Page 35 - 1963-05
P. 35

Nr. 2605                                                                                                                                      DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                          PaG. $

Pregătiri în vederea închiderii I n f a f a g r a f i c u l u i                                                                                                                                                   AGENDA                                    Uniunea Regională a Cooperativelor Meşteşugăreşti

anului şc o la r în învăţămîntul                                                   A devenit un lucru obişnuit /ien- jacul economii la materiale cu 2-3 {                                                         <1?adi<%                                      _____________ l e v a __ _____ _______

                                                                                   tru mulţi mineri şefi de brigadă de mii d e lei mai mult decit prevedea J                                                                  15 MAI 1963                                     AM UJ^p
                                                                                                                                                                                                                      PROGRAMUL I : 5,07 Cînlă ta­
          de partid de la oraşe                                                    la exploatarea Petrila ca, înainte angajamentul.                                                    ^                           raful G.A.C. din Firiteaz, regiunea             ,In vederea satisfacerii nevoilor
                                                                                                                                                                                                                  Banat; 5,20 Emisiunea pentru sate ,-
          Consulfafii colective                                                    de a intra în şut, să treacă pe la — Dar despre îndeplinirea cu 7 (                                                             5.30 Dansuri de estradă; 6,07 Cîntă                        de deservire a p o p u l a ţ i e i
                                                                                                                                                                                                                   fanfara G.A.C. din comuna Cos-
                                                                                   biroul sectorului în care lucrează, zile înainte de termen a planului A                                                         meşti, regiunea Ia ş i,- 7,30 Sfatul        unifăfiie c o o p e r a t i v e l o r m eşteşugăreşti
                                                                                                                                                                                                                   medicului; 7,45 Jocuri populare             de frizerie, coafură, manichiură şi cosmetică,
                                                                                   Şi aceasta o fac, cum spun ei, din de producţie pe primele 4 luni ale A                                                         olteneşti; 8,00 Sumarul presei
                                                                                                                                                                                                                   centrale ; 9,30 Melodii populare ;                vor f i deschise în fiecare duminică de la
   In^Seeastă perioadă cînd se         conducător al partidului în eta­            mai multe m o tiv e: de a afla cum anului d e către sectorul nostru, ce \                                                       10.00 Teatru la microfon „O lună                  orele 6 — 12 în toate oraşele regiunii
desîaşoarâ pregătirile în vede­        pa actuală“, „Formarea şi dezvol­           stau cu realizările, d e a-şi nota în ziceţi ? — intră în discuţie tînărul                                                      de confort“ ,- 12,00 Muzică de es­
rea închiderii anului de studiu        tarea conştiinţei socialiste a oa­                                                                                                                                          tradă ; 14,00 Concert de prînz ,-
în învăţămîntul de partid de la        menilor muncii", „Sarcinile eco­            carnetele lor personale noile dis­                         miner Popa Ştefan.                                                   15.00 Prelucrări de folclor,- 16,15
oraşe, o mare însemnătate are a-       nomice ce revin oamenilor mun­              poziţii ale conducerii sectorului, sau                                                                                          Vorbeşte M osccva,- 17,10 Cîntă
profundarea cunoştinţelor dobîn-       cii din planul pe anul 1963 cu              de a rezolva unele mici necazuri în                           — Aceasta este o realizare care j                                 Ana Pop Corondan şi acordeo-
dite în cursul anului. Pentru a-                                                   legătură cu activitatea zilnică din                        situează sectorul UI printre secloa- i                               nistul Marcel Budală; 19,00 Ju r­
                                       privire la creşterea productivi­                                                                                                                                            nal de întrecere; 19,15 Program
ceasta, Comitetul orăşenesc de         tăţii muncii, îmbunătăţirea cali­           abataj.                                                    rele fruntaşe din Valea Jiului, răs- A                               muzical pentru fruntaşi în pro­
partid Petroşani a întocmit un         tăţii produselor şi reducerea                  In acea zi şeful de brigadă Cîşla-                                                                                           ducţie din industrie; 19,45 Muzi­
plan de măsuri în care s-au sta­       preţului de cost” etc.                                                                                 prinseră cîjiva dintre cei prezenţi. A                               că uşoară de Emanuel Jon escu ;
bilit problemele care vor fi re­                                                   ru loan venise pe la sector să afle                                                                                             20.30 Noapte bună copii „Ploaia“;
capitulate de către cursanţi în           In planul elaborat se prevede                                                                          ...Hărnicia minerilor şi tehnicieni- \                           20.40 Muzică populară cerută de
cursul acestei luni. S-au stabilit     de asemenea ca tovarăşi din ac­                                                                        lor de la sectorul III al minei Pe- L                                ascultători; 21,15 Jurnalul sate­
de asemenea consultaţiile colec­       tivul cabinetului de partid să                                                                                                                                              lor ; 23,00 Muzică de estradă.
tive ce vor avea loc în întreprin­     fie repartizaţi pe localităţi unde          rezultatele obţinute d e brigada sa trila este binecunoscută în Valea 4                                                            PROGRAMUL I I : 10,10 Solişti
derile din localităţile Văii Jiului    să sprijine pe propagandişti şi                                                                                                                                            şi formaţii de muzică uşoară ;
                                       cursanţi la lămurirea unor pro­             în întrecerea socialistă. In timp ce Jiului. Mobilizat şiîndrumat în per- Ş                                                     11.30 Cîntece şi jocuri populare;
pe teme ca: „Creşterea rolului de      bleme ridicate de aceştia.                                                                                                                                                  13.40 Muzică de estradă; 14,10
                                                                                   privea cu atenţie graficul în care manenfă de către organizaţia de A                                                           Program interpretat de orchestre
