ^" 19.00 Muzică uşoară; 20,15 Şcoa
la şi v ia ta ; 20,35 Muzică corală
Presem inarii cu propagandiştii — După cum se vede, tovarăşe creşterea randamentelor, în spori- ^ romînească, 21,30 Pe teme inter
naţionale; 21,40 Melodii popu
Cîşlaru, brigada p e care o conduci rea vitezelor d e avansare în aba- ^ lare romîneşti şi ale minorităţilor
naţionale; 22,00 Interpreţi de mu
Pentru a asigura desfăşurarea colective. Prima a şi avut loc munceşte „ca la carte“. Scrie aici taje, în reducerea preţului de cost zică u şoară; 23,10 Muzică de sfr. I. C . Frimu nr. 52 telefon 252
în bune condiţiuni a convorbiri dans; 24,00 Concert de noapte.
lor recapitulative, Comitetul oră săptămîna trecută cînd toţi că de Ia începutul anului şi-a de- şi îmbunătăţirea calităţii cărbunelui,
şenesc de partid Hunedoara a cursanţii de la cercurile de stu @inema
prevăzut în planul de măsuri or păşit randamentul planificat cu Prin sprijinirea brigăzilor rămase în *
ganizarea la cabinetul de partid diere a Statutului P.M.R. din . . 15 MAI 1963
şi centrele de pregătire, prese C.S.H. au participat la consulta aproape două tone de cărbune p e urmă, întărirea disciplinei în mun- J DEVA : Q călătorie spre centrul | Â TO Â JM Z 4 |
minarii cu propagandiştii în care pămînlului — cinematograful „Pa
se vor dezbate problemele ce ur ţia colectivă pe tema : „Despre post, că a extras peste plan mai că şi ridicarea calificării profesio- $ tria“; Laşul — cinematograful „Fi- ingineri chimsşti pentru posturile: a
mează a fi discutate în cercuri centralismul democratic". Paralel limon Sirbu“ ; Maria Candelaria
mult de 1.500 tone de cărbune şi că nade a muncitorilor, la acest sector — „Grădina de vară" ; HUNE § — şef secţie uleiuri eterice volatile
şi cursuri cu prilejul închiderii cu recapitularea materialului DOARA : Cîinele sălbatic Dingo — j — şef producţie
predat, sînt prevăzute şi alte con a realizat economii de m ateriale a crescut randamentul cu peste 300 cinematograful „Victoria“ ; SIME-
anului şcolar. R IA : Genevieve — cinematogra
sultaţii colective care vor fi date de 2 lei pe tona de cărbune, iar kg. cărbune pe post fată de plani- J ful „I. Pintilie“ ; PETRO ŞAN I:
In ceea ce priveşte pregătirea de către activişti ai comitetului Milionul — cinematograful „Alex.
producţia dată e d e bună calitate. fliicrnalf. PPfel nacmenassittăî bhnatzfeăi sc--anun /erxytJrvanse îonn \,
cursanţilor s-au luat măsuri pen orăşenesc de partid şi tovarăşi
din activul cabinetului de partid, — Dacă îti organizezi bine mun plus de la începutul anului şi pînă i
tru organizarea consultaţiilor
asupra celor mai principale pro t ca. dacă fiecare ortac din brigadă acum peste 5.000 tone de cărbune, f i5E5ESE5ESE5H5E5E5H5E5E5S5H5E5B5HSE5H5E5E5ESE5i55i25S5E5E5H5E5E5H5H555H5E5i2ffi
bleme, la toate formele de m- ) ştie precis ce anume trebuie să facă
A în timpul şutului, realizările nu se Colectivul sectorului a atins lunar A
văţămînt. viteze medii de avansare în abala- \
A lasă aşteptate — răspunse cu min- jele cameră de circa 110 m.l. Prin j
Acfivitafe susjinufă în perioada de pregăfire i drie brigadierul... Aşa lucrează d e reducerea cheltuielilor de producţie ţ !SPITALUL UNIFICAT DEVAl
altfel şi obţin realizări bune si cele- minerii şi tehnicienii din sector au ş
A lalle brigăzi din sectorul nostru. Cu obţinut o economie de 0,40 lei pe f -îi
folii ne-am angajat ca, prinlr-o or- tona de cărbune. De asemenea pro- A -Suitl
A
A
A
I ganizare cil mai bună a muncii, prin centul admis de cenuşă în cărbu- *
Perioada de pregătire şi des In curînd vor avea loc primele A folosirea m etodelor avansate de lu- nele extras a fost redus în acest Angajează imediat:
făşurare a închiderii anului de consultaţii colective. La 21 mai I cru. să obţinem rezultate cît mai timp cu 2,3 la sută.
