Page 57 - Drumul_socialismului_1966_09
P. 57
PAG INA A 2-A
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Nr. 3642
LA ÎNTILNIREA CU ACTIVUL DE PARTID DIN REGIUNEA GALAŢI
<?
Dragi tovarăşi, buie luate în vederea asigurării în După cum ştiţi. Congresul al alizare socialistă a ţării, aceasta la Mărăşeşti şi Tişiţa, frumoasele partidului, în crearea posibilităţii dc
deplinirii în cele mai bune condiţii IX-lea al partidului a trasat un vast fiind condiţia fundamentală a avîn- pagini de vitejie şi dc înălţător ero a construi astăzi socialismul. Fără
Ne-a făcut o mare plăcere sa vi program de dezvoltare multilaterală tului întregii economii, a dezvoltării ism de care au dat dovadă ostaşii lupta înaintaşilor noştri nu am ft
zităm frumoasa şi bogata dumnea a prevederilor planului cincinal, sta a ţârii, a cărui înfăptuire va da po ei multilaterale, a sporirii avuţiei români în lupta cu cotropitorii im putut să realizăm aceasta.
voastră regiune, să ne întilnim cu bilite de cel de-al IX-lea Congres al materiale a ţarii, ridicării nivelului perialişti Aceste tradiţii ale luptei Trebuie sâ tragem învăţăminte din
harnicii şi entuziaştii ei locuitori. partidului. Putem spune cu deplină sibilitate poporului nostru să facă de viaţă al poporului, asigurării in pentru eliberarea naţională şi socia istoria patriei noastre şi să facem to
Aşa cum am procedat şi în alte re certitudine că vizita a dat rezultate noi paşi pe calea progresului şi civi dependenţei şi suveranităţii patriei lă, evocarea lor, trebuie sâ constituie tul pentru a asigura dezvoltarea con
giuni. am venit la Galaţi spre a bune Am remarcat pretutindeni, in lizaţiei. In centrul acestui program noastre socialiste. (Aplauze vii, înde pentru toţi oamenii muncii un im tinuă a poporului nostru, a naţiunii
discuta cu activul de partid şi de întreaga regiune, o atmosferă de pu stă conlinuarea politicii de industri lungate). bold în activitatea lor — de a nu noastre, a independenţei şi suverani
tăţii naţionale, intrueît numai in a-
stat, cu comuniştii, cu muncitorii şi ternic avînt creator. hotărâre în precupeţi nimic pentru a-şi aduce cest fel poporul român va putea să-şi
contribuţia la dezvoltarea continua
cadrele tehnice din întreprinderi, eu muncă, un spirit dc înaltă răspunde a naţiunii noastre socialiste. asigure un loc de cinste în rândul
ţăranii cooperatori, cu intelectualii, re din partea tuturor oamenilor Mijloacele pentru dezvoltarea industriei Am ascultat aici cuvintele tovară popoarelor întregii lunii, va putea
cu toţi oamenii muncii — despre muncii, a comuniştilor, Toate aces şului Georgescu, vechi niembm al să-şi aducă contribuţia ia progresul
partidului nostru, care în puţine cu
rezultatele obţinute pînâ acum în tea constituie o garanţie a îndepli vinte a evocat trecutul revoluţionar şi civilizaţia omenirii. (Aplauze fur
tunoase).
înfăptuirea planului cincinal, şî a nirii cu succes a sarcinilor ce ne stau şi agriculturii să fie folosite al regiunii. Regiunea dv., îndeosebi Să educăm tineretul patriei noas
examina împreuna măsurile ce tre în faţă. (Aplauze). oraşele Galaţi şi Brăila, au un bo tre în spiritul respectului şi preţuirii j
gat trecut de activitate în cadrul acestui minunat trecut, pentru ca cl |
rai maximă eficacitate! mişcării muncitoreşti. Nu o dată oa să-şi înţeleagă datoria sa de mîine,
menii muncii din aceste oraşe au dus
să fie gata să muncească şi
să-şi
Intre vorbele şi faptele partidului lupte hotărâte împotriva exploatăm, pună în serviciul patriei, al poporu
pentru drepturi politice, pentru
o
lui, toate cunoştinţele pe care le ca
In per ioada actualului cincinal, şi 19GG. Regiunea dumneavoastră are viaţă mai bună In aproape toate pătă astăzi în şcoli, să depună toate
regiunea Galaţi va cunoaşte o dez şi in agricultură rezultate bune. arc marile acţiuni ale proletariatului din eforturile pentru a asigura progre
o strînsă unitate voltare puternică Pentru anii 19GG- şi posibilităţi mari şi ceea ce aţi ţara noastră a fost prezentă munci sul continuu al ţârii. Tineretul să fie
1970, s-au prevăzut în l egiunea dum
realizat pînâ acum este numai un
neavoastră investiţii de peste 21 început. De altfel. întreaga noast a torimea din Galaţi şi Brăila. Parti gafa oricând să-şi dea şi viaţa pen Strungarul Foan Galden dc la A-
miliarde Ier, cu circa 8,7 miliarde agricultură se găseşte la început 1 dul nostru a avut întotdeauna, în tru interesele poporului, ale patriei tclierelc centrale Alba Iu 1 ia este c-
Este, fireşte, greu să redau în cu rilale a locuitorilor regiunii dum lei mai mult decît in anii 1961-19G3. drumului spre a deveni o agi iicm- regiunea duninevoastrâ, o autentică socialiste. (Aplauze îndelungi şi pu videnţiat in întrecerea socialistă.