                                                                                                                                                                                                                  de mandoline; 14,35 Muzică popu­
                                                                                   sînt trecute rezul-         ---- --------------                     -------- partid, colectivul A                              lară interpretata de Elisabeta Pa-        jj5E5ESS5H5i5H5H5H5H5S5H53525E5E5E5H52HSH5E5SSESHSE5H5E5H5H5H5H5HSH5Sa5É5H|]
                                                                                                                                                                                                                  vel, Dan Moisescu şi Florea
                                                                                   ţaţele tuturor bri-         Ţînsem nă„ ri. d, e repr orf, er        acestui sector a |                                         N etcu ; 15,00 Muzică din opere ;         l ÎNTREPRINDEREA plante m ed ic in a le
                                                                                   găzilor d'Uin" sceccrtonr,                                          realizai în fiecare A                                      16,10 Melodii de estrad ă; 16,30
                                                                                                                                                                                                                  Melodii populare; 18,05 Din cîn-          I _______ PRAŞTIE
                                                                                   un maistru mi-                                                                      lună ce a trecut f                         tecele şi dansurile popoarelor;
                                                                                   ner se apropie d e el spunmdu-i :                          udimn uacwenst. uan asuulclcvessve uimujpjuoirtiuaun!tce mîn ^"     19.00 Muzică uşoară; 20,15 Şcoa­
                                                                                                                                                                                                                  la şi v ia ta ; 20,35 Muzică corală
          Presem inarii cu propagandiştii                                          — După cum se vede, tovarăşe creşterea randamentelor, în spori- ^                                                              romînească, 21,30 Pe teme inter­
                                                                                                                                                                                                                  naţionale; 21,40 Melodii popu­
                                                                                   Cîşlaru, brigada p e care o conduci rea vitezelor d e avansare în aba- ^                                                       lare romîneşti şi ale minorităţilor
                                                                                                                                                                                                                  naţionale; 22,00 Interpreţi de mu­
    Pentru a asigura desfăşurarea      colective. Prima a şi avut loc              munceşte „ca la carte“. Scrie aici taje, în reducerea preţului de cost                                                         zică u şoară; 23,10 Muzică de             sfr. I. C . Frimu nr. 52                        telefon 252
în bune condiţiuni a convorbiri­                                                                                                                                                                                  dans; 24,00 Concert de noapte.
lor recapitulative, Comitetul oră­     săptămîna trecută cînd toţi                 că de Ia începutul anului şi-a de- şi îmbunătăţirea calităţii cărbunelui,
şenesc de partid Hunedoara a           cursanţii de la cercurile de stu­                                                                                                                                               @inema
prevăzut în planul de măsuri or­                                                   păşit randamentul planificat cu Prin sprijinirea brigăzilor rămase în *
ganizarea la cabinetul de partid       diere a Statutului P.M.R. din                                                                                                                                                     . . 15 MAI 1963
şi centrele de pregătire, prese­       C.S.H. au participat la consulta­           aproape două tone de cărbune p e urmă, întărirea disciplinei în mun- J                                                            DEVA : Q călătorie spre centrul        | Â TO Â JM Z 4                                                       |
minarii cu propagandiştii în care                                                                                                                                                                                 pămînlului — cinematograful „Pa­
se vor dezbate problemele ce ur­       ţia colectivă pe tema : „Despre             post, că a extras peste plan mai că şi ridicarea calificării profesio- $                                                       tria“; Laşul — cinematograful „Fi-             ingineri chimsşti pentru posturile:                              a
mează a fi discutate în cercuri        centralismul democratic". Paralel                                                                                                                                          limon Sirbu“ ; Maria Candelaria
                                                                                   mult de 1.500 tone de cărbune şi că nade a muncitorilor, la acest sector                                                       — „Grădina de vară" ; HUNE­               § — şef secţie uleiuri eterice volatile
şi cursuri cu prilejul închiderii      cu recapitularea materialului                                                                                                                                              DOARA : Cîinele sălbatic Dingo —          j — şef producţie
                                       predat, sînt prevăzute şi alte con­         a realizat economii de m ateriale a crescut randamentul cu peste 300                                                           cinematograful „Victoria“ ; SIME-
anului şcolar.                                                                                                                                                                                                    R IA : Genevieve — cinematogra­
                                       sultaţii colective care vor fi date         de 2 lei pe tona de cărbune, iar kg. cărbune pe post fată de plani- J                                                          ful „I. Pintilie“ ; PETRO ŞAN I:
   In ceea ce priveşte pregătirea      de către activişti ai comitetului                                                                                                                                          Milionul — cinematograful „Alex.
                                                                                   producţia dată e d e bună calitate. fliicrnalf. PPfel nacmenassittăî bhnatzfeăi sc--anun /erxytJrvanse îonn \,
cursanţilor s-au luat măsuri pen­      orăşenesc de partid şi tovarăşi
                                       din activul cabinetului de partid,          — Dacă îti organizezi bine mun­ plus de la începutul anului şi pînă i
tru organizarea consultaţiilor
                                       asupra celor mai principale pro­        t ca. dacă fiecare ortac din brigadă                           acum peste 5.000 tone de cărbune, f                                                                           i5E5ESE5ESE5H5E5E5H5E5E5S5H5E5B5HSE5H5E5E5ESE5i55i25S5E5E5H5E5E5H5H555H5E5i2ffi
                                       bleme, la toate formele de m-           ) ştie precis ce anume trebuie să facă
                                                                               A în timpul şutului, realizările nu se                         Colectivul sectorului a atins lunar A
                                       văţămînt.                                                                                              viteze medii de avansare în abala- \
                                                                               A lasă aşteptate — răspunse cu min-                            jele cameră de circa 110 m.l. Prin j