învăţămînt de partid găseşte pe de pildă, în faţa cursanţilor de I
propagandiştii şi cursanţii de la la cursurile de Istoria P.M.R. anul frumoase în muncă. Şi angajamen- însufleţiţi de succesele dobîndile ş — surori m edicale
E.M. Ghelar în plină activitate. I şi II se va face o expunere pe A tele luate le-am tradus în fapte, pînă acum, minerii şi tehnicienii sec- jt
In cercurile şi cursurile în care tem a: „Despre începutul miş Uite aici. pe grafic, cîteva exem- torului III îşi manifestă prin fapte A — asistenţi m edicali
programul de studiu a fost în cării muncitoreşti în Romînia", I
întregime parcurs s-a trecut la iar la 23 mai se va da o consul — oficianţi san itari ,=
recapitularea materialului pre taţie colectivă pentru cursanţii A
dat în timpul anului de studiu. de la curs seral şi cercurile cu t p le : brigada lui Laszlo Ştefan a holărîrea de a 1 obţine noi şi im- A
Cu această ocazie, mulţi dintre minerii, pe tema : „Structura e- A realizat un randament de peste S portante Uzări în întrecerea so- \
propagandişti au recomandat conomică şi de clasă în -ţara — 1 zugrav
cursanţilor sa ceară lămuriri a- noastră în etapa actuală". ! tone cărbune pe post, fată de 6,5 cialislă.
supra unor probleme mai puţin
( tone pe post cît. s-a angajai iniţial M. CONSTANTIN i ¦— 1 m e c a n ic a u to s
înţelese. \) *
să ob/ină şi a redus cu 2 la sulă — 1 şef de garaj |
A consumul de exploziv peste angaja- grădina colectiviştilor
\ Î Î L aA Barlok losif şi Purda Constantin
S a la riza re a este conform H.C.M . 16*1962. Nu s e |
* din Bemsuş Ijpoafe asigura cazarea. '4t
»*
’ mmm mm mmmmmmmm mm m m m m m m m m
Solda" ; Bunica Sabella — cinema
D IN P O ŞT A S A P T Ă M IN II Anul trecut colectiviştii din tograful „7 N oiem brie"; ALBA # 2311 PRODUSE INDUST&lklt
Demsuş, raionul Haţeg, au cul lU L IA : Fecioara — cinematogra
ful „Victoria“ ; Omul cu două fe JiM ÍéA A x A ? ? y n ja /c L S & ev x X j
tivat cu legume şi zarzavaturi su te — cinematograful „23 August“;
SEBEŞ: Dacă tii la mine — ci
prafaţa de 3 ha. Valorificarea nematograful „Progresul“ ; Circul
producţiei obţinute le-a adus a- , fără cupolă — cinematograful „M.
Sadoveanu“ ; ORĂŞTIE: Crimă fă
cestora un venit de peste 35.000 ră pedeapsă — cinem atograful ,,t).
