Page 21 - 1964-08

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA !

7 /; eituleamarii lăibăţofi

■
Î Y C
î %
" A ă
\A sf NOI FAPTE PE AGENDA ÎNTRECERII
•VM

Mai mult decît prevede
U.M. CUGIR: Aspect (le la treieratul griului la G. A. C. Jlia . Foto: V. ONOIU
A N G A J A M E N T UL
Panou de onoare Colectivul sectorului scmicocscric de jamentul luat în cinstea celei de a XX-a Pe terenurile ARATURI DE VARA

la uzina „Victoria" Călan s-a angajat să
dea anul acesta 4000 tone semicocs pes­ aniversări a eliberării patriei, di iul pes­ e l i b e r a t e
te plan 3.181 tone semicocs de bună ca­
te prevederile planului, din care 3.000 litate. de paie PE SUPRAFEŢE CIT MAI MARI
pînă la 23 August. Angajamentul a prins In primele 5 zile din luna august co­
viaţă, fiind înlâpluit lună dc lună. lectivul sectorului scmicocscrie a mai
In munca lor, cocsarii au folosit din dat peste plan aproape 100 tone semi­ Urganizindu-şi bine numea la recol­ O marc însemnătate pentru sporirea coltate manual, Iar acum se treieră din
plin capacitatea cuptoarelor şi au redus cocs. tarea cerealelor păioasc şi folosind cu recoltelor viitoare o reprezintă execu­ plîn. Dar, slaba organizare a muncii la
transportul snopilor din cîmp la arii
simţitor durata reparaţiilor curente şi întreaga capacitate de lucru combinele tarea arăturilor dc vară pc toate supra­ împiedică acţiunea dc executare a ară­
Şi o batoză, colectiviştii din Turdaş, ra­
capitale. In felul acesta ci au putut ra­ CRASCA IOSIF ionul Orăştlc, au terminat cu cîtcva zile feţele care sc eliberează dc culturile ce­ turilor. Dc aceea se impune ca Ia tran­
porta la 31 iulie că şi-au depăşit anga­ corespondent în urmă treieratul. Întreaga recoltă de realiere păloase. Organizîndu-şi bine sportul snopilor sa fie folosite toate
pe cele 172 ba. cu grîu şi 40 ba. cu orz munca, numeroase gospodării agricole mijloacele, iar la arături, acolo unde sînt
Succesele cooperatorilor a fost depozitată în bune condiţiuni. colective din raionul IIia au reuşit ca posibilităţi, să se lucreze in schimburi
Succesele dobîndite se datoresc în marc
în
prelungite. In urma ploilor căzute
măsură faptului că munca la arie a lost pînă acum, paralel cu treieratul, sâ exe­
Membrii cooperativei meşteşugăreşti către populaţie, planul a fost realizat în organizată pe două schimburi in tot cute şi arături pc suprafeţe întinse. Ast­ ultima vreme, condiţiile sînt destul de
„Retezatul" din Haţeg, in dorinţa dc proporţie de 135,17 la sula. timpul cît s-a lucrat la ueicriş. Conco­ fel, la gospodăria colectivă din Boz s-au favorabile pentru executarea arăturilor.
a întîmpina marea sărbătoare dc la La obţinerea acestor succese o contrî- mitent s-a lăcut şi eliberarea terenului Pentru aceasta sc cere insă ca cele 34
23 August cu noi succese în muncă, au lunîc ilc scamă au adus-n secţiile: ti- dc paîc pe 100 hectare. In ritm intens arat 76 ha. din cele 110 planificate, la tractoare dc la S.M.T. Dobra care au
intensificat întrecerea socialistă dintre nîchigcric, lenjerie, confecţii pentru băr­ sc desfăşoară şi arăturile de vară, care Vei el 110 hectare, iar la Ilia această lu­ lost repartizate în G.A.C. să lucreze la
secţii şi oameni, obţinînd astfel impor­ baţi, blănuri ctc. s-au clcciuai pe o suprafaţă dc 35 ba. crare s-a executai pe mai bine dc 135
tante succese. Planul valoric al produc­ O atenţie deosebită s-a acordat şi arături, să Iîe folosite la întreaga lor
N1GU SRUCHEA
ţiei globale pc luna iulie a.c, a fost de­ achitării la timp a obligaţiunilor con­ hectare. capacitate.
IO AN IV AN STLI-AN PLOPEANU LM II, STROIA păşit cu 44 la sută, iar la producţia mar- planificator tractuale. Dc exemplu, pînă acum s-au
frezor — seci ia ma- tîmpl.vr — secţia tîm- maistru freze — secţia lă s-a înregistrat o depăşire dc 2,31 la (din colectivul subrcdacţici vo­ predat în întregime cantităţile de ce­ La unele gospodării agricole colective
şini-uncltc piăria nouă mnşini-unelte reale cuvenite pentru muncile S M T., cum sînt cele din sr.iclc : Roşcanî, Be- M. IONE5CU
sură. La prestări dc servicii industriale luntare Haţeg).
29 tone în comui contractului şi aproa­ îan, Pojoga şi Lăsau, executarea arătu­ corespondent
Depăşirea sectorului IV pe toată cantitatea dc uium datorată rilor adinei de vară au rămas în urmă
statului.
faţă de posibilităţi.
La realizarea lucrărilor amintite o
contribuţie dc scamă şi-au adus-o colec­ Conducerile acestor gospodării, prin-
1 august 1964. In biroul şefului dc de minerii sectorului IV în cele 7 luni tiviştii din brigada 11 de cîmp, printre tr-o organizare mai judicioasă a muncii
sector discuţiile nu mai contenesc. La ale anului, ci este în acelaşi timp ex­ şi utilizare raţională a tractoarelor re­
vuta d/n mese trei şefi dc brigadă cal- presia elocventă a hărniciei şi întrecerii care amintim pc l.uca Lupţor, Mari*
Duma. CPsabcia Haţeg.™, Petru Stan,
culca/;*.. fac adunări. „La Chindca 4C0, entuziaste ce o desfăşoară minerii de Nîcolac Avram, Maria Lula Vioi el şi partizate, pot recupera în scurt timp
la Zamfir 380, l.i Ţuchendrea... Dacă aici în cinstea cclcî de a XX-a aniver­ alţii. ramîncrca în urmă înregistrata.
mai-adăugăm plusul din primul semes­ sări a eliberării patriei. Sc ştie câ în acest raion o mare Intî/nire
tru avem un total dc 13.400". Hotărîţi sâ obţină succese dc scamă MAR CU AVRAM parte din cerealele păioasc au fost re­
— Cc ţi-e şi cu calculele astea spuse in muncă, minerii sectorului IV, în­ corespondent
într-un tîr/.io Adam Laz.ăr, şeful unei drumaţi de organizaţia de partid, s-au cu tineretul
brigăzi. Nu bat cifrele... îngrijit de aplicarea în producţie a unor
— Dacă nu avem maşină electroni­ măsuri bine chibzuite şi extinderea mc- In schimburi prelungire In seara zilei de 6 august a a-
că dc calculat, glumi unul dintre ci, e can'/ării operaţiilor grele. In momentul vut loc la Casa raională de cultu­
limpede că s-au strecurat greşeli. ilc laţă sccrorul dispune dc circa 80 Datorită unei hune organizări a muncii şi folosirii din plin a timpului priel­ ră din Sebeş o intîluirc a tinere­
Cu toţi avi început să mlf*. După o perforatoare C P.-29, o forez?, de marc nic pentru lucru, colectiviştii din Pcştcana, raionul Haţeg, au reuşit sâ strîngă tului din oraş cu iov. Gcorge
bucată dc vreme, dintr-un birou alătu­ productivitate, 2 maşini dc încărcat, 4 Homoşteanu, prim secretar al co­
rat, tovarăşul Bărbii, şeful sectorului locomotive pentru transport ctc. S-a ex­ recolta dc cereale păiorse in termenul stabilit. mitetului raional dc partid. Cci
MIlvON CIRNLANU VASILE Ml HAI M ii O REA IV de la F.-. M. Ghelar, veni în mijlo­ tins exploatarea minereului cu ajutorul , Ţiniiul seama dc necesitatea executării araturilor dc vară, consiliu) dc con­ peste 6C0 dc participanţi au as­
C O NSTANTIN^ cul lor cu un carneţel. metodelor de exploatare dc mare pro­ ducere al G.A.C., cu sprijinul şi sub îndrumarea organizaţiei dc partid, a cultat cu viu interes expunerea
Strungar — sectorul lăcătuş — sectorul ma­
călitor — secţia trata­ — Cine ghiceşte fit avem ? ductivitate cum sînt: metoda cu înmn- luat măsuri pentru eliberarea imediată a terenului dc paie şi snopi. In acest privind realizările obţinute dc
mtşini dc cusut mente tei nuce şini de cusut — Vreo 12. 13,.. răspunse unul. gazinnrca minereului, cea în subetaje şi scop toate mijloacele de transport ale gospodăriei colective an fost mobilizate poporul nostru în ceî 20 dc ani
— Cam atît — fu şi părerea celor­ combinară. Uncie brigăz.î au fost întă­ la eliberarea terenului. In felul acesta tractoriştii Şcrban Marin şi Voicu lo- de muncă liberă şi creatoare. Ex­
lalţi. rite cu muncitori calificaţi. $efti de bri­ voni au avut posibilitatea sâ lucreze din plin la executarea arăturilor de vară. punerea a fost urmată dc un bo­
— Dc la începutul anului şi pînă azi găzi şi-au eşalonat astfel operaţiile dc Folosind tractoarele la întreaga capacitate de lucru, în schimburi prelungite, gat program artistic prezentat de
S â iil A t m i avem un total dc I2.S36 tone, îi lă­ şi dc bună calitate; muncitorii şi-au ri­ cei 2 tractorişti au reuşit ca pînă acum sâ efectueze alături pc o suprafaţă dc formaţiile dc amatori clasificate
lucru incit ele să fie terminate la timp
pentru faza finală a celui de al
muri şeful de sector...
Această cifră reprezintă nu numai dicat nivelul calificării, etc. 105 hectare. . T. POPA VII-|ea concurs pc ţară al ama­
torilor.
cantitatea de minereu dată peste plan D. LUPASCU • corespondent
S-a întîmplat într-una din zilele tre­ mada de dolomitâ ce sc afla în laţa NICOLAE DA VID
cute. Schimbul dc dupa-nmiază, era cuptorului. Intre timp topilorul-şei, corespondent
pc slirjite. Oţelarii din echipa topito- schimba mereu sensul focului, pentru
rului-şcf, loncscu Emil, dc la cuptorul a-i reduce din intensitatea cu care se Iluminat
nr. 1, făcea dc zor curăţenie în jurul avinia spre feţele oţclarilor.
cuptorului. Dinspre vestiar îşi făceau Încleştarea cu dogoarea flăcărilor, cu fluorescent
apariţia unul cite umil oţelarii din furia metalului, a durat puţin. In min­
echipa lui Karamalis Teodor. Intrau în tea oţclarilor stăruia o singură dorin­
schimbul dc noapte. Dc la masa de ţă, aceea de a opri scurgerea oţelului. Zilele trecute, pc raza secto­
comandă, din cabina aparatelor, topi- Şi. prin el ortul lor, furia metalu­ rului transport al Prcparaţieî
cărbunelui din Pctnla a fost pus
lorul-şcf manevra cu iscusinţă inver­ lui a fost stăvilită. în funcţiune sistemul de ilum i­
sarea Măcării în cuptor. Şarja se afla După cîtex'a minute, oţelarii celor nat fluorescent. Lucrarea a fost
in faza dc topire. Deodata, prin des­ două echipe priveau prin ochelarii executată dc către echipa de c-
chizăturile uşilor dc lucru, zvîcniră ncgricioşi, zbuciumul supus al oţelului lectricieni condusă de Nicolae
în afară limbi' dc foc ameninţătoare, din cuptor. Nimeni nu s-a întrebat Lupşa, cu 23 zile înainte dc ter­
iar peste pragul dc la uşa a 3-a, înce­ dacă trecuse ora schimbului. Sti.au men.
pui* a se prelinge, minate de clocotul doar că pericolul pierderii de oţel a Noul sistem de iluminat asigu­
nâpraznic din pimecelc cuptorului, fi­ 1 ost grabnic înlăturat, iar angajamen­ ră îmbunătăţirea simţitoare a
rişoare subţiri dc oţel. Se ivise perico­ tul lor, în cinstea zilei dc 23 August, condiţiilor dc muncă pc timp de
lul de pcrlorare a pragului, pericolul de a reduce la minimum pierderile de noapte la silozurile dc cărbune,
dc pierdere a unei mari cantităţi de oţel, a prins rădăcini şi mai adinei... buna desfăşurare a operaţiunilor
oţel... GH. I. NCGRLA dc trierea şî formarea trenurilor
In asemenea momente, se cer luate controlor tehnic îi reducerea consumurilor dc e-
cele mai grabnice măsuri. Ca la o co­ (din postul dc corespondenţi nergic electrică cu peste 20 la
mandă, oţelarii, atît cei care ieşeau din voluntari dc la O. S. M. nr. 2 sură.
lucru, cît şi cci care intrau în schim­ C. S. H.). P. C AINA
bul dc noapte, au pus mina pe lopeţi (.Irftro / primit în cadrul con­ corespondent
şi fără a maî aştepta 'ceva, au înce­ cursului corespondenţilor volun­
put a arunca cu repeziciune din gră­ tari). Săptăniîna poeziei
Despre Corocşti, satul pierdut Tn cadrul manifestărilor orga­
undeva pe malul Jiului, nu s-a nizate cu prilejul săptâmînîi poe­
spus niciodată nimic, pentru câ ziei, îu regiunea Hunedoara, poc-
B rig a d a noasfrâ pc aceste locuri nu sc întîmpla 7cî, Valcria Boîcutcsi, Florin Mu­
ţh Dan Dcşliu, Gheorghc Tomo-
nimic deoschît. Al Ill-lca Con­
gres a! partidului a scos însă Co- gur, Constanţa Buz.cn, Adrian
Pâuncscu. Aurora Connr şi Tră­
rocştîul din anonimat, liotărînd
HMMWBmWMW ca aici sâ sc construiască unul iau Filimon, s-au întîlnît cu oa­
Hunedoara,
menii muncii din
din obiectivele mari ale şesena-
.Sarmisegctuza,
lului. Ctivîntul partidului a de­
Lupcnî,
venit faptă : constructorii au Tciuş şi din alte localităţi. Cugîr,
înălţat la Corocşti din oţel, be­ Cu acest prilej, poeţii au citit
stalaţie de preparare a amestecurilor sau pavate vezi case frumoase, traini­ ton şi sticlă impunătoarea pre­ din versurile lor, au purtat dis­
C A L A N dc formare, ventilatoare şi altele. ce şi spaţioase. Asta în oraşul vechi. para (ic de cărbuni (în fotogra­ cuţii interesante şi au răspuns în­
fie).
trebărilor puse de numeroşii par­
vorbeşte curent dc
Dnr în Călan sc
In afară dc acestea s-au construit şi
pus în funcţiune capacităţi noi de pro­ oraşul nou. L vorba de noul oraş al Foto : N. MOLDOVEANU ticipanţi la întîlniri. “
ducţie. Amintim uzina de semicocs şi sidcrurgişiîlor, construit în ultim ii an:
turnătoria de lîngoticrc — cele mai pc malul drept al Strciului. Aici, blo­
Din nou în drumeţie. Dc data aceas­ 0 turnătorie mică şi rudimentară, cî­ mzrî şi nul moderne din ţară. cul i moderne, aşezate într-o reuşită
ta, am colindat oraşul dc pe malul tcva maşini învechite şi... cam atît. Ba De fapt, aşa cum aminteam, torul arhitectonică, însumează aproape 1.00C
Strcîului; am vizitat uzina; am stat dc nu, mai era ceva: un şir nesfîrşit dc s-a făcut din temelii, indiferent câ-î de apartamente. Intr-adevăr, aici c un
vorbă cu mai mulţi oameni. Fiecare oameni, care aşteptau în fiecare zi la vorba de vechile agregate, ori dc cele oreş în care găsim magazine moderne, colectivul uzinei munceşte mr.i însufle­
şi-a oferit cu dărnicie cunoştinţele, poarta uzinei să fie angajaţi ,,în orice noi; toate sînt noi. O dovadă în acest şcoulă, străzi largi, asfaltate, zone ţit ca oi'îcind pentru înfăptuirea an­
ajutindu-nc să îmbogăţim cronica condiţii". $j aşteptarea sc dovedea mai sens o constituie şi faptul câ an dc an ver/i. gajamentelor luaic >n întrecere.
acestor 20. dc ani. de fiecare dată zadarnică. a crescut într-un ritm rapid produc­ Peisajul nou al Călanului c comple­
Lingă un panou.
aşezat pc aleea
Răsfoiesc notiţele şi încerc să le — A$ spune că din vechea uzină n-a ţia şi productivitatea. Acum, întreaga tat dc construcţiile de la Călan-băi, dc principală, era multă animaţie. Res­
transpun în reportaj. Bogăţia dc lapte mai rămas aproape nimic — completa producţie dc fontă din 1938 sc reali­ teatrul dc v;:ră, dc clubul muncitoresc ponsabilul cu urmărirea rezultatelor
lacc însă începutul dificil. Despic ce tovarăşul Dumitru Bucur, inginerul zează in mai puţin dc o lună dc zile, nmcivjnt, dc cei aproape 13.000 m.p întrecerii scria îngrijit depăşirile de
sâ scriu mâi im îi ? Şi cu ce sâ con­ şef. Doar locul pe caic erau amplasate iar cea de piese turnate în numai 42 străzi şi trotuare asfaltate şi betonate. plan. La rubrica: „1 ianuarie — 1 au­
tinui } agregatele. Şi ca să demonstrez că lu­ dc zile. Pentru oamenii muncii din Călan . gust" citim : 2.989,9 tone fontă, 3 181
Voi începe cu ceea ce şî-a început crurile stau întocmai aşa, voi arăta cc s-a construit o cantină modernă, unde tone semicocs...
relatarea iiccarc dintre cci cu caic am s.-a făcut în fiecare secţie... Prin 1952, Pentru om pot servi masa aproape 1.000 dc per­ Un tînăr muncitor, rcfcrindu-sc la
stat dc v orbă îu Că ian, alături dc furnalul vechi, a fost cons­ soane. aceste rezultate, se exprima foarte
truit unul nou, dc 250 m.c. volum util. Mulţi muncitori ai uzinei din Că­
1 s-a spus furnalul nr. 2. In 1959 a si cerinţele lui lan locti'cs.c îu satele învecinate. Am plastic :
Ascensiune fost reconstruit furnalul vechi; o dată t p făcut o vizită şi acestora. In trei sate — In buchetul nostru dc trandafiri
cu aceasta i s-a mărit capacitatea cu am vizitat 20 de familii dc muncitori; am mai adăugat o floare; şi vom mai
aproape ICO m.c. Aşa că, practic, s-au Oamenii Călanului dc ieri sini. din­ toate locuiau în casc noi. adăuga 1...
în mare viteză construit două furnale. $î nu numai tre cei care au trăit în cca mai nea­ Dai succesul cel mai dc scanu pc ca­
furnalele, ci secţia întreagă; pentru că gră mizerie. Locuiau în barăci, cîtc o re-! închină colectivul uzinei celei dc
familie, ha chiar şi două într-o încă­ Buchet
tot atunci s-au construit anexele ne­ a 20-a aniversări a eliberării patriei este
— Dac-ar f{ să vorbim dc dezvol­ pere. Ccj mai vîrstnici îşi amintesc şi
tarea Călanului in ultimele două de­ cesare: suflantc, pompe, turn de răci­ azi cu durere în suflet cum veneau îndeplinirea dc către furnalişti a an­
cenii — ne spunea turnătorul losif re, rezervor dc apă. depozite, linii fe­ sleiţi dc puteri dc la uzină şi se cul­ de trandafiri gajamentului luat la Congresul al ]II-
1 ea al partidului privind creucrca in-
Stronsclii — atunci trebuie neapărat rate. Asta la furnale. Turnătoria a fost cau pc jos, pe pamîntul umed ; în pat
să începem cu uzina. Şi eu, ca unul erau copiii, pe care nu se îndurau să-i Condiţiilor noi dc viaţă şi de mun­ dic'lor de utilizare a furnalelor în
şi ca reconstruită şi modernizata. S-a anii şcsenalului; ci a.u tradus în viaţă
mai vechi pc nici, vâ voi prezenta ta­ scoale... că, pe care partidul lc-a creat, oa­ acest angajament cu un an nui de­ Biografia Vricauiului. cel mai tinăr orăşel al minerilor din Valea
bloul uzinei dinainte de 1944: un fur­ pus accent îndeosebi pe mecanizare şi Vizitezi azi CăbuHil şi m i-ţi vine să menii muncii le răspund prin fapte vreme. Jiului, incepc abia in anul ] (J52. Au scris-o constructorii, cu entuziasmul
işai de capacitate redusă, unde cele mai ventilare. Au fost puse în funcţie două dai crezare celor cc se povestesc. In măreţe. Acum, în preajma celei dc muncii, în rosul aprins al cărămizilor. Agf, pe locul odinioară mlăşti­
grele operaţiuni sc executau manual, cubilouri, un depozit de formare, o in­ st în ga şi în dreapta străzilor asfaltate a 20-a aniversări a eliberării patriei, N. ANDRONACHE nos, ce găzduia doar patru căsuţe dc lemn, se inalţu semeţe blocurile ele­
gante, locuite de minerii din Uricani.