Acfivitafe susjinufă în perioada de pregăfire                                  i   drie brigadierul... Aşa lucrează d e                       reducerea cheltuielilor de producţie ţ                                                                        !SPITALUL UNIFICAT DEVAl
                                                                                   altfel şi obţin realizări bune si cele-                    minerii şi tehnicienii din sector au ş
                                                                               A   lalle brigăzi din sectorul nostru. Cu                      obţinut o economie de 0,40 lei pe f                                                                                                                                                 -îi
                                                                                   folii ne-am angajat ca, prinlr-o or-                       tona de cărbune. De asemenea pro- A                                                                                                                                                 -Suitl
                                                                               A

                                                                               A

                                                                               A
                                                                               I ganizare cil mai bună a muncii, prin centul admis de cenuşă în cărbu- *
   Perioada de pregătire şi des­          In curînd vor avea loc primele       A folosirea m etodelor avansate de lu- nele extras a fost redus în acest                                                                                                            Angajează imediat:
făşurare a închiderii anului de        consultaţii colective. La 21 mai        I cru. să obţinem rezultate cît mai timp cu 2,3 la sută.
învăţămînt de partid găseşte pe        de pildă, în faţa cursanţilor de        I
propagandiştii şi cursanţii de la      la cursurile de Istoria P.M.R. anul         frumoase în muncă. Şi angajamen-                              însufleţiţi de succesele dobîndile ş                                                                              — surori m edicale
E.M. Ghelar în plină activitate.       I şi II se va face o expunere pe        A   tele luate le-am tradus în fapte,                          pînă acum, minerii şi tehnicienii sec- jt
In cercurile şi cursurile în care      tem a: „Despre începutul miş­               Uite aici. pe grafic, cîteva exem-                         torului III îşi manifestă prin fapte A                                                                               — asistenţi m edicali
programul de studiu a fost în          cării muncitoreşti în Romînia",         I
întregime parcurs s-a trecut la        iar la 23 mai se va da o consul­                                                                                                                                                                                            — oficianţi san itari                    ,=
recapitularea materialului pre­        taţie colectivă pentru cursanţii        A
dat în timpul anului de studiu.        de la curs seral şi cercurile cu        t p le : brigada lui Laszlo Ştefan a holărîrea de a 1 obţine noi şi im- A
Cu această ocazie, mulţi dintre        minerii, pe tema : „Structura e-        A realizat un randament de peste S portante Uzări în întrecerea so- \
propagandişti au recomandat            conomică şi de clasă în -ţara                                                                                                                                                                                               — 1 zugrav
cursanţilor sa ceară lămuriri a-       noastră în etapa actuală".              ! tone cărbune pe post, fată de 6,5 cialislă.
supra unor probleme mai puţin
                                                                               ( tone pe post cît. s-a angajai iniţial                                          M. CONSTANTIN i                                                                                    ¦— 1 m e c a n ic a u to                                       s
înţelese.                                                                      \)                                                                                                             *
                                                                                   să ob/ină şi  a redus       cu 2                  la sulă                                                                                                                       — 1 şef de garaj                                               |
                                                                               A   consumul de   exploziv      peste                 angaja-  grădina colectiviştilor
                                                                               \ Î Î L aA Barlok losif şi Purda Constantin
                                                                                                                                                                                                                                                                   S a la riza re a este conform H.C.M . 16*1962. Nu s e |