lei. Roaită" ; Făclii . — cinematograful ,
„Flacăra“ ; BRAD : Misterul ce
BRAD. — In oraşul Brad, ne în încheierea corespondenţei sale tracte privind livrarea animalelor Convinşi de avantajele legumi- lor doi domni „N“ ; LONEA : jw lla il fr y y
scrie tov. Dumitru Ighian, re tov. Nicolae Mănărzan, şi-au adus către I.R.I.C. Datorită acestei c.ulturii, la G.A.C. Demsuş supra Frumoasa americană — cinemato
ţeaua de desfacere a cooperaţiei o contribuţie însemnaţii consi preocupări pînă acum s-au livrat graful „Minerul“ ; TEIUŞ : Moara
de consum se dezvoltă continuu. liile săteşti din Sibişel, Turdaş, în baza contractului 12 boi, 4 faţa grădinii a fost mărită cu ' diavolului —' cinematograful ‘;.V. •&A
A fost amenajat şi dat în folo Spini şi Jeledinţi, precum şi co vaci, 3 viţei, 13 porci şi 147 miei. Roaită“ ; 7.LATNA : Cursa de 100
sinţă, la începutul acestei luni, lectiviştii din G.A.C. Orăştie, Tur încă 5 ha. Aşezată în lunca rîu- km. — cinematograful .M uncito
, un nou local de restaurant şi un daş şi Spini. c„. SE B E Ş — Pe la sfîrşitul lunii rul“ ; I L I A : Duelul n-a avut loc
bufet. La parterul noilor blocuri martie a.c. tinerii din echipa de lui Galbena, grădina colectivişti — cinematograful ..Glii D oja“ ;
ce s-au construit în oraş se vor ALBA — La fabrica „Ardelea dansuri a căminului cultural din APOLDUL DF SU S: Vals pentru
deschide în curînd încă 5 noi na" din Alba lulia au urmat satul Sebeşel, raionul Sebeş, ne lor prezintă şi avantajul că poa un milion — cinematograful „23 M 0 7 @ m iL T C
unităţi de desfacere a produse cursurile de ridicare a calificării scrie tov. A. Nicolae, se îndrep August“ : H A Ţ E G : T e iubesc,
lor industriale. O dată cu darea profesionale 131 de muncitori. tau seară de seară spre căminul te fi irigată în întregime. viată — cinematograful ..Popu M O T& nETE
în folosinţă a acestor noi maga Lecţiile au fost predate în strîn- cultural unde pregăteau progra Pe suprafeţe întinse au şi fost. lar“. APÂAATL M AA
zine, numărul unităţilor de des să legătură cu sarcinile concrete mul lor în vederea celui de-al
facere a produselor industriale ale producţiei şi cu cele mai avan VH-lea concurs artistic al for plantate răsaduri de varză, mor-' BULETIN M A S/*/ 0 L SPĂL A T
şi alimentare din oraşul Brad se sate metode de lucru. Creşterea maţiilor de amatori. Strădania covi, ardei gras, usturoi, ceapă
va ridica la 58, ceea ce va asi gradului de calificare a muncito lor a dat roade. Primul specta M ETEOROLOGIC M A SSIM§ L CIAS(J 7
gura o mai bună aprovizionare rilor, ne scrie tov. I. Marcu, se col l-au dat în faţa colectiviştilor etc. Cartofii timpurii au răsărit
a locuitorilor acestui oraş. reflectă nu numai în îmbunătă din sat. Văzîndu-i atunci, mulţi frumos şi înainte de a le face Vreme nestabilă cu cerul mai z& U b c& ée eA ec C w -
ţirea calităţii ci şi în creşterea spuneau: „Aceşti tineri vor a- prima praşilă, colectiviştii i-au noros în cursul zilei, cînd izolat
ORĂŞTIE — Colectivul coope productivităţii muncii pe cap de junge departe"... Şi într-adevăr vor cădea averse de ploaie. Vînt o? e.
rativei de consum din Orăştie, da la faza pe comună echipa de dan grăpat. , polrivit, cu intensificări locale din
torită măsurilor organizatorice muncitor în trimestrul I al aces suri a ocupat locul I. Acum ti sud şi cu rotire spre sud-vest.
luate de către conducere, şi-a nerii din echipa de dansuri se Din cei 250 m.p. de răsadniţe Temperatura staţionară : ziua va ii
îndeplinit şi depăşit sarcinile de tui an cu 1,22 lă sută faţă de pregătesc cu sîrguinţă pentru semănate la timp, s-a asigurat cuprinsă Inlre 21 şi 27 grade, iar
achiziţii pe luna trecută. Valo noaptea între 6 şi 13 grade.