vinte puternica impresie cu care neavoastră. Primirea entuziastă şi După rum vedeţi, este o suma ma tu» ă cu adevărat moder nă -- 5» noi organizaţie care, în condiţiile ilega ternice).
plecăm din regiunea dumneavoastră plină dc căldură ce ni s-a făcut re. In cadrul acestui program, o sinteni hotărâţi să facem totul ca ea lităţii, a desfăşurat o activitate in Regiunea dumneavoastră, tovarăşi,
Am avut prilejul să ne întilnim cu peste tot, manifestările emoţionante parte înseninată este destinată Com să se ridice la nivelul agriculturii tensă şi şi-a adus contribuţia la în arc o organizaţie de partid puterni
populaţia din raioanele Fâurei, Bră de ospitalitate pe care am avut pri binatului siderurgic Galaţi, care ur ţărilor avansate. Tovarăşul Dâsca-
ila, Galaţi, Tecuci, Panciu, Focşani, lejul să le remarcăm încă de la in mează sâ asigure pină in 1970 cir lescu ne-a vorbit frumos despre cun- făptuirea actului istoric de la 23 că — după cum spunea tovarăşul 17
cu locuitorii celor două mari por trarea în regiune au exprimat pu ca 1.800,000 tone de fontă pe an. pute. despre dealurile şr vule re August, la cucerirea puterii politice prini-seerelar al regiunii ea numără
turi dunărene — Galaţi şi Brăila — ternic adinca încredere a oamenilor 2.000.000 tone de oţel. peste 1 000.000 giunii, iar noi le-am vizitat astăzi, de către clasa muncitoare şi trecerea peste 93.000 membri. Ea este, desi
ai oraşelor Focşani, Mărăşeşti, Te muncii în partid, în politica sa tone dc tablă şi benzi laminate la am văzut vii şi dealuri frumoase pe Ia construirea societăţii socialiste în gur, una din organizaţiile regionale
cuci. Ne am întilnit cu constructorii mai xist-lcninistă. în Comitetul Cen cald şi alte produse laminate. Este care de altfel le cunoaştem. Intr-ade SEPTEMBRIE 1986
şi melalurgiştii marelui Combinat si tra! al partidului. (Aplauze înde un obiectiv care impune atit orga văr aveţi toate condiţiile, tovarăşi, ţara noastră. puternice ale partidului, nu numai
derurgic dc la Galaţi, cu muncitorii lungi). Asemenea manifestări, pe nizaţiilor de partid regională şi o- pentru dezvoltarea producţiei de ce Toate aceste tradiţii, pe care le e- numericcşle, dar şi din punct de ve
Uzinei de maşini grele din Brăila, cu care le-am întîlnit in legiunea dum râşcneascâ, cît şi organizaţiilor de reale, a viticulturii, pormculturn, zo vocăm astăzi, ale luptei naţionale, dere calitativ. Este o organizaţie care C in em.a
colectivul Combinatului de celuloză neavoastră. ca dc altfel în întreaga partid ale constr uctorilor şi siderur- otehnici, dar nu se poate spune câ
şi al Combinatului de fibre artifici ţară, sînt o expresie grăitoare a ata giştilor de la Combinatul siderur aceste condiţii sînt folosite complet. ale mişcării revoluţionare şi luptei are rezultate bune în activitatea e- jg»
ale de la Chisconi, cu lucrătorii Fa şamentului neţărmurit al întregului gic, sâ ia toate măsurile pentru a Dimpotrivă, există multe rezerve in pentru socialism constituie un bun eonomicâ şi politico-educalivă, în DEVA : In nord, spre AlasUa (ci
bricii dc confecţii din Focşani. Am nostru popor faţă de politica parti asigura realizarea la timp a acestui regiune - 5> trebuie C" ţi m acest al întregului nostru popor. Partidul făptuieşte neabătut politica partidu nematograful .Patria*'); Winnelou
avut întîlniri plăcute şi rodnice cu dului. politică pc caic fierarc om al mare volum dc investiţii, incit toa domeniu să munciţi mai b ne, ast ei comunist, continuatorul celor mai lui, sarcinile trasate de Comitetul II („A lta"); SI MERI A : Omicron
