Page 35 - 1965-08

Nr. S30a Drumul socialismului pag:

A APARUT
W
s e i t s i e
„Documentare

pedagogică“

Voi. 11
SEMINŢE
Colectivul Bibliotecii centrale pe­
s m re liillw a ctu a le dagogice din Bucureşli a elaborat de In grădina dc vară a
Lum înile s-au ulins.
curind volumul 11 din culegerea „D o ­
cumentare pedagogica'“, cuie cuprin­
de pe lingă studii dc specialitate, cinem atografului locu­
prezentarea unor vechi carii si pe­ rile sa u ocupat. Cei
Q PRODUCŢIA ÎNTRE PRINDERII A CRESCUT noile maşini si utilaie. Pentru ca munca poli- riodice româneşti, precum şi unele ar­ ciţiva in tim a ţi mai de­
CU 300 LA SUTA Tocmai de aceea este tico-educativă să se des­ ticole de sinteză despre : „Valoarea ranjează puţin. Grădina
necesar să îmboqâlim făşoare la nivelul sarci­ ed uca tivi a folclorului românesc“ , este plină pînă la re­
® DE LA 1.200 000 PIEI, LA CIRCA 4.000.000
continuu formele şi me­ nilor actuale şi viitoare, „Figura dascălului în literatura ro­ fuz.
PIEI PRELUCRATE todele de muncă cu oa­ organizaţia ce partid şi mână“ , „Oameni de şliintă români
Primele secvenţe ale
® SÎNT NECESARE MASURI EDUCATIVE menii, să qăsini noi m ij­ sub conducerea sa, orga­ despre învălăniiniul din patria noas­ film u lu i parcă au în­
M A I BOGATE IN C O N ŢIN U T. loace, cit mai eficiente, nizaţiile de tineret şi tră“ ele., o altă lucrare „luvălăm in- m ărm urit pc toţi spec­
mai interesante, care să sindicat vor trcl>ui să fo­ lul programai", informează corpul di-
De curind am păşii în în anul 1970 va trebui contribuie la schimbarea losească acele acţiuni deictic din in vălă m in lui dc toate gra­ tatorii.
ol doilea semestru al să prelucrăm circa profilului lor moral. care merq la sullclul şi dele asupra celor mai noi metode de Pc ecran se petrece
ultim ului an aj şese na­ 4.000.000 de pici, fală de Inii amintesc un exem­ mintea omului. ca­ predare din iară şi dc pesle hotare. o scenă de maximă în­
iului. Bilanţul este des- 1.2 0 0 .0 0 0 cit vom reali­ plu din care se poate re să lc influenţeze Au mat fost redactale recent „B i­ cordare. Regizorul a fă­
lu l de boqal : fală clc za in acest an, qama sor- aesprinde eficienta unor hotăritor conştiinţa. In bliografia pedagogică 1961-1962“ , un­ cut scena chiar fără a-
anul 1959, producţia Fa­ lim cnlclor se va îmbogă­ asemenea acliuni ; înno- întreprinderea noasLră do sînt inserate 3.000 titluri dc cărli companiamcnt muzical
bricii „V id ra " Orăştie a ţi neîncetat, iar indica­ bilatoarca Măria Bodoa s-au organizat pînă a- şi articole de sinteză apărute în a- tocmai ca să o accentu­
crescut cu 300 la sulă ; torul de calitalc va sa­ a lipsit intr-unu din zile cum prea puţine confe­ ceaslă perioadă, bibliografia analiti­ eze. Şi în această încor­
au lost asimilate citeva tisface tot mai deplin de la lucru, fără ştirea rinţe educative, în lîln iri că intiiulală : „Eficienta materialului dare generală din spate
zeci ae sortimente noi, quslurile clienţilor noş­ nimănui. La propunerea între m uncitori dc dife­ didactic Ja leclic“ , realizată în vede­
o mare parte din ele tri. qrupei de partid din sec­ rite profesii, acliuni cu rea consfătuirilor pedagogice care sau din dreapta şi stin­
iii ud destinate exportu­ O biectivele amintite ţie, tovarăşa Bodoa a cartea, cu filmul, vizio­ vor avea loc în luna septembrie şi gă auzi un ronţăit. La
lui ; indicele de caiitate sînt dcsiqur realizabile. fost pusă în diseulia nări de expoziţii, muzee, allele. U. M. CUGIR. Un nou lot dc freze universale va lua drumul bene- prim a s-au a doua ron-
s-a îmbunătăţit conti­ Pentru aUnqerca lor, pa­ qrupei sindicale. C rilici- Incuri istorice. Chiar (Agcrpres) f ic ¡arului. ţăiiurâ nu te deranjea­
nuu, în prim ul semestru ralel cu măsurile leiini- le principiale, ajutorul despre trecutul fabricii ză. Dar totul sc repetă
al anului, el fiind depă­ co-orqanizatoriee prin prim it din partea tovară­ noastre, despre oamenii ca un „le it m otiv". Pri­
şit cu 2,3 la suta la înno­ caic sc preconizează ex­ şilor săi de muncă, n-au caro s-au zbătut cu qre- mei îi urmează a doua.
bilări pe dermă, iur la tinderea capacităţii de lăsal-o pasiva. In scurt
utătilc începutului, des­ a treia... întorci capul
înnobilări pe blană rea- prelucrare, introducerea timp, nu numai că a de­ pre condiţiile dc muncă DE LA SUBREDACŢÎA să te edifici. Exact ce
lizîndu-se în proporţie maşinilor moderne cu venit una din cele mai din trecu!, sc cunosc a-
de 100,3 la sută. Aceste randamente sporite pen­ conştiincioase muncitoa­ mănunte puţine, în spe­ bănuiai. Devorarea se­
rezultate iac cinste în­ tru tuns — finisat, căl­ re. dar a depus eforturi cial de către muncitorii m inţelor dc bostan sau
tregului nostru colectiv cat. pieptănat — întins, în plus pînă şi-a recupe­ mai tineri. Mă qîndesc floarea-soareluî.
de muncă, organizaţiei înlocuirea unor utilaje încerci să atragi a-
rat norma pierdută. A ce­ că, dacă s-ar orqaniza NOASTRĂ VOLUNTARÁ
de partid sub a cărei în­ învechite cum ar fi bu­ laşi lucru s-a înlim plat unele acţiuni dc această tenţia vecinului din
drumare s-a aclioiuit cu toaiele dc doqresarc din
şi cu muncitorul Dimi- temă, cu foloqroiii, gra- spate să-i spui câ te
fermitate zi de zi, lună lenm cu buboaiele dc tric Trifus. fice. o mica expoziţie lorilor şi îmbunătăţirea aprovizionă­ si însufleţeşte pe turnători» dorinU deranjează ron ţăitu l se­
dc lună, an de an. otel inoxidabil, constru­ Cu bune rezultate s-a din utilaju l folosit în Ritmicitate rii ichnico-materinlc. Citeva exemple. lor fierbinte dc a munci, astăzi mai m inţelor în tim pul cind
Documentele celui de irea unei stalii de de- folosit si metoda de a urmă cu 10-15 ani, în- Cu prilejul reparaţiilor efectuate la bine ca ieti. miine mai bine decit
qrcsnrc etc. va trebui cauperele 1-3 de la furnalul iu. I. azi. Pentru înfăptuirea acestor de­ tu concentrat urm ăreşti
al 1X-lea Congres al se discuta cu oamenii a- lr-un cuvînt dacă s-ar
P.C.R. a trasat liniile d i­ intensificată şi munca tunci cind realizarea pla­ compara trecutul cu pre­ şi calitate s-au adus îmbunătăţiri funcţionarii ziderate, oamenii au venit cu pro­ acţiunea film u lu i. Şi nu
rectoare ale dezvoltării politico - educativă. In nului de producţie era zentul şi viitorul, s-ar lor, fapt ce a permis ridicarea tem­ puneri concrete privind perfecţiona­ puţini îţi răspund pe
patriei noastre socialis­ Raportul prezentat Ja periclitata. O asemenea Ca inginer tehnolog al secţiei fu r­ peraturii acrului insuflat cu circa rea procesului de turnare şi îinhu- un ton m arţial :
te in următorii 5 ani. Conqresul al IX-lea al situaţie a fost în luna insufla anqaialilor fa­ nale sînt ncm iilocit legat de înfăp­ 100° C. Elanşaren conductelor a spo­ nălâtircu calităţii pieselor. - Scrie undeva că
Din rezoluţia adoptată, P.C.U., tovarăşul Nicolao mai cînd, din cauza unor bricii o araqoste mai tuirea concretă a sarcinilor de plan. rit cu încă cîleva zeci ae grade tem­ In baza unor studii tchuico-econo- este interzis !
în care se trasează sar­ Ceauşcscu spunea că : dese întreruperi de cu­ mare fală dc întreprin­ Aş putea spune că chiar dirijez pro­ peratura aerului insuflat iu furnal. mice, la ambele turnătorii au fost - Cc-i drept nimeni
cina „să se acorde o a- „O sarcină de mare in- rent, nu s-a putut lucra derea în care lucrează. cesul de producţie. Sin! deci in mă­ Iu I i nai. creşterea temperaturii elaborate instrucţiuni practice ue nu s a g in d it sâ pună
tonlie sporită prelucrării scmnătale a activităţii timp do două zile. La sură să relev citeva din măsurile aerului a condus la micşorarea con­ lucru, îmbunătăţite reţetele dc pre­ un afiş prin caic sâ in ­
superioare a materiilor partidului este intensifi­ chemarea comuniştilor, Consider că sarcina care au permis colectivului noslru tinuă a consumului dc cocs, în medie parare a amestecului de formare
prime, lărgirii sortimen­ carea muncii politico de in urma discuiţilor pur­ orqanizatiei noastre de să asiqurc ritmicitatea şi calitatea u- cu 58 kg pe tona dc fontă. Asta în­ pentru tonte sortimentele. O exigen­ terzică mîncarca semin­
telor si îmbunătăţirii ca­ masă pentru formarea o- tate în qrupele de partid, partid dc linia muncii nei produclii dinamice. seamnă că cule 5.000 tone fontă dale tă sporită s-a acordat respectării ţelor în sălile şi g ră d i­
lităţii si varietăţii pro­ mului nou. însuilelit dc în qrupele sindicale, în politice dc masă constă De Ia început trebuie spus că din peste pUm in 7 luni s-au realizat nu­ stricte a cotelor dimensionale a mo­ nile dc spectacole. Dar
duselor de larq consum, idealurile nobile ale so­ cadrul organizaţiei U.T.C. tocmai în intensificarea iniţiativa comuniştilor, şi asta s-.-i mai cu cocs economisit. întreţinerea delelor. La propunerea mai multor asta stă undeva „scris"
corespunzător cxiqenle- cialismului. dc principi­ oamenii au hotărîl să întîmplat pe la începutul anului, la şi exploatarea mai bună a furnalelor comunisti. in turnătoria I, pe lingă în bunele maniere, în
Jor $i gustului populaţi­ ile moralei comuniste, recupereze rămîncrea în acţiunilor educative, în nivel de sector, cu sprijinul $i sub a preocupat deopotrivă organizaţia controlul do calitate obişnuit sc fac respectul pc care tre­
ei", noi am tras conclu­ cu un larq orizont cul­ urmă. Comuniştii Nicolae ridicarea ei pe o treap­ îndrumarea organizaţiei dc partid, de partid şi conducerea seclorului. sondate dc cinlărire a pieselor tur­ buie sâ-1 porţi faţă dc
zia corespunzătoare, tural", Râdac, Aurelia Muntea- tă calitativ superioară. s-a întocmit un minuţios plan de mă­ Pe această Iernă, au fost fixate cri­ nate. In felul acesta sc constata pre­ semenii tăi, faţă dc
ne-am sfătuit cum sn Desiciur, din aceste nu, Petru Sebestein, u- suri telinieo-orqanizatorice. pentru terii precise in întrecerea socialistă. cis care este consumul specific dc cei caic au venit la ci-
acţionăm mai bine pen­ cuvinte se desprinde cu tocişlii Gheorqlic Mălu- Inq. I. PROBSDORFER toate compartimentele producţiei. In Cil urmare, opririle accidentale au metal pc fiecare piesă turnată şî sc ncmatoqraf să vizione­
tru a ne aduce o contri­ claritate importanta care teann, Lazăr B orza sia ltii membru în biroul general atenlia noastră a fost orien­ fost reduse cu 10 Iu sută fală dc pe­ iau măsuri de economisire a meta­ ze un film . să tragă din
buţie cît mm substanţia­ va trebui să o acordăm au fost printre prim ii tală spre valorificarea deplină a re­ rioada corespunzătoare a anului tro­ lului. De asemenea amplasarea mai
lă la traducerea in viată acţiunilor menite să în- care au răspuns „p re ­ orqanizatiei de bază a zervelor interne. Paralel, s-n inten­ cul. Aprovizionarea nim ica cu ma­ bună a instalaţiilor şi utilajelor dc el învăţăminte.
a acestor sarrmi. Vor- rinrcMSCă conştiinţa oa­ zent" la chemarea orqa- P.C.R. de la Fabrica sificat acţiunea dc ridicare a pregă­ terii prime, materialo şi dozarea lor producţie a dus la o mai bună folo­
l*'nrI onn oralul cifrelor, menilor cc vor minui nizalici de partid. „V id ra " Orăştie tirii tehnico-prolesionale a munci- corespunzătoare în şarjă, a avut co sire a suprafeţelor dc formare şl tu r­ xlr
efect micşorarea cu aproape 50 la nare la toate sortimentele. Măsuri
sulă a mersului redus a furnalului,
eficienle au fost hi a lo si pe bum o r­ Acesta esle doar un
compurotiv cu anul trecui. Vom în­
ganizăm producţiei şi întărirea disci­ aspect al ronţăitului se­
ţelege şi mai bine ce a însemnat a- plinei în muncă.
ccasla pentru noi, dacă vom arăta m inţelor. El trebuie
Şantiere cetăţeneşti că în perioada la care ne referim, in- Turnătoria de lingotierc şi-a spo­ :om plelat cu cel igieni
oicii de utilizare a furnalelor au rit producţia şi prin introducerea co-sanitar şi cel al or-
formelor metalice ae turnare. Tot
crescut cu 0,G8 tone pe mc. volum dinci şi curăţeniei.
util si zi calendaristică, iată de plan. aici se lucrează la o instalaţie spe­ Pentru prim ul aspect
Declasatele s-au redus cu 0,50 la cială do introducere a (iazului me­ dună cîte ştim a fost
sulă fată dc admis. tan la cubdourile de 700 mm. în d i­ emisă o decizie a sfa­
Gospodărirea se U vom în liln l în fruntea întrece­ vul loc şi la turnătoria I. Ansam­ tului popular care in ­
ametru. Înnoiri asemănătoare au ti­
M crqînd pe urmele acestor succe­
terzice comerţul cu se­
blul măsurilor luate la cele 2 turnă­
rii pe m uncitorii din schimbul con­
dus oe maistrul Emil W olncr. pe torii se concretizează în turnarea a minţe deoarece acesta
560 tone pieso diferite peste plan în este un agent dc trans­
prim -furnalişlii
Ionn Stăniloiw
şî
si înfrumuseţarea Ghcorqhc lvaşcu. Pe lista evidenţi­ acestui succes cu o cotă parte de mitere a b oilior. In ace­
numai 7 luni.
T
subscrie
turnătoriei
Colectivul
laşi
tim p
în locurile
aţilor îi vom întilni şi pe şefii echi­
unde sc consumă, o rd i­
* 9 pelor de lăcătuşi, loan Bontca şi Şte­ 250 tone piese. Situaţiile statistice ne nea şi curăţenia este re­
fan Bîro. Si exemplele pot continua.
Primele zile din luna august sînt zile arată că in răstimpul celor 7 luni, probabilă. încercaţi sâ
asului dc o însufleţită întrecere. Fu r noi ist i i cifra admisă, economisLndu-sc, m i­ vedeţi cum se prezintă
rebutul a scăzut cu 0.13 Ia sută sub
au si alăturat rezultatelor pe 7 luni,
o altele noi. In numai 4 zile s-au pro­ mai pe această cale, circa 14 tone acest lucru în grădina
dus peste prevederi aproape 100 metal. Cele 700 baterii do radiatoare cinem atografului din
turnalr» peste prevederi asigura în
tone fontă. Deva, după fiecare
Inq. ÎOSIF IACOB condiţii optime încălzirea a circa IG0 spectacol. Veţi avea o
tehnolog apartamente. Alte 120 apartamente adevărată repulsie faţă
vor fi înzestrate cu vanele dc bai
m InfăJişare noua produse în a/arn sarcinilor de plan. dc cei care ignorează
n turnătorii Evidenţiind hărnicia brigăzii connu- curăţenia. Şi acest lu ­
m In graiul cifrelor să de Lazăr Ccclca dc Ia sortimentul cru nu se întîm plâ nu­
mai la Deva.
cu 5 6 0 tone piese radiatoare sau a echipei condusă de Poate câ cei chemaţi
Andrei $crban dc la sortimentul va­
Evidenţieri ne băii. se cuvine să arătăm că rebu­ sâ de-a viaţă acestor
mat mult tul la acesle sortimente a scăzut mult măsuri nu mai au ne­
sul) limita admisă. Şj, încă o preci­
Atenţie tuturor propunerilor zare: planul n fost depăşit Ia ţoale voie de alte,., măsuri.
La turnătoria 1 şi 2 din cadrul u- sorlimcntclc.
zinoi noosin' specificul producing IOSIP CRAŞCA V. F.
C A B A N A TURISTICĂ GURA APEI eslo diferii. Şi lotuşi ceva ii apropie
Participarea largă sl entuziastă a 2.142 ore de călrc 535 cetdlenî, îar şef dc echipă
maselor de oameni ai muncii la con­ la lucrările de reamenataro a pielii - i . .
ducerea si înfăptuirea treburilor ob­ oraşului dc o suprafaţă oe 2 0 .0 0 0
şteşti. constituie o dovadă concluden­ m.p. valoarea lucrărilor executate de
Cifrele enunţate reprezintă munca PENTRU 0 MAI BUNĂ
ta a profundului democratism al pa­ către cei 3.409 participând sc ridică Dobrn, unde se fac vinovaţi brigadie­ eru. Aceleaşi aspecte sc întîlnese şl
triei noastre socialiste, al patriotis­ la 13.456 Ici. rul Josan Petru, care a c.vcculot lu­ la I. F. Ha leg la parchetele Scoaba
mului fierbinte al celor cc muncesc. crările pe teren, precum si Crelu Pro­ Verde, Corbul, precum şi la i. F. H u ­
Un rol deosebit de important în atra­ loenitorilor oraşului, a deputaţilor, a fir, tehnician, pentru cultura păduri­ nedoara, la parchetul Valea V arului.
gerea şi organizarea cetăţenilor în sfatului popular pentru schimbarea lor la ocolul silvic Dobrn. Vinovaţi In afară de eliminarea cît mai grab­
această direcţie revine sfaturilor înfăţişării oraşului, pentru mai buna se iac $i tovarăşii Braşovean loan nică a acestor deficiente sc impune
populare. lui gospodărire. Această strădanie sc inginer şef al ocolului silvic şi Slnicu luarea unor măsuri lot moi eficiente
Despre activitatea de qospniiărire intilncşte la fiecare pas. Aspectul în­ ÎNTREŢINERE Miron, inginer şef la 1. F. Dolira, care rare să asigure sporirea producţiei sî
şi înfrumuseţare a oraşului Orăştie, grijit al centrului oraşului, cu multă nu au verificat felul cum se face cla­ îmbunătăţirea calităţii produselor.
sificarea în timpul execuţiei şi nu au
am aflat cu ocazia unei disculii co­ zonă verde şi trandafiri creează o am­ Penlru sortarea masei lemnoase la
luat măsuri pentru obţinerea unor in­ un nivel cît mal superior se va ex­
lective pe care am avut-o cu mai biantă plăcută pentru odihnă. Dar nu
dici superiori şi pentru mobilizarea tinde în continuare exploatarea ma­
m ulţi colaboratori şî corespondenţi numai in centru sc simte grija fală personalului din exploatări la îmbu­ sei lemnoase in trunchiuri lungi şi
ai ziarului noslru. La aceste discuţii de frumos. Piua pe cele mai perife­ nătăţirea sortării şi <i obţinerii unui catarge şi sortarea în depozitele do
mi participat tovarăşii Avram Miluit, rice străzi, faţadele rurale ale case­ k ''olum mai marc de lemn de lucru la Dădurc. de către sortatori $i ex­
preşedintele sfatului popular orăşe­ lor, arbori» ornamentali, curăţenia, dm aceiaşi masă lemnoasă. De ase­
sînt prezente peste tot. peditori cunoscători ai coiulibilor ca­
nesc, inet. M arin Bechercscu, vice­ menea. la alegerea celor mai indicate litative prevăzute in stasuri pentru
preşedinte, Y io rcl Prata, tehnician, Vorbind despre toate aceste reali­ instalaţii de colectare a lemnului la diversele produse lemnoase. Este ne­
M aria Lazăr, gospodină, inq. Sabin zări nu putem trece cu vederea apor­ drumuri şi stabilirea celor mai eco­ cesar ca întreg personalul silvic şî
Olani, director al l.G.O. şi nl|ii. tul maselor de cetăţeni, a celor care r i © Mecanizarea muncii în parchetele forcsliere se ex­ lemnul din această specie fiind u ti­ nomice procese tehnologici», nu se de exploatare să pregătească temei­
in timpul lor liber au muncit cu drog f
Din relatările interloculorilor, cit lizat pentru foc. face peste tot o analiză tehnico-oco- nic parrhelcle destinate producţiei a-
pentru înfăptuirea propriilor lor pro­ b tinde toi mai mult. O Mecanismele şi utilajele din datare
Si din cele constátale pe teren, au Congresul al IX-lea al P.C.R. a tra­ nomică pe teren şi tui sc execută la nului 19GG si să lupte uctiv pentru
puneri. Am intim doar pe cîtiva d in ­
reieşit multe faule demne de remar­ sat in continuare sudorului forestier timp instalabile cele nvii indicele, realizarea în termen a sarcinilor d»î
tre ei. Alberl Luclinn. Vasilo Rusii, Q pot fi bine întreţinute şi mai bine utilizate. © Metodele coca ce duce in uncie cazuri hi de-
cat, dovezi incontestabile ale străda­ Svircini marele pe linia gospodăririi plan pe 19G5, oblmînd totodată şi o
Constantin Georggscu, Alexandru De­ prerierea masei lemnoasa, in special
niilor locuitorilor din OrâsLic do a-şi not, Elena loan, loan Coeroami. Eu­ o înaintate de munca se pot extinde pe o scara mai largă. fondului lorcslier. După cum sc ara­ la far). La I. f\ Orăştie iu parchetul îm bniviiălirc ne linia ridicării in d ici­
face oraşul tot mai frumos. gen Zdronqhon. Ghcoiqhc Bosoroqan, tă în Rapniliil Comitetului Central Lupnaia, sectorul Cugir, şef ele seclor lor de iilihznrc a masei lemnoase şi
Dar, pentru că cifrele sin! o l e mai Simion Lazăr si mulţi alţii. 0 Se pot obţino indici şi mai superiori de utilizare a ma­ al Partidului Comunist Român prezen­ Mărăndiei Andrei şi şef de parchet a producerii unor sortimente de ca­
tat de tovarăşul Ni colac Ccanşesc/n litate superioară. Se impune ca orga­
In măsură să releve noul şi frumosul In coorul rt i seu t i i lor purtate, ne-am Voi nea Pomului, prin neinstalarca
u sei lemnoase. „In silvicullură şi in industria lemnu nizarea muncii în brigăzi complexe cu
cc si-au făcui locul peste lot, să a- oprit şi asupra stadiului înfăptuirii lui se va intensifica acţiunea de plan unui funiciilar do corb,mire. s-an de­ Plata in acord globul să fie extinsă.
m inlim cîlevn : propunerilor cetăţenilor făcute cu o- tare a unor specii valoroase pe tere­ preciat buştenii dc fag prin corlm- Apoi. va trebui ca utilajele şi meca­
Valoarea economiilor realízale prin razia alegerilor de deputat! din p ri­ In ultim ii ani muncitorii, Inginerii ductivităţii muncii. Dalorjtă aceslui nuri destinate acestui scop. Se vor nirc manuala, iar la I. f. Haţeg, în nismele să fie inlretin ute $1 exploa­
muncă patriotică de către cetăţeni in măvara acestui an. La acest capitol şi tehnicienii din întreprinderile fo­ (apt, precum si entuziasmului cu caro lua măsuri pentru exploatarea raţio­ parchetul Dilmn Ursului, şef de sec­ tate mai rahonal. Ele vor trebui sa
lucrurile nu stau prea bine. In e vi­ tor Pănescu Ion şi şef de parchet Mâ- im deservite do m uncitori calificaţi.
prim ul semestru al acestui an, însu­ restiere ale regiunii Hunedoara, în­ lucrătorii forestieri s-au preocupat dc nală a pădurilor şi folosirea cil mai
denta comitetului executiv al sfatu­ nicea Martin, prin neconsiruirca u-
mează 472.946 lei, depăşindu-se cu drumaţi de organele si organizările traducerea în vidtă <i Directivelor ce­ completă d materialului lemnos. Da­ Este necesar să se creeze dm timp
lui popular orăşenesc sînt cuprinse nor drum uri pe versatil» pentru co­
de partid, au obţinui unele realizări lui de-al V llI-lea Congres ul parli- torită prelucrării complexe a masei stocuri de masă lemnoasă în faza
00.034 lei planul ne întreg anul. La
un număr do 124 propuneri. de seamă iu producţie. Planul dc pro­ dului (Congresul al lll-lea al P.M.U.I, Inimoase, valoarea producţiei va lectarea lemnului cu atelaje s-au de­ apropiat, la drum urile au Io, stocuri
obţinerea aceslui rezultat si-au adus preciat buştenii de fag prin corhăni-
Din aceasta evidentă rezultă însă ducţie a sporii an de an. Din parche­ producţia a crescut an dc an renii- spori in 1970 cu 35 la sulă". caro >A asigure îndeplinirea planu­
contribuita 47.29-1 cctăleni, care au tele lorestiere s-au expediat spre in- roa manuală pc distante dc peste 500
că în primul semestru nu au fost rea­ ziinlu-sc totodată şi indici superiori Pentru îndeplinirea acestor smeini lui pe prunul trimestru al anului v i­
efectuat in pcrioaoa amintită 139.175 Ireprindcnle beneficiare însemnate de utilizare a masei lemnoase, fu a- sc impune cu o sene de lipsuri ce
lizate dccît 41» de propuneri de$i m ul­ itor. Pentru aceasta se impune ca
ore dr* muncă potriotică. Printre obi­ cantităti zio lemn, de calitate tot mai nul )9b4 s-a realizai un procent de mai există în cadrul întreprinderilor Mai sînt şi alte dciicicnfe. Astfel,
te dintre acestea puteau fi înfăptuite bună. I ii anii şcsenalului. in pădurile mecanismele, mai ales cele pentru
ectivele mai importante care au lost 61.1 In sută lemn de lucru la fag, rliii forestiere dm regiunea noastră să fio termenele de fasonat şi scos prevă­
fără greutate. Este vorba de repara­ regiunii Hunedoara, s-a construit o totalul masei lemnoase exploatate, grabnic lichidate. Astfel actele de scos-apropid'.ul masei lemnoase, să
realizate, amintim desfundarea şanţu­ reţea întinsa de drumuri forestiere, zute în autorizaţiile de exploatare nu
rea unor podele, a unor porţiuni dc fală de numai 43,7 la sută cit 6 -a ob­ minere in valoare, prin care se face fie instalate înir-un timp scurt ca
rilor $i a rigolelor pe o distantă de realizindu-se în această perioadă a- ţinui in anul 1959. Concomitent cu ri eslimatin cantitativă şi calitativă a sînt respcclalc peste toi. roca ce îm ­
trotuare, miri reparaţii la imobilele clc să intre în prodnclie cu întrea­
16.500 m.l. de către 50() participând, prodpe 500 km. drumuri cu cc<i. 2 0 dicarca indicelui de utilizare, la a- masei lemnoase destinate producţiei piedică dezvoltarea seminlişurilor na­
proprietate dc stal ele. km mai mult decit s-au construit în ga CvTpacitatc. Aulici ud aceste măsuri
care au efectuat 2 .0 0 U orc de muncă ceaslâ specie, care deţine ponderea anului următor, nu exprimă p»*ste lot turale şi preluiiqcştc durata de ex­
Sînt însă şi unele propuneri care toii anii anteriori. Tot in această pe­ cea mai maro în cadrul volum ului de volumul şi structura reala o masei şi altele, colectivele întreprinderilor
patriotică. Au lost plantad de-a lun­ ploatare a parchetelor, mnjcrînd pre­
depăşesc competenta sfatului popular rioadă s-a extins mecanr/.urcd lucră­ masă lemnoasă si care prezintă cele lemnoase, în special la fag, existînd forcsliere îşi vor îndeplini si chiar
gul străzilor 1.756 arbori ornnmcn- rilor. întreprinderile lorestiere an fost
orăşenesc. Pentru acestea trebuie fă­ mai mari dificultăţi pentru darea în greşeli do clasificare, în majoritatea ţul dc- cost al produselor rezultate. depăşi măreţele sarcini trasate de
lali, lucrare la care şi-au adus în dotate cu un număr de 545 fierăstraie producţie, s a obţinui şi o creştere a cazurilor în minus, a arborilor pe cla­
cute demersuri la organele în drept, în Asemenea situaţii sînt frecvente tot partid şi guvern penlru viitorul cin­
mod deosebit contribuţia membrii or­ mecanice, 95 funiculare pasagere, pre­ volumului exploatat, înreqislrindu-sc se de calitate. Acest lucru duce la la I. F. Orăştie in parchetele Purca-
venérea transpunerii lor in fapt. Fată cinal.
ganizaţiilor U.T.C. din cadrul între­ cum şi alte mecanisme şi utilaie, care un spor de circa 25 la sută, fală de stabilirea unui indice de utilizare a cul. Valea Donii, Prislop, din secto­
de această problemă sc impune mai
prinderilor şi instituţiilor din oraş. au uşurat munca in pădure şi au creat anul 1959. Aceasta şi datorită faptu­ masei lemnoase mul! inferior realiză­
multă preocupare in viitor. rul Cugir, unde lemnul de foc nu s-a IO A N IR1MIE
La extinderea zonelor verzi pe o su­ condiţii pentru valorificarea superioa­ lui că în trecut nu a existat o indus­ rilor obţinute pînă în prezent. Ase­ fasonat şi nu s-a scos la scurt inter­ Ing. şei la D.R.E.P,
prafaţă de 700 m.p., au fost efectuate M. RUGINESCU ră a masei lemnoase şi creşterea pro­ trie de prelucrare a lemnului de fag, menea cazuri s-au constata! la I. F val după exploatarea lemnului de lu- Hunedoara