sarcina de plan. faza raională. răsadul trebuincios întregii gră
ric, sarcinile au fost depăşite cu dini şi în plus se vor mai valori
12b la sută şi s-au achiziţionat în ILIA — Colectiviştii din satul
plus faţă de sarcini 10.190 buc.. fica pe piaţă şi se vor asigura co
ouă, 500 kg păsări, 20.000 kg fîn Lăpugiul de Jos, raionul Ilia, ne lectiviştilor un surplus de 10 0 .0 0 0
etc. La aceste realizări, ne scrie informează tov. Ludovic Căta, a- fire de varză, 8 .0 0 0 de roşii şi
cordă m are: atenţie îndeplinirii 4.000 de ardei. Respectînd întoc
mai aplicarea regulilor agroteh
obligaţiilor asumate prin con-
nice, colectiviştii din Demsuş
muncesc hotărîţi ca din valori
ficarea legumelor şi a zarzavatu
rilor să realizeze anul acesta ve
nituri de circa 1 0 0 .0 0 0 lei.
PETRE FĂRCAŞIU
corespondent
Raid pe urmele PRODUCTie DE FURAJE: rile stabilite au rămas, în cea mai ganizaţia de tineret (secretar loan de îmbunătăţire, pe anumite supra
mare paile, simple formalităţi, lată Radu), care pînă acum a stat pasi feţe de păşune să se aplice amen
materialelor şi cî'eva exemple edificatoare în vă şi nu a întreprins nici o acţiu damente calcaroase. Jn primăvară, la
această privinţă : Cu cîteva săptă- ne (? !). Nădăştia Superioară s-a aplicat do
publicate j îetaritea/e mîni in urmă, pe trupul de păşune lomită pe cite 20 ha., iar la Strei
numit „Răspunle“, în suprafaţă de Ar fi timpul ca şi la Straja să se Sîngeorgiu pe 10 ha.
( Urmare din pag. l-a) pective n-au fost cprăţale decit 30— proprietate a sfaturilor populare, în ale sfaturilor populare de a îndruma peste 100 ha, s-a început curăţarea ia măsurile cuvenite.
50 hectare din aproape 200 hectare chiriată ; e bază de contract. Era deci şi ajuta gospodăriile colective în dez de scaieţi, mârâcinişuri şi muşu- Posibilităţi de corectare a acidi
Cum e şi firesc, acolo unde consi şi de datoria tovarăşilor din comite voltarea lor, atunci tovarăşii din co îoaie. Lucrarea s-a executat însă pe Se pof aplica tăţii solului păşunilor sînt însă mult
liile de conducere nu s-au preocupat cit deţine fiecare. tele evo-utive ale sfaturilor populare mitetele ex-ecutive se fao şi mai vi mai puţin de 20 la sută din supra mai mari, ţinînd seamă de faptul
de această problemă, nici rezultatele Aceeaşi situaţie se întilneşte şi în comunale să urmărească felul în oare novaţi faţă de starea în care se află faţă. Restul este şi acum năpădită mai multe amendamente că sursa de aprovizionare cu dolo
nu sînt cele dorite. Pe o mare su se îndeplinesc clauzele contractuale păşunile gospodăriilor din Reciu, Căr de scaieţi, tufişuri, mărăcini, muşu mită se găseşte chiar pe raza ora
prafaţă de păşuni aparţinînd co G.A.C. din Săsciori unde nu s-a cu care, printre altele, prevăd şi întreţi piniş, Cunţa, Săsciori şi altele. roaie şi buruieni neconsumabile. Păşunile naturale dale în folosin şului. Dar, se pare că acestui lucru
lectiviştilor din Reciu, Cărpiniş şi răţat nici măcar un sfert din supra nerea în bună stare a păşunilor în Chiar şi acolo unde s-a făcut cu ţă unităţilor agricole socialiste de nu-i acordă prea mare atenţie con
Cunţa se observă încă şi acum mă- faţa de păşune pe oare o are gospo chiriate. Acest luoru n-a fost însă Slaba preocupare manifestată în răţatul, mărăcinii sau tufişurile de pe roza oraşului regional Hunedoa ducerile majorităţii gospodăriilor a-
răciniş, muşuroaie, arboret etc., dăria în folosinţă ca şi la gospodă controlat de nici unul din comitetele această direcţie dovedeşte că şi or arboreţi stau şi acum pe păşune, ra ocupă peste 5.000 ha. Bine în grlcole colective, deoarece pînă acum
care împiedică creşterea ierbii riile din Colibi şi Petreşti care n-au executive în raza cărora intră gos ganizaţiile de partid din gospodăriile înăbuşind iarba în creştere. grijite şi întreţinute, aceste păşuni nici o altă unitate în afara celor
făcînd să scadă producţia de curăţat decît jumătate din suprafaţa podăriile colective amintite. Dacă ţi respective au scăpat din vedere pro constituie o mare rezervă de furaje amintite nu a luat măsuri de procu
masă verde. Aceasta, pentru că in pe care o deţin. nem seama şi de sarcina de răspun blema curăţării păşunilor şi deci n-au Argumentul preşedintelui gospodă pentru animale. Experienţa a nume rare şi aplicare a amendamentelor
îndrumat la vreme consiliile de con riei colective (tov. Ion Suşman), aim că roase gospodării agricole colective, calcaroase pe păşuni. 1
gospodăriile agricole colective res După cum se ştie cea mai mare dere ce revine comitetelor executive ducere pentru a organiza munca de n-ar exista atelaje pentru transportul cum sînt cele din Nădăştia Superi
parte din suprafaţa de păşuni se le îmbunătăţire a lor. lor este cît se poate de neverosimil, oară, Strei Sîngeorgiu şi altele, do Ctinoscind faptul că în complexul
folosesc gospodăriile colective este sau mai precis, pueril. vedeşte că prin aplicarea unui com de lucrări agrotehnice ce trebuie a-
plex de măsuri agrotehnice produc plicate pe păşuni, un rol de seamă
G osp od ăriile a g n co lc colective din S traja şi Berghin, raionul A lba, sînt vecine. C ită . d iferen ţă este însă între Infre propuneri şi fapfe La G.A.C. din Straja există sufi ţia de iarbă se poate dubla s-au îl ocupă corectarea acidităţii solu
una şi alta se p oate observa şi n u m ai d acă priveşti m odul în care şi-au întreţinut păşunile. M ergînd p e dru ciente forte pentru ca toată păşu chiar tripla. Ţinînd seama de fap lui, e necesar ea organele locale de
mul spre Berghin, privirea-fi este al iasă d e diferen ţa dintre o păşune şialta. Parcă s-ar fi făcut intenţionat Practica le-a dovedit şi colecti nea să fie curăţată. Este însă ne tul că în mare parte reacţia solu partid şi de stat să îndrume şi să
un hotar, d a r nu m arcat prin ţăruşi sau alte form e, ci d e m uşuroaie, m ărăcin iş şi spini în p artea S trăjii şi p ă viştilor din Straja, raionul Alba, că voie de măi multă preocupare, do lui de pe păşuni este acidă, din care sprijine mai îndeaproape conducerile
şune netedă, cu iarbă bogată în p a rtea Berghinului. aplicînd lucrări de întreţinere pe pă o judicioasă organizare a muncii. cauză efectul măsurilor agrotehnice gospodăriilor colective în vederea
şuni, îngrăşîndu-le şi păşunîndu-le Dar despre aşa ceva, aici nu prea de îmbunătăţire nu este cel dorit, folosirii mai din plin a posibilită
— Fii bună soro... Dă-mi voie să intru în păşunea voastră. Că aici... raţional, acestea dau producţii spo poate fi vorba. Un cuvînt ar avea conducerile unităţilor amintite s-au ţilor pe care le au pentru îmbună
— Nuuu I Mai bine cată-ţi s t u p i i şi pune-i să cureţe păşunea 1 rite de masă verde. In anul trecut, de spus în această privinţă şi or- preocupat ea, paralel cu lucrările tăţirea pajiştilor naturale.
spre exemplu, pe trupul de păşu
ne numit „Poiana“, în suprafaţă de CONCLUZII isVt» »»v
40 ha., s-au executat lucrări de cu
răţare, supraînsămînlări şi îngrăşări f Din raidul întreprins s-a constatat că acolo unde
cu sulfat de amoniu, superfosfat iar
pentru corectarea acidităţii s-a dat /
dolomită. Pe alte suprafeţe s-au fă j» conducerile unităţilor agricole, îndrumate de către dat, oraşul regional Hunedoara, Săsciori, Reciu, Căr
cut doar curăţări, de alte lucrări
nefiind nevoie. Rezultatul este că ) organizaţiile de partid şi sprijinite de organizaţiile piniş şi altele, raionul Sebeş, care au neglijat acţiu
producţia de masă verde a sporit ai
peste 3.000 kg. masă verde la ha., f U.T.M., s-au ocupat cu toată răspunderea de îm nile de îmbunătăţire a pajiştilor. Ca urmare, cu toa
ceea ce a permis gospodăriei ea în
vara trecută să asigure vacilor de A bunătăţirea pajiştilor naturale, efeduînd lucrări de te că aceste unităţi au in folosinţă suprafeţe în
lapte o hrană consistenta şi în can A curăţare, supraînsămînţare, îngrăşare etc., s-au asi
tităţi îndestulătoare. t tinse de păşune, acestea nefiind întreţinute şi îngri
gurat condiţii prielnice pentru sporirea producţiei jite nu pot asigura cantităţi îndestulătoare de masă
N-a surprins pe nimeni faptul că ) de masă verde la hectar. verde pentru animale, fapx ce se resimte asupra pro
în primăvara aceasta învăţînd din t ducţiei de lapte, carne si iînă.
experienţa anului 1962 colectiviştii t Pot fi evidenţiate în această privinţă numeroase
din Straja şi-au propus să execu Ţinînd seamă de faptul că şi în perioada actuală se
te astfel de lucrări pe întreaga su t unităţi agricole din raionul Sebeş, care au curăţat pot lua incă măsuri care să asigure sporirea, pro
prafaţă de păşune, care ocupă 240 I de vegetaţie lemnoasă şi au împrăştiat muşuroa ducţiei de iarbă, cum sînt curăţarea de spini, buru
ha. Acesta e un lucru bun. Fireso ieni, împrăştierea de muşuroaie, îngrăşarea şi orga
era ca să se facă totul pentru în A iele de pe mai mult de 8.200 ha păşune, au fertili nizarea păşunalului pe parcele, pe categorii şi specii
făptuirea celor oropase. A zat aproape 1.000 ha, iar pe 250 ha au iăcut lu de animale, organele raionale şi orăşeneşti de partid,
A de stat şi consiliile agricole trebuie să-şi îndrepte
La G.A.C. din Straja lucrurile s-au crări de supraînsămînţare şi combatere a eroziunii atenţia în permanenţă spre îmbunătăţirea pajiştilor
petrecut însă eu Ictul altfel. Măsu A solului. De asemenea, în raionul Alba s-au execu naturale. Pentru buna reuşită a acestor acţiuni e ne
A tat lucrări agrotehnice simple pe mai mult de 5.000 cesar ca organizaţiile de partid şi conducerile G.A.C.,
A avînd sprijinul sfaturilor populare, să antreneze ma
A ha şi s-au îngrăşat peste 700 ha păşune. Cu totul
A altfel se prezintă situaţia păşunilor de pe raza ora se tot mai largi de colectivişti şi tineri la efectuarea
A şului regional Hunedoara, unde nu s-a curăţat nici
lucrărilor agrotehnice menite să contribuie la creş
A măcar 60 la sută din suprafaţa planificată. Aici, şi
A terea producţiei şi a valorii nutritive a păşunilor na
A volumul lucrărilor de defrişare, îngrăşare şi amen turale.
? dare este sub nivelul posibilităţilor.
A
Pe lingă unităţile care au executat un volum mare
A de lucrări pe păşuni şi fineţe sînt şi numeroase gos
4 podării colective, ca de pildă cele din Benic şi Cri-