ţăranii cooperatori din Janca şi din muncii o înfăptuieşte cu adîncă în te obiectivele prevăzute in plan să ca atrt gospodăriile agricole de stat („Mureşul"); Femeia necunoscută
Pechea. care ne-au vorbit eu mîn- credere şi entuziasm. Am văzut cu Intre in funcţiune la termen şi sâ cit şi cooperativele agricole de pro bune tradiţii de luptă şi muncă ale Central Doresc sâ felicit activul de (grădina „Mureşul"); HUNEDOA
drie despre rezultatele bogate ale acest prilej cit de trainice şi inde asigure producţia planificată. ducţie sâ obţină recolte mar mari. poporului, cultivă şi păstrează cu partid, comitetul regional, pe toţi R A: Serbările galante (.Flacăra"):
muncii lor în acest an structibile sînt legăturile partidului Se vor dezvolta, de asemenea, şi stabile, în orice condiţii de clima. sfinţenie amintirea momentelor ho comuniştii pentru rezultatele de pină Vizita („(/onstructorur) ; Doi băieţi
Am trăit, de asemenea, momente eu masele cele mai largi, cit de uniţi alte întreprinderi. De altfel, regiu In această privinţă, un rol rinpoi- tărâtoare pentru viaţa şi însăşi exis acum şi le urez noi şi noi succese în ca plinea caldă (grădina „Stadion );
emoţionante vizitînd Muzeul Unirii păşesc, sub conducerea partidului, nea dumneavoastră va cunoaşte în tant îl au irigaţiile. In planul dum- tenţa poporului. Sint momente care îndeplinirea hotărârilor Congresului, Lovitură dc pedeapsă (gr ădina „Cen
din Focşani, poposind la Mărăşeşti ela^a muncitoare în strînsă alianţă aceşti ani un ritm de dezvoltare neavoastri esle p re v a la >n « « t tru") ; CALAN ; Germanic, steluţe
şi Jilişte, locuri evocatoare ale unui cu ţărănimea, intelectualitatea patri mai ridicat decît cel general pe ţa cincinal irigarea a aproape 1001WO au avut un rol de seamă în dezvol a directivelor Comitetului Central al le talc (grădina ,11 Iunie"): TE-
trecut glorios, ale vitejiei şi patrio ei. întregul nostru popor, la înfăptui ră, tocmai ca rezultat o) volumului (le hectare. Pînâ acum. după cum tarea naţiunii noastre. în lupta partidului. (Vii aplauze). LIUC : învăţătorul din Vîgcvano
tismului fierbinte ce au însufleţit rea măreţei opere de făurire a noii marc de investiţii, al creării de noi Ştiţi, ati realizat destul de puţm. („M inerul"); PETROŞANI: Băieţii
lupta poporului român pentru liber societăţi, de desăvârşire n construc obiective industriale. Toate aceste Este necesar sâ se ia toate măsurile dc la tonomat (.7 Noiembrie");
tate naţională şi socială, pentru o ţiei socialiste în ţara noastră, de întreprinderi trebuie să intre la timp pentru a asigura _ingarea ce or LUPEN1 : In fiecare zi. sărbătoare
viaţă mai bună, pentru apărarea in înălţare a patriei pe noi cuinii ale in producţie. Or, pină acum, şi 100 000 de hectare pină in 1970. in („Cultural") ; CR1VLD1A : Dezrădă
tereselor poporului Nc-arrr întîlnit progresului şi civilizaţiei, de asigu chiar anul acesta, unele obiective, cit sâ creăm şi prin aceasta o bază Depunem eforturi | cinaţii („Muncitoresc"); LONEA :
cu unii din veteranii primului răz rare a bunăstării şi fericir ii poporu cuni sint de exemplu ta Combinatul trainică pentru recolte bune in Spărgătorul („7 Noiembrie") ; Băie
boi mondial şi cu harnicii construc lui român. (Vii şi puternice aplauze). de celuloză şi hirtie, nu au intrat ce condiţii. . . . ţii de la tonomat („Minerul"); ALBA
tori ai socialismului din actuala ge Poporul român n înţeles în decur la tinip în funcţiune. Iar orice în- După cum vedeţi, tovarăşi. ş> >n 1ULIA : Angelica, marchiza „îngeri
neraţie, cu tinerii ce vor duce mai sul anilor construcţiei socialiste că tirzicre înseamnă nu numai un mi acest domeniu, activul dc partid, co unirea într-un front puternic lor- („Victoria"); Oliver Twtst („33
departe măreaţa operă căreia ii dă între vorbele şi faptele comuniştilor nus în producţia dc aici, dar are muniştii au sarcini mari. Dar cele August"); TEIUŞ : Calea Victoriei
astăzi împlinire poporul nostru şi este o strînsă unitate ; de aceea, toţi şi repercusiuni asupra dezvoltării văzute cu prilejul vizitei m unită („Victoria"); ZLATNA : Serbările
vor făuri societatea comunistă de oamenii muncii, fără deosebire fie şi activităţii altor întreprinderi. De ţile agricole de stat ş. cooperatiste galante („M uncitorul"); SEBEŞ :
mîine. (Aplauze vii şi puternice). naţionalitate, urmează şi înfăptuiesc aceea, realizarea la tinip a planu ne-au dat convingerea că oamenii a tuturor tortelor păcii şi progresului Fonfan la Tulipc („Progresul") ; 800
Practic, dc-a lungul călătoriei fă neabătut politica partidului, care lui de investiţii trebuie sâ consti muncii din agricultura regiunii mun dc leghe pe Amazoane („Sebeşul");
cute prin oraşe şi zeci de comune şi exprimă năzuinţele, vitale ale între tuie una din preocupările centrala cesc cu pricepere, pentru a-şr «ea-
sate, nc-am întîlnit cu marea majo- gului nostru popor. ale activităţii dc partid, a proiectan liza cu cinste îndatoririle — iar n- APOLDUL DE SUS: Haiducii („23
August") ; .ORAŞTIE :
La porţile
1 ţilor. a tuturor constructorilor. Tre ceasta este garanţia că sarcinile cai o Referindu-se în continuare la u- ropa. Consfătuirea din iulie de la pământului („Patria"); Trnnz.it (.H b-
buie luate toate măsurile ca mijloa vă stau in faţă. in cadrul plani'lui ncle probleme internaţionale, tova Bucureşti a ţârilor socialiste parti câia‘, 1. ..CUGIR: Omul Mafiei <y7
cele pust la îndemină pentru dez general de dr/.voltare a Ţtsilchltu- răşii 1 Ceaiişescu a spus: Partidul şi cipante la "Tratatul" dc la Varşovia, Noiembrie"); Cum se reuşeşte in
Un însufieţiier tablou făurit prin voltarea industriei şi agriculturii in rîi ţării, vor fi aduse la îndeplini stalul nostr u duc o politică activă de Declaraţia adoptată cu acest prilej dragoste (grădina „1 M ai"); BRAD:
regiune să fie folosite cu chibzuinţă re Vă dorim dv.. activului de partid dezvoltare continuă a colaborării şi au deschis largi posibilităţi dc discu Coliba unchiului Tom („Steaua ro
ţii şi contacte internaţionale pentru
şi maximum dc eficacitate econo si de stat. tuturor lucratorilor din a legăturilor de prietenie cu ţoale abordarea relaţiilor dinlic state pc şie'*); HAŢEG: Inspectorul („Popu
succes
agricultură, cooperatorilor,
ţările socialiste, considerând unita
hărnicia şi priceperea oamenilor muncii mică. în vederea progresului gene deplin in realizarea acestor sarcinii tea strânsă a acestora ca factor de baze noi, care să excludă posibili lar"); IU A : Procesul dc la Niirn-
herg („Lumina")
patriei noastre
ral al economiei
Desigur, tovarăşi, că aceste sarcini Congresul al IX-lea a acordat o terminant al întregii dezvoltări so tatea unui nou război, sa asigure
sînt pe puterea oamenilor muncii deosebită atenţie dezvoltam Ştiin ciale. In acelaşi tinip, ţara noastră condiţii de dezvoltare tuturor popoa
In anii construcţiei socialiste, regi moderne cartiere, cu blocuri înalte, din Galaţi — şi noi sîntem con ţei, învăţămîntuîui şi cuttuiu. Re dezvoltă legături cu toate ţările, in relor- Europei, fără amestec dinafară, R a d i oK
unea Galaţi a cunoscut o puternică luminoase, şcoli, policlinici, magazi vinşi că dumneavoastră, împreună giunea dumneavoastră are bogate diferent de orânduirea lor socială, în pe baza respectării principiilor ega
dezