Page 26 - 1963-06
P. 26
PAG. 2 DRUMUL' SOCIALISMULUI Nr. 2627
®55aGt3ESE5SZRLftx?3B
Pentru recolta Să asigurăm sămînjă de bună (T ? a d i& „Gradina de vară"; HUNEDOA IU Ş: Permisie pe (arm — cine
RA : Dosarul furat — cinemato matograful „V. Roaită"; ZLATNA;
anului 1964 ifffsfe la toate culturile agricole! 9 IUNIE 1963 graful „Victoria“; SIMBRIA : Regăsirea — cinematograful „Mun
Programul I: 6,00 Muzică popu Şapte dădace — cinematogra citorul" ; ILIA : Strada Mezinului
lară,- 7,35 Muzică de estradă; 8,30 ful Pintilie"; PETROŞANI;
Căpitanii lagunei albastre — ci cinematograful „Gh. Doja" ; APOL-
Problema principală care preocupă va face purificarea lanului de alte mazării se va face tratarea seminţei asigurarea lor din producţie proprie, Glubul voioşiei; 8,50 Muzică popu nematograful „Alex. Sabia" ; O că DUL DE SUS: La 50 de ani —
pe toţi cei ce lucrează in agricultură soiuri şi plante de cultură străine eu sulfu-ră de carbon. Seminţele din lară cerută de ascultători; 10,00 lătorie spre centrul pămîntului, se cinematograful „23 August
este sporirea continuă a producţiei soiului de bază. Totodată vor fi eli loturile tratate în timpul vegetaţiei în cantităţile şi speciile necesare co Estrada melodiilor; 10,30 CînteGe ria I — cinematograful „7 No
agricole. Unul din factorii importanţi minate şi spicele tăciunate. vor fi tratate a doua oară numai în respunzătoare condiţiilor pedoclima şi jocuri populare; 11,30 Vorbeşte iembrie" ; ALBA IU LIA: Ine O iu tetin
care contribuie la aceasta este să- cazul cînd la analiză se constată încă Moscova!,- 14,00 Concert pentru lele gloriei — cinematograful „Vic
minta de calitate superioară. Multă grijă trebuie acordată mo prezenta gărgăriţei. tice respective. In acest scop, ţinînd prfnz; 15,40 Program muzical dedicat toria" ; Cinci oameni la drum m deei'oloqie
mentului optim al recoltării loturilor seama de structura culturilor furaje fruntaşilor de pe ogoare; 16,10 — cinematograful „23 August“ ;
Intre măsurile luate de partid şi semincere. Este necesar să se evite La îloarea-soarelui. In anul 1964 re care urmează a se însăminţa ia Muzică uşoară; 16,58 Valsuri de Inelele gloriei — cinematograful ?ENTRU 24 ORE
guvern, pentru creşterea recoltei, un recoltarea seminţelor cu un grad prea cea mai mare suprafaţă va fi însă- fiecare unitate agricolă socialistă în estradă; 17,30 Muzică populară; „Grădina de vară" ; SEBEŞ : Sub
loc important l-au ocupat şi îl ocupă mare de umiditate, care duce de cele mînţată cu seminţe din prima înmul anul 1964; de stabilirea necesarului 19.35 Muzică de dans,- 20,00 Tea cupola albastră — cinematograful Vreme schimbătoare cu cerul
mai multe ori la încingerea şi pier ţire, oare au o valoare biologică mare de sămîntă, trebuie să se ia următoa tru la microfon „Două soacre“; „Progresul" ; Vini de libertate — ci mai mult noros. Vor cădea ploi
cele' prin care se asigură gospodăriilor derea germinaţiei. Recoltarea loturilor şi un procent ridicat de ulei. Acolo rele măsuri: delimitarea din culturile 21,01 Melodii populare; 21,20 Mu nematograful , M. Sadoveanu" ; Sub locale sub iormă de averse de
colective şi gospodăriilor de stat can semincere se va face la coacere de unde cantitatea de sămînţă din în existente a celor mai bune culturi zică de dans de Radu Şerban; 21,35 cupola albastră — cinematograful ploaie, insolite de descărcări elec
tităţi tot mai: mari de seminţe din plină şi ou multă atenţie pentru evi mulţirea I este insuficientă se vor Muzică de dans. trice. Vînt potrivit cu intensificări
soiuri şi hibrizi de mare producţie. tarea oricărui amestec mecanic. identifica şi recunoaşte cele mai bune cu densităţi optime, fără buruieni şi Grădina 'de vară"; ORĂŞTIE: Pen din seclorui sud-veslic. Tempera
In ultimii ani au fost introduse în* lanuri din înmulţirea a Ii-a. In acest lipsite de cuscută, care să constituie Programul I I : 7,00 Cîntece din tura staţionară, ziua între 24 şi
cultură1 numeroase soiuri de grâu1de Combinele care vor luora la re scop, este necesar să se identifice loturile semincere ; eliminarea prin folclorul nou şi jocuri populare ,- tru un zîmbet senin — cinematogra 28 grade, iar noaptea între 10
mare producţie, hibrizi dubli de po coltatul loturilor seasineere, ca şi din culturile cele mai reuşite — uni cosire sau plivit a porţiunilor îm- 7.35 Cîntece de pace şi prietenie; şi 15 grade.
rumb, soiuri noi de plante uleioase sacii şi mijloacele de transport tre forme şi fără atac de sclerotinia şi buruienate şi combaterea la timp a 8,00 Piese orchestrale; 8,30 Me ful „Vasile Roailă; Din nou dimi
şi leguminoase, sfeclă de zahăr şi buie să fie bine curăţate. Spatiile de dăunătorilor specifici culturii respec lodii distractive interpretate de PENTRU URMĂTOARELE
cartofi etc., care contribuie la obţine depozitare trebuie reparate din timp, orobanche (lupoaie) — suprafeţele tive ; executarea timpurie a primei mari formaţii; 9,00 Interpreţi in neaţă — cinematograful „Flacăra" ; TREI ZILE
rea de recolte sporite. curăţate şi dezinfectate, seminţele coase la* trifoliene unde pentru să- strumentali şi vocali ai muzicii de
care se vor recolta separat. Pentru a mînţă1se lasă coasa a Ii-a, spre a* se estradă; 9,30 Cu cîntecul şi jocul IIATEG: Cînd copacii erau mari — Vreme nestabită, favorabilă ploi
evita înfloritul plantelor într-o pe pe întinsul patriei; 10,00 Muzică lor locale şl temperatura staţio
Bunii gospodari iau rle pe acum mă depozitîndu-se separat pe soiuri şi obţine o germinaţie ridicată, înain rioadă nefavorabilă polenizării şi le din opere cerută de ascultători; cinematograful „Popular“; BRAD : nară.
suri spre a asigura seminţele nece gatului. Unităţile agricole din regiu 10,38 Muzică uşoară; 11,00 Pro
nile Dobrogea, Bucureşti, sudul Ol gram muzical pentru oamenii Drumul spre chei — cinematograful
sare la recolta anului 1964. Pentru a muncii aflaţi la odihnă; 13,15 Cîn-
teniei şi Galaţi care n-au reţinut să tă Aida Moga, din cele mai Îndră „Steaua roşie"; LONEA: Carlouche
avea seminţe de bună calitate este — R ecom andările secţiei de cereale mîntă din coasa I să o rezerve din gite melodii populare; 14,05 Mici — cinematograful „Minerul"; TE-
coasa a Il-a ,• executarea polenizării piese instrumentale; 14,15 „Cine
necesar să se acorde o mare aten şi plante te h n ice a Consiliului ştie, cîşligă!“; 15,00 Muzică uşoară
ţie îngrijirii loturilor semincere, iden suplimentare in lucernierc ; stabilirea cerută de ascultători; 15;27 Muzi
momentului optim de recoltare, fiind că din operete,- 16,30 Din cîntecele
tificării şi recunoaşterii în Ian a cul S u p e rio r a! Agriculturii — cunoscut că înlîrzierea acestei luorări şi dansurile popoarelor; 19,00 „Me
turilor, recoltării, condiţionării şi de duce la pierderi mari din cauza scu lodii... melodii“ emisiune de muzi
turării (măzăriche, sparceţă, grami- că uşoară; T9,30 Program pentru
pozitării separate a seminţelor, păs nee perene) ,- uscatul, adunatul şi tre iubitorii de romanţe; 22,00 Din re I INSTITUTUL IE MINEDINPETROŞANI f.
ieratul să fie făcute în timp scurt pertoriul interpreţilor de muzică n b"fi1«nnap
trării lor în cele mai bune condiţii. înmulţiri. îndată după terminarea re te de depozitare seminţele de floa-
In această privinţă sarcini deosebit coltării, seminţele se vor condiţiona rea-soarelui se vor aduce prin lopă- şi fără pierderi. populară Marla Tănase şi IHuţă fa c e c u n o s c u t c ă în ziu a de 3 0 iunie
de importante revin consiliilor agrico cu aceeaşi grijă pentru evitarea ames tări sau vînturări repetate la o umi Consiliile agricole regionale şl ra Rudăreanu. 1963, o re le 10, în a u la institutului,
le regionale şi raionale, specialişti tecului şi se vor depozita în straturi ditate de cel mult 10—11 la sută. va a v e a loc su sţin e re a publică
lor din unităţile agricole socialiste. subţiri în spatii bine delimitate. ionale trebuie să acorde mal multă Radiojurnale şi buletine de ştiri: a d isertaţiei ing. F O D O R IO S IF ,
La cartofi. Materialul de sămînţă se atenţie problemelor legate de expe
dierea seminţelor de trifoliene la 7,00; 13,00; 19,30; 22,00; 23,50— CU TITLUL:
In primul rind este necesar să se La porumb. Pentru asigurarea unei asigură prin identificarea tuturor su
analizeze situaţia asigurării cu se seminţe de bună calitate, în unită prafeţelor cultivate cu soiuri valo staţiile de decuscutare, de evitarea 23,55 (programul I); 7,50; 14,00; „ M M J A M E A PMESSMOTI MOC3E.OM
minţe din soiuri de mare producţie ţile producătoare de sămînţă dublu roase, nearaeslecate, oare se vor su amestecului de Iucernă cu trifoi, oare E.A M1MEJE.E IM3 E.MÎMIT ©IM S MEDUL
pentru nevoile anului 1963/1964. Dacă hibridă, aprobatorii regionali trebuie pune în mod obligatoriu recunoaş duce la apariţia de goluri mari în 20,00; 23,00 (programul II).
unele gospodării, din motive obiec terii culturilor. C A R P A I ’M.CDM
tive, nu-şi pot asigura necesarul de să urmărească executarea la timp şi lucerniere şi la îmburuienarea aces (d 'm & m a
de bună calitate a tuturor lucrărilor Pentru asigurarea unui material va tora. pentru obţinerea titlului de candidat în ştiinţe tehnice.
loros este necesar ca loturile rezer- 9 IUNIE 1963
seminţe din producţie proprie, con de întreţinere a loturilor de hibridare zate pentru sămîntă să fie purificate Consiliile agricole, colectiviştii, lu Conducător ştiinţific prof. ing. POBORAN VASILE de Ia In
siliile agricole vor analiza posibili şi îndeosebi a castrării plantelor prin eliminarea plantelor străine soiu crătorii din gospodăriile de stat şi D E V A : Cerul n-are gratii stitutul de Mine Petroşani.
lui de bază, a plantelor degenerate, staţiunile experimentale, specialiştii — cinematograful „Patria"; Po
tatea acoperirii deficitului pe plan mamă. atacate de viroze şi oare au baza agricoli sînt chemaţi ca, paralel ou vestiri vesele — cinematografid Referenţi ştiinţifici oficia Ii :
raional sau regional pentru a nu ră- tulpinei înnegrită. împotriva manei lucrările de îngrijire a culturilor şi „Filifnon Sîrbu" ’; Omul arrifibie — 1. Prof. ing. COVACI ŞTEF AN, candidat in ştiinţe tehnice,
mîne nici o unitate fără sămînţă de Consiliile agricole regionale şi ra cartofului se vor aplica stropiri ai de pregătire pentru recoltare, să a- Institutul de Mine Petroşani.
bună* calitate. ionale să urmărească cu atenţie com zeamă bordeleză 0,75 la sută la in corde o atenţie deosebită obţinerii 2. Prof. ing. BOŢEA EMIL, Institutul de Construcţii Bucu
portarea în producţie a hibrizilor dicaţia staţiilor de avertizare. unor seminţe valoroase — pregătind reşti.
astfel condiţiile pentru o recoltă bo
Aprecierea calităţii seminţelor, a dubli de porumb cultivaţi şi să în Recoltarea loturilor semincere tre gată în anul viitor. 3. Conf. ing. MURGU MART IAN, Institutul de Petrol, Gaz şi
indicilor biologici şi seminali se poa tocmească din timp un plan de asi buie făcută înainte de ajungerea Geologie — Bucureşti.
cartofilor la iţfiaturitatea deplină la
te face numai printr-un control ri gurare a seminţelor, ţinînd seama şi Fruntaşe îra activităfile Tovarăşii specialişti din industrie şi din învăţămintul supe
guros efectuat atît în cimp, prin ac circa 25—30 zile după înflorit. După rior sînt Invitaţi să participe Ia discutarea publică a disertaţiei.
ţiunea de recunoaştere a culturilor de zonele unde hibrizii pe care-i avem recoltare, oartofii se expun la soare
pentru sămîntă, cit şi în laborator, în prezent nu ajung la maturitate. pentru maturizare şi apoi se sortea
prin analiza valorii culturale. Pentru Pentru astfel de cazuri este necesar ză, reţinîndu-se pentru sămînţă tu
buna desfăşurare a acestei acţiuni să se retină sămînţă din soiurile şi berculii tipici şi sănătoşi.
este necesar ca în cadrul consiliilor populaţiile locale valoroase potrivite
zonelor premontane şi montane din Seminţe de plante furajere. Creş
agricole regionale să se organizeze diferilelele regiuni ale ţării. terea şeptelului şi a producţiei ani
male impune asigurarea unei baze
instructaje cu inginerii aprobatori în , La leguminoase anuale pentru boa furajere bogate şi bine echilibrate în
vederea reîmprospătării cunoştinţelor be (mazăre, soia, fasole, linte). Lotu gospodăreşti şi de înfrumuseţare
şi a stabilirii sarcinilor de recunoaş rile destinate producerii de seminţe
tere pe unităţi, specii, soiuri şi can să fie purificate de plantele aparţt (Urmare din pag. l-a) Gu bune rezultate au muncit şl ce
tităţi. Din rîndurile inginerilor apro nînd altor soiuri. La mazăre, în spe proteine,vitamine şi săruri minerale. prin felul în care au coordonat lu tăţenii comunelor Benic şi Feneş.
cial, se va urmări eliminarea din cul Pentru a se obţine aceste furaje sini crările la şcoala de 8 ani, membrii
batori trebuie să facă parte cei mai tură a mazării sălbatice. necesare seminţe de plante furajere comitetului de cetăţeni condus de In raionul Sebeş
într-un sortiment cît mat variat. deputatul Traian Tat.
buni specialişti, care lucrează cu O lucrare importantă care trebuie Folosind cele mal variate forme ale
multă conştiinciozitate. făcută în perioada de înflorire la lo Consiliile agricole regionale şi ra Lucrări gospodăreşti şi de înfru muncii organizatorice de masă, sfa
turile de producere a seminţei de ma ionale, conducerile unităţilor agricole museţare importante s-au executat turile populare comunale din raionul
Pentru obţinerea unor seminţe va zăre este tratarea ou Heclotox 3 la socialiste trebuie să analizeze cu şi la Geoagiu-Băi şi Balşa. Ca ur Sebeş au mobilizat cetăţenii la efec
sută contra gărgăriţei, folosindu-se 30 simţ de răspundere problemele legate mare cele două comune s-au situat tuarea unor lucrări gospodăreşti şi
loroase este necesar să se ia măsuri kg praf la ha. de producerea seminţelor de plante pe locuri fruntaşe în cadrul raionu de înfrumuseţare. Ca urmare, multe
furajere luînd toate măsurile pentru lui Orăştie, din satele raionului şi-au schimbat
specifice fiecărei grupe de culturi în Imediat după recoltarea şi treieratul faţa. In întreg anul 1962 s-au efectuat
parte! diferite lucrări prin contribuţia volun
La cereale păioase (grîu, prz, ovăz,
seoară). In ce jirmează se Trusiul regional d®eonsfrucifî ISunedoara-Oeva
In raionul Alba tară în valoare de 419.000 lei şi s-au A n g a je a z ă im ediat
organizat acţiuni de muncă patriotică
In munca de înfrumuseţare şi gos în valoare de 180.000 lei. Printre al V W . V .V .W .% V .V . "iW aV aV sV a,."i V ,
podărire, şi cetăţenii din comunele şi tele s-au reparat 30 şcoli, 11 cămine
satele raionului Alba au obţinut re culturale, 7 dispensare, s-a terminat p en tru şa n tie re le din D e v a , Cugir,
zultate frumoase. Muncind cu entu electrificarea a încă 5 sate etc. P etroşan i, Lupeni
ziasm, cetăţenii comunei Ighiu au
realizat o serie de lucrări importante Fruntaşă în aceste acţiuni a fost M mecanici ufilaţe autorizaţi şi penlru instalaţiile
Ei au construit prin contribuţie vo declarată comuna Miercurea, Aici, de ridicat,
luntară, prin muncă patriotică şi fo prin* contribuţie voluntară şi muncă
losind resursele locale o şcoală de patriotică s-au terminat în anul tre f ! conducători auto,
patru ani în satul Ighiel. In acelaşi cut lucrările la 2 săli de clasă, s-au m sudori autorizafi,
timp, în centrul comunei Ighiu s-au făcut reparaţii la spital şi sfatul popu IU zidari,
pavat 200 m.l. trotuare, s-au reparat lar. Totodată s-a executat pavarea 11 instalatori tehnico-sanitari şi necaliiicafi.
peste 4 km drumuri comunale şi şan străzii 7 Noiembrie, iar pe strada
ţuri, s-au plantat pomi ornamentali, principală s-a introdus iluminatul Date suplimentare se pot obţine de la Trustul
s-au construit 15 fîntîni, noi. De ase fluorescent. In prezent au început lu regional de construcţii serv. organizarea muncii.
menea, pe raza comunei s-au con crările la noua şcoală, unde s-a tur
struit un pod şi două podeţe. Pre- i
stînd peste 63.000 ore muncă patrio nat fundaţia şi s-au procurat bună
tică la diferite lucrări, cetăţenii co Brigada de constructori în întrecere
parte din materiale.
Lucrări importante s-au realizat şi
in comunele Draşov şi Strungari oare
de asemenea au fost declarate frun
taşe pe raion.
Sectorul II al E.M. Teline. Inginerii Alexandru Oargă şi Dan Andreescu, împreună eu maistrul Petru munei Ighiu au realizat economii în Şedinţe asemănătoare au avut loo şi Colectiviştii din Daia, raionul pe timpul verii şi iernii, precum şl
Guţă, discută despre sistematizarea fronturilor din sector. valoare de peste 166.000 lei faţă de în raioanele Haţeg şl Brad. In urma Sebeş, şi-au planificat pentru acest terminarea grajdurilor nr. 8 şl 9.
costul devizelor. Rezultatele obţinute analizării rezultatelor obţinute au an să construiască o maternitate pen
EESS în munca de înfrumuseţare şi gospo fost declarate fruntaşe comunele Bo- tru 100 capete scroafe, un atelier de In vederea realizării acestor obiec
dărire au situat comuna Ighiu pe lo- şorod şi* respectiv BucureşcI. rotărie şi unul de fierărie, un ape- tive s-au luat din timp măsuri pentru
i cui III pe regiune şi locul I pe raion. duot cu o capacitate de 15 vagoanp aprovizionarea oi materiale necesare,
pentru asigurarea adăpării animalelor astfel eă toate lucrările au fost ata
cate la timp. De asemenea, la propu
nerea organizaţiei de bază P.M.R. nr;
10 — construcţii, membriL brigăzii au
Cum instruim şi educăm tineretul şcolar ales şi nu trecerea în mod fu Predeal etc.) un număr de 1.200 de 8 ani va funcţiona tabără lo fost repartizaţi să răspundă de cîte
gitiv printr-un număr eît mai de elevi. cală cu program de 2-3 ori pe un obiectiv, oreîndu-se astfel condiţii
D upă un an de muncă, mare de localităţi. Este necesar săptămînă, constînd din vizite şi pentru buna organizare a întrecerii
ca grupul de elevi care face de Şi elevii care pleacă în tabe drumeţii, întreceri şi jocuri dis socialiste. Pînă în prezent cele mai
O vacantă plăcută, recreativă! plasare să fie instruit din timp re trebuie instruiţi şi pregătiţi tractive, culegerea plantelor me
cu o serie de date privind ex înainte de aceasta. Grupele de dicinale etc., subliniind caracte frumoase rezultate în întrecere le-au
Partidul şi statul nostru demo- aceasta. Iată de ce învăţătorilor tive industriale, ştiinţifice şi cul cursia; să li se recomande elevi elevi vor trebui să-şi complete rul recreativ şi educativ al a-
CTat-popular acordă o mare gri şi profesorilor le revin sarcini turale ale Capitalei, iar dintre cei lor utilizarea echipamentului ce ze din timp fişele de tabără, obţinut membrii echipei conduse de
jă creşterii şi educării tineretului deosebite pe timpul vacanţei. 300 de elevi, care timp de 7 zile lui mai potrivit, să aibă asupra prin eare se face dovada unor cestora. Pentru conducerea şi Traian Voina şi fierarul Mlhu VI-
şcOÎar. Acum, cînd şcolile frea- vor cutreiera litoralul romînesc, lor caiete pentru însemnări, in cerinţe de ordin medical şi se reuşita acţiunilor planificate; sarion.
rîfătă încă de activităţile legate Majoritatea elevilor cuprinşi desigur că mulţi vor încerca pen strumente muzicale, aparate de dă posibilitatea urmăririi evo secţiile de învăţămînt vor numi
de încheierea cu succes a anului în şcoli vor participa la drume tru prima oară emoţiile întîlnirii fotografiat etc. luţiei în greutate a copilului. în primul rînd profesori tineri, NICOLAS DAMIAN
şcolar, în întreaga ţară se depun ţii de 1—3 zile pentru a cunoaşte cu marea. Este necesar, de asemenea, ca cu specialităţile geografie, ştiin corespondent
eforturi susţinute pentru a orga împrejurimile locurilor natale. Mult apreciate de către elevi elevii să fie îndrumaţi să-şi ia ţe naturale, istorie şi educaţie
niza şi a asigura elevilor o va Mii de elevi vor pleca în excursii In interesul îndeplinirii cu în vacanţa de vară sînt diferitele asupra lor doar obiectele strict fizică. In acţiunile alese trebuie Succese ale membrilor
canţă cît mai plăcută şi recrea de 3—5 zile în vederea cunoaşte succes a obiectivelor propuse eu tipuri de tabere. Tradiţionala or necesare şi să nu plece la drum să se ţină seama şi de dorinţele
tivă. Comandamentul regional rii realizărilor regimului demo- prilejul organizării excursiilor, va ganizare a taberelor la munte sau cu bagaje voluminoase, care elevilor. cooperatori
pentru organizarea vacanţei de trebui ca itinerariile să fie alese pe litoral, face ca nenumăraţi produc mari greutăţi în timpul
vară a pionierilor şi şcolarilor din crat-popular şi a monumentelor cu foarte multă chibzuinţă, con- elevi îneă din zilele de şcoală, transportului. Fiecare şcoală medie are sar Lucrătorii cooperativei de consum
regiunea noastră munceşte intens naturii de pe cuprinsul regiunii. sultîndu-se în acest scop cadrele să-şi pună întrebarea: „Unde voi cina să organizeze o încăpere din Ilia şi consiliile săteşti din loca-*
pentru ca toţi şcolarii să se bu Un număr de 2.600 de elevi din didactice de specialitate, acelea pleca în tabără?" sau să-şi amin In ultimii ani un număr mare destinată activităţilor de club, lităţile unde îşi desfăşoară aotivita-
cure din plin, după un an de şcolile medii, în tovărăşia celor care au experienţă în organizarea tească cu multă plăcere de jocu de cadre didactice au acumulat care să cuprindă mese pentru tea unitatea amintită întîmpină cel
muncă, de o vacanţă cît mai fru din şcolile profesionale, vor ple excursiilor. Elevii şcolii medii rile, activităţile cultural-artistice o experienţă frumoasă în orga tenis de masă, şahuri, aparate de-al IV-lea Congres al cooperaţiei
moasă. De altfel, nu este o sar ca în circuite interregionale de din Hunedoara, de pildă, vor vi sau focul de tabără — activităţi nizarea vacanţelor pentru elevi. de radio pentru audiţii muzica de consum cu noi realizări. Ei şi-au
cină uşoară să asiguri pentru mii 7 zile, pentru a cunoaşte frumu zita în vara aceasta Hidrocen atît de mult îndrăgite din va De aceea, sîntem datori să a- le etc. De asemenea, sălile şi te îndeplinit planul de aprovizionare pe
de copii şi tineri din învăţămîm- seţile patriei noastre socialiste, trala „V. I. Lenin" din Bicaz, canţele anterioare şi care, peste plicăm cu toată conştiinciozita renurile de sport, întregul ma lunile aprilie şi mai în proporţie de
tul de cultură generală şi profe marile realizări ale poporului puţin timp, vor fi reluate. tea, în mod creator, învăţămin terial sportiv, vor fi puse la dis
sional o vacanţă cu activităţi va nostru, condus de partid. tînărul centru industrial Oneşti, tele desprinse în aceşti ani din poziţia elevilor. 104 la sută, iar planul de desfacere
riate, reconfortante şi totodată cît şi oraşele Braşov şi Sibiu. Iti- Secţia de învăţămînt a sfatu munca recreativă organizată cu în proporţie de 101 la sută. De ase
educative. Şirul excursiilor care se organi nerariul respectiv, însoţit de ex lui popular regional a stabilit elevii în tabere şi excursii. Iată în ansamblu cîteva din menea, au depăşit planul la încrie-
zează pentru tineretul şcolar nu plicaţiile necesare, a fost afişat deschiderea în vara aceasta a în multiplele activităţi ce se vor rea de noi membri cu 61 la sută şi
Prin grija organelor de partid se opreşte însă aici. In cursul în holul şcolii, suscitînd interes că două noi tabere pe cuprinsul In timp ce elevii sînt preocu desfăşura în vacanţa de vară. ou 47 Ia sută la fond social subscris.
şi de stat au fost luate încă de lunii august un număr de 500 deosebit din partea elevilor şi a regiunii, situate în locuri dintre paţi de frumoase şi multiple Elevii noştri vor avea prilejul să
mult numeroase măsuri menite de elevi, timp de 5 zile, vor vi părinţilor. Alte şcoli au ales vi cele mai pitoreşti din punct de planuri de vacanţă, mîini griju se odihnească, să se recreeze, să In acelaşi timp, planul valoric la
să facă şcolarilor vacanţa cît mai zita cële mai importante obiec- zitarea unor locuri legate de tre vedere turistic. Este vorba de lii se ocupă de reparaţiile cu capete Torţe noi după un an de achiziţii (pe cele două luni) a fost
cutul glorios de luptă al parti Intregalde, raionul Alba, şi Şu- rente şi curăţarea localurilor de muncă şi învăţătură încordată. realizat în proporţie de 181 la sută;
frumoasă, mai instructivă şi edu dului, vizitarea unor localităţi is gag, raionul Sebeş, localitate a- tabără. Punctele turistice din Pregătită cu grijă, vacanţa din
torice, a unor gospodării agri şezată pe Valea Sebeşului. şcolile cu internate mari trebuie acest an va fi deosebit de bo Cele mai bune rezultate au fost
cativă. De fapt, procesul instruc- cole de stat sau colective, studie de asemenea pregătite cît mai obţinute de către consiliile săteşti
rea faunei şi florii unei regiuni In taberele ce vor fi organiza repede, deoarece numărul ex gată în activităţi, iar copiii vor din localităţile Brîznic, Bacea şi
tiV-educativ nu se limitează nu- ete. De fapt, scopul principal al cursiilor interregionale va fi în
te pe cuprinsul regiunii noastre această vară mult mai mare. Şi simţi din plin bucuriile vacan Vorţa (preşedinţi Sabin Iuga, Pândele
nlai Îâ activitatea de şcoală, ci excursiilor îl constituie studierea deci încăperile acestora vor fi Băescu şi Teodor Sorinca), dintre lu
vor pleca în cele* patru serii pes intens solicitate. ţei, grija părintească cu care crătorii coperativel s-au evidenţiat,;
el Se desfăşoară şi în afara ei, atentă şi temeinică a obiectivului
te 2.660 de pionieri şi şcolari, iar Nu trebuie pierdută din ve partidul înconjoară tînăra gene mai ales, tovarăşii Gheorghe Dănfflă,
se îmbină în mod organic cu dere nici organizarea vacanţei raţie. Saveta Sorinca, Minerva Morar şi
în taberele centrale — la mun pâ plan local. In fiecare şcoală Vlaieu Aurel.
REICHENAUER IOSIF
te sau la mare — (Sulina, Năvo ARON DOBROTA
Inspector Ia secţia de învăţămînt coreSbdfldent
dari, Herculangj.Timişul de Sus,
a Sfatului popular regional