                                                                                                                                              * din Bemsuş                                                                                                  Ijpoafe asigura cazarea.                                              '4t

                                                                                                                                                                                                                                                            »*
                                                                                                                                                                                                                                                            ’ mmm  mm mmmmmmmm mm m m m m m m m m
                                                                                                                                                                                                                     Solda" ; Bunica Sabella — cinema­
          D IN P O ŞT A S A P T Ă M IN II                                                                                                        Anul trecut colectiviştii din                                      tograful „7 N oiem brie"; ALBA          # 2311       PRODUSE INDUST&lklt
                                                                                                                                              Demsuş, raionul Haţeg, au cul­                                         lU L IA : Fecioara — cinematogra­
                                                                                                                                                                                                                    ful „Victoria“ ; Omul cu două fe ­                  JiM ÍéA A x A ? ? y n ja /c L S & ev x X j
                                                                                                                                              tivat cu legume şi zarzavaturi su­                                    te — cinematograful „23 August“;
                                                                                                                                                                                                                    SEBEŞ: Dacă tii la mine — ci­
                                                                                                                                              prafaţa de 3 ha. Valorificarea                                        nematograful „Progresul“ ; Circul
                                                                                                                                              producţiei obţinute le-a adus a-                                    , fără cupolă — cinematograful „M.
                                                                                                                                                                                                                    Sadoveanu“ ; ORĂŞTIE: Crimă fă ­
                                                                                                                                              cestora un venit de peste 35.000                                      ră pedeapsă — cinem atograful ,,t).
                                                                                                                                              lei.                                                                   Roaită" ; Făclii . — cinematograful ,
                                                                                                                                                                                                                    „Flacăra“ ; BRAD : Misterul ce­
     BRAD. — In oraşul Brad, ne        în încheierea corespondenţei sale       tracte privind livrarea animalelor                             Convinşi de avantajele legumi-                                        lor doi domni „N“ ; LONEA :                         jw lla il                  fr y y
  scrie tov. Dumitru Ighian, re­       tov. Nicolae Mănărzan, şi-au adus       către I.R.I.C. Datorită acestei                                c.ulturii, la G.A.C. Demsuş supra­                                    Frumoasa americană — cinemato­
  ţeaua de desfacere a cooperaţiei     o contribuţie însemnaţii consi­         preocupări pînă acum s-au livrat                                                                                                     graful „Minerul“ ; TEIUŞ : Moara
 de consum se dezvoltă continuu.       liile săteşti din Sibişel, Turdaş,      în baza contractului 12 boi, 4                                 faţa grădinii a fost mărită cu                                      ' diavolului —' cinematograful ‘;.V.                                                                       •&A
 A fost amenajat şi dat în folo­       Spini şi Jeledinţi, precum şi co­       vaci, 3 viţei, 13 porci şi 147 miei.                                                                                                  Roaită“ ; 7.LATNA : Cursa de 100
 sinţă, la începutul acestei luni,     lectiviştii din G.A.C. Orăştie, Tur­                                                                   încă 5 ha. Aşezată în lunca rîu-                                      km. — cinematograful .M uncito­
, un nou local de restaurant şi un     daş şi Spini. c„.                          SE B E Ş — Pe la sfîrşitul lunii                                                                                                  rul“ ; I L I A : Duelul n-a avut loc
 bufet. La parterul noilor blocuri                                             martie a.c. tinerii din echipa de                              lui Galbena, grădina colectivişti­                                    — cinematograful ..Glii D oja“ ;
 ce s-au construit în oraş se vor         ALBA — La fabrica „Ardelea­          dansuri a căminului cultural din                                                                                                     APOLDUL DF SU S: Vals pentru
 deschide în curînd încă 5 noi         na" din Alba lulia au urmat             satul Sebeşel, raionul Sebeş, ne                               lor prezintă şi avantajul că poa­                                     un milion — cinematograful „23                 M 0 7 @ m iL T C
 unităţi de desfacere a produse­       cursurile de ridicare a calificării     scrie tov. A. Nicolae, se îndrep­                                                                                                     August“ : H A Ţ E G : T e iubesc,
 lor industriale. O dată cu darea      profesionale 131 de muncitori.          tau seară de seară spre căminul                                te fi irigată în întregime.                                           viată — cinematograful ..Popu­                 M O T& nETE
 în folosinţă a acestor noi maga­      Lecţiile au fost predate în strîn-      cultural unde pregăteau progra­                                Pe suprafeţe întinse au şi fost.                                      lar“.                                           APÂAATL M AA
 zine, numărul unităţilor de des­      să legătură cu sarcinile concrete       mul lor în vederea celui de-al
 facere a produselor industriale       ale producţiei şi cu cele mai avan­     VH-lea concurs artistic al for­                                plantate răsaduri de varză, mor-'                                                BULETIN                                 M A S/*/ 0 L SPĂL A T
 şi alimentare din oraşul Brad se      sate metode de lucru. Creşterea         maţiilor de amatori. Strădania                                 covi, ardei gras, usturoi, ceapă
 va ridica la 58, ceea ce va asi­      gradului de calificare a muncito­       lor a dat roade. Primul specta­                                                                                                           M ETEOROLOGIC                                  M A SSIM§ L CIAS(J 7
 gura o mai bună aprovizionare         rilor, ne scrie tov. I. Marcu, se       col l-au dat în faţa colectiviştilor                           etc. Cartofii timpurii au răsărit
 a locuitorilor acestui oraş.          reflectă nu numai în îmbunătă­          din sat. Văzîndu-i atunci, mulţi                               frumos şi înainte de a le face                                           Vreme nestabilă cu cerul mai                                             z& U b c& ée eA ec C w -
                                       ţirea calităţii ci şi în creşterea      spuneau: „Aceşti tineri vor a-                                 prima praşilă, colectiviştii i-au                                     noros în cursul zilei, cînd izolat
    ORĂŞTIE — Colectivul coope­        productivităţii muncii pe cap de        junge departe"... Şi într-adevăr                                                                                                     vor cădea averse de ploaie. Vînt                                                                  o? e.
 rativei de consum din Orăştie, da­                                            la faza pe comună echipa de dan­                               grăpat.                      ,                                        polrivit, cu intensificări locale din
 torită măsurilor organizatorice       muncitor în trimestrul I al aces­       suri a ocupat locul I. Acum ti­                                                                                                      sud şi cu rotire spre sud-vest.
 luate de către conducere, şi-a                                                nerii din echipa de dansuri se                                    Din cei 250 m.p. de răsadniţe                                      Temperatura staţionară : ziua va ii
 îndeplinit şi depăşit sarcinile de    tui an cu 1,22 lă sută faţă de          pregătesc cu sîrguinţă pentru                                  semănate la timp, s-a asigurat                                        cuprinsă Inlre 21 şi 27 grade, iar
 achiziţii pe luna trecută. Valo­                                                                                                                                                                                   noaptea între 6 şi 13 grade.
                                       sarcina de plan.                        faza raională.                                                 răsadul trebuincios întregii gră­
 ric, sarcinile au fost depăşite cu                                                                                                           dini şi în plus se vor mai valori­
 12b la sută şi s-au achiziţionat în      ILIA — Colectiviştii din satul
 plus faţă de sarcini 10.190 buc..                                                                                                            fica pe piaţă şi se vor asigura co­
 ouă, 500 kg păsări, 20.000 kg fîn     Lăpugiul de Jos, raionul Ilia, ne                                                                      lectiviştilor un surplus de 10 0 .0 0 0

 etc. La aceste realizări, ne scrie    informează tov. Ludovic Căta, a-                                                                       fire de varză, 8 .0 0 0 de roşii şi

                                       cordă m are: atenţie îndeplinirii                                                                      4.000 de ardei. Respectînd întoc­
                                                                                                                                              mai aplicarea regulilor agroteh­
                                       obligaţiilor asumate prin con-
                                                                                                                                              nice, colectiviştii din Demsuş
                                                                                                                                              muncesc hotărîţi ca din valori­

                                                                                                                                              ficarea legumelor şi a zarzavatu­

                                                                                                                                              rilor să realizeze anul acesta ve­
                                                                                                                                              nituri de circa 1 0 0 .0 0 0 lei.

                                                                                                                                                       PETRE FĂRCAŞIU
                                                                                                                                                           corespondent

Raid pe urmele                                                                 PRODUCTie DE FURAJE:                                                                                                            rile stabilite au rămas, în cea mai           ganizaţia de tineret (secretar loan    de îmbunătăţire, pe anumite supra­
                                                                                                                                                                                                               mare paile, simple formalităţi, lată          Radu), care pînă acum a stat pasi­     feţe de păşune să se aplice amen­
materialelor                                                                                                                                                                                                   şi cî'eva exemple edificatoare în            vă şi nu a întreprins nici o acţiu­     damente calcaroase. Jn primăvară, la
                                                                                                                                                                                                               această privinţă : Cu cîteva săptă-           ne (? !).                              Nădăştia Superioară s-a aplicat do­
publicate       j                                                              îetaritea/e                                                                                                                     mîni in urmă, pe trupul de păşune                                                    lomită pe cite 20 ha., iar la Strei
                                                                                                                                                                                                               numit „Răspunle“, în suprafaţă de                Ar fi timpul ca şi la Straja să se  Sîngeorgiu pe 10 ha.
      ( Urmare din pag. l-a)           pective n-au fost cprăţale decit 30—    proprietate a sfaturilor populare, în­                         ale sfaturilor populare de a îndruma                             peste 100 ha, s-a început curăţarea           ia măsurile cuvenite.
                                       50 hectare din aproape 200 hectare      chiriată ; e bază de contract. Era deci                        şi ajuta gospodăriile colective în dez­                          de scaieţi, mârâcinişuri şi muşu-                                                       Posibilităţi de corectare a acidi­
Cum e şi firesc, acolo unde consi­                                             şi de datoria tovarăşilor din comite­                          voltarea lor, atunci tovarăşii din co­                           îoaie. Lucrarea s-a executat însă pe                   Se pof aplica                 tăţii solului păşunilor sînt însă mult
liile de conducere nu s-au preocupat   cit deţine fiecare.                     tele evo-utive ale sfaturilor populare                         mitetele ex-ecutive se fao şi mai vi­                            mai puţin de 20 la sută din supra­                                                   mai mari, ţinînd seamă de faptul
de această problemă, nici rezultatele    Aceeaşi situaţie se întilneşte şi în  comunale să urmărească felul în oare                           novaţi faţă de starea în care se află                            faţă. Restul este şi acum năpădită             mai multe amendamente                 că sursa de aprovizionare cu dolo­
nu sînt cele dorite. Pe o mare su­                                             se îndeplinesc clauzele contractuale                           păşunile gospodăriilor din Reciu, Căr­                           de scaieţi, tufişuri, mărăcini, muşu­                                                mită se găseşte chiar pe raza ora­
prafaţă de păşuni aparţinînd co­       G.A.C. din Săsciori unde nu s-a cu­     care, printre altele, prevăd şi întreţi­                       piniş, Cunţa, Săsciori şi altele.                                roaie şi buruieni neconsumabile.                 Păşunile naturale dale în folosin­  şului. Dar, se pare că acestui lucru
lectiviştilor din Reciu, Cărpiniş şi   răţat nici măcar un sfert din supra­    nerea în bună stare a păşunilor în­                                                                                             Chiar şi acolo unde s-a făcut cu­             ţă unităţilor agricole socialiste de   nu-i acordă prea mare atenţie con­
Cunţa se observă încă şi acum mă-      faţa de păşune pe oare o are gospo­     chiriate. Acest luoru n-a fost însă                               Slaba preocupare manifestată în                               răţatul, mărăcinii sau tufişurile de          pe roza oraşului regional Hunedoa­     ducerile majorităţii gospodăriilor a-
răciniş, muşuroaie, arboret etc.,      dăria în folosinţă ca şi la gospodă­    controlat de nici unul din comitetele                          această direcţie dovedeşte că şi or­                              arboreţi stau şi acum pe păşune,             ra ocupă peste 5.000 ha. Bine în­      grlcole colective, deoarece pînă acum
care împiedică creşterea ierbii        riile din Colibi şi Petreşti care n-au  executive în raza cărora intră gos­                            ganizaţiile de partid din gospodăriile                            înăbuşind iarba în creştere.                 grijite şi întreţinute, aceste păşuni  nici o altă unitate în afara celor
făcînd să scadă producţia de           curăţat decît jumătate din suprafaţa    podăriile colective amintite. Dacă ţi­                         respective au scăpat din vedere pro­                                                                           constituie o mare rezervă de furaje    amintite nu a luat măsuri de procu­
masă verde. Aceasta, pentru că in      pe care o deţin.                        nem seama şi de sarcina de răspun­                             blema curăţării păşunilor şi deci n-au                               Argumentul preşedintelui gospodă­         pentru animale. Experienţa a nume­     rare şi aplicare a amendamentelor
                                                                                                                                              îndrumat la vreme consiliile de con­                             riei colective (tov. Ion Suşman), aim că      roase gospodării agricole colective,   calcaroase pe păşuni. 1
gospodăriile agricole colective res­      După cum se ştie cea mai mare        dere ce revine comitetelor executive                           ducere pentru a organiza munca de                                 n-ar exista atelaje pentru transportul       cum sînt cele din Nădăştia Superi­
                                       parte din suprafaţa de păşuni se le                                                                    îmbunătăţire a lor.                                               lor este cît se poate de neverosimil,        oară, Strei Sîngeorgiu şi altele, do­     Ctinoscind faptul că în complexul
                                       folosesc gospodăriile colective este                                                                                                                                     sau mai precis, pueril.                      vedeşte că prin aplicarea unui com­    de lucrări agrotehnice ce trebuie a-
                                                                                                                                                                                                                                                             plex de măsuri agrotehnice produc­     plicate pe păşuni, un rol de seamă
      G osp od ăriile a g n co lc colective din S traja şi Berghin, raionul A lba, sînt vecine. C ită . d iferen ţă este însă între             Infre propuneri şi fapfe                                           La G.A.C. din Straja există sufi­         ţia de iarbă se poate dubla s-au       îl ocupă corectarea acidităţii solu­
una şi alta se p oate observa şi n u m ai d acă priveşti m odul în care şi-au întreţinut păşunile. M ergînd p e dru­                                                                                            ciente forte pentru ca toată păşu­           chiar tripla. Ţinînd seama de fap­     lui, e necesar ea organele locale de
mul spre Berghin, privirea-fi este al iasă d e diferen ţa dintre o păşune şialta. Parcă s-ar fi făcut intenţionat                                Practica le-a dovedit şi colecti­                              nea să fie curăţată. Este însă ne­           tul că în mare parte reacţia solu­     partid şi de stat să îndrume şi să
un hotar, d a r nu m arcat prin ţăruşi sau alte form e, ci d e m uşuroaie, m ărăcin iş şi spini în p artea S trăjii şi p ă ­                  viştilor din Straja, raionul Alba, că                             voie de măi multă preocupare, do             lui de pe păşuni este acidă, din care  sprijine mai îndeaproape conducerile
şune netedă, cu iarbă bogată în p a rtea Berghinului.                                                                                         aplicînd lucrări de întreţinere pe pă­                            o judicioasă organizare a muncii.            cauză efectul măsurilor agrotehnice    gospodăriilor colective în vederea
                                                                                                                                              şuni, îngrăşîndu-le şi păşunîndu-le                               Dar despre aşa ceva, aici nu prea            de îmbunătăţire nu este cel dorit,     folosirii mai din plin a posibilită­
        — Fii bună soro... Dă-mi voie să intru în păşunea voastră. Că aici...                                                                 raţional, acestea dau producţii spo­                              poate fi vorba. Un cuvînt ar avea            conducerile unităţilor amintite s-au   ţilor pe care le au pentru îmbună­
         — Nuuu I Mai bine cată-ţi s t u p i i şi pune-i să cureţe păşunea 1                                                                  rite de masă verde. In anul trecut,                               de spus în această privinţă şi or-           preocupat ea, paralel cu lucrările     tăţirea pajiştilor naturale.
                                                                                                                                              spre exemplu, pe trupul de păşu­
                                                                                                                                              ne numit „Poiana“, în suprafaţă de                                                                            CONCLUZII                               isVt» »»v
                                                                                                                                              40 ha., s-au executat lucrări de cu­
                                                                                                                                              răţare, supraînsămînlări şi îngrăşări                            f  Din raidul întreprins s-a constatat că acolo unde
                                                                                                                                              cu sulfat de amoniu, superfosfat iar
                                                                                                                                              pentru corectarea acidităţii s-a dat                             /
                                                                                                                                              dolomită. Pe alte suprafeţe s-au fă­                             j» conducerile unităţilor agricole, îndrumate de către dat, oraşul regional Hunedoara, Săsciori, Reciu, Căr­
                                                                                                                                              cut doar curăţări, de alte lucrări
                                                                                                                                              nefiind nevoie. Rezultatul este că                               ) organizaţiile de partid şi sprijinite de organizaţiile piniş şi altele, raionul Sebeş, care au neglijat acţiu­
                                                                                                                                              producţia de masă verde a sporit ai
                                                                                                                                              peste 3.000 kg. masă verde la ha.,                               f U.T.M., s-au ocupat cu toată răspunderea de îm­ nile de îmbunătăţire a pajiştilor. Ca urmare, cu toa­
                                                                                                                                              ceea ce a permis gospodăriei ea în
                                                                                                                                              vara trecută să asigure vacilor de                               A bunătăţirea pajiştilor naturale, efeduînd lucrări de te că aceste unităţi au in folosinţă suprafeţe în­
                                                                                                                                              lapte o hrană consistenta şi în can­                             A curăţare, supraînsămînţare, îngrăşare etc., s-au asi­
                                                                                                                                              tităţi îndestulătoare.                                           t                                                        tinse de păşune, acestea nefiind întreţinute şi îngri­
                                                                                                                                                                                                                  gurat condiţii prielnice pentru sporirea producţiei   jite nu pot asigura cantităţi îndestulătoare de masă
                                                                                                                                                 N-a surprins pe nimeni faptul că                              )  de masă verde la hectar.                              verde pentru animale, fapx ce se resimte asupra pro­
                                                                                                                                              în primăvara aceasta învăţînd din                                t                                                        ducţiei de lapte, carne si iînă.
                                                                                                                                              experienţa anului 1962 colectiviştii                             t    Pot fi evidenţiate în această privinţă numeroase
                                                                                                                                              din Straja şi-au propus să execu­                                                                                            Ţinînd seamă de faptul că şi în perioada actuală se
                                                                                                                                              te astfel de lucrări pe întreaga su­                             t unităţi agricole din raionul Sebeş, care au curăţat    pot lua incă măsuri care să asigure sporirea, pro­
                                                                                                                                              prafaţă de păşune, care ocupă 240                                I de vegetaţie lemnoasă şi au împrăştiat muşuroa­        ducţiei de iarbă, cum sînt curăţarea de spini, buru­
                                                                                                                                              ha. Acesta e un lucru bun. Fireso                                                                                         ieni, împrăştierea de muşuroaie, îngrăşarea şi orga­
                                                                                                                                              era ca să se facă totul pentru în­                               A iele de pe mai mult de 8.200 ha păşune, au fertili­    nizarea păşunalului pe parcele, pe categorii şi specii
                                                                                                                                              făptuirea celor oropase.                                         A zat aproape 1.000 ha, iar pe 250 ha au iăcut lu­       de animale, organele raionale şi orăşeneşti de partid,
                                                                                                                                                                                                               A                                                        de stat şi consiliile agricole trebuie să-şi îndrepte
                                                                                                                                                 La G.A.C. din Straja lucrurile s-au                              crări de supraînsămînţare şi combatere a eroziunii    atenţia în permanenţă spre îmbunătăţirea pajiştilor
                                                                                                                                              petrecut însă eu Ictul altfel. Măsu­                             A  solului. De asemenea, în raionul Alba s-au execu­     naturale. Pentru buna reuşită a acestor acţiuni e ne­
                                                                                                                                                                                                               A  tat lucrări agrotehnice simple pe mai mult de 5.000   cesar ca organizaţiile de partid şi conducerile G.A.C.,
                                                                                                                                                                                                               A                                                        avînd sprijinul sfaturilor populare, să antreneze ma­
                                                                                                                                                                                                               A ha şi s-au îngrăşat peste 700 ha păşune. Cu totul
                                                                                                                                                                                                               A altfel se prezintă situaţia păşunilor de pe raza ora­  se tot mai largi de colectivişti şi tineri la efectuarea
                                                                                                                                                                                                               A şului regional Hunedoara, unde nu s-a curăţat nici
                                                                                                                                                                                                                                                                        lucrărilor agrotehnice menite să contribuie la creş­
                                                                                                                                                                                                               A măcar 60 la sută din suprafaţa planificată. Aici, şi
                                                                                                                                                                                                               A                                                        terea producţiei şi a valorii nutritive a păşunilor na­
                                                                                                                                                                                                               A  volumul lucrărilor de defrişare, îngrăşare şi amen­   turale.
                                                                                                                                                                                                               ?  dare este sub nivelul posibilităţilor.
                                                                                                                                                                                                               A
                                                                                                                                                                                                                    Pe lingă unităţile care au executat un volum mare

                                                                                                                                                                                                               A de lucrări pe păşuni şi fineţe sînt şi numeroase gos­
                                                                                                                                                                                                               4 podării colective, ca de pildă cele din Benic şi Cri-
   30   31   32   33   34   35   36   37   38   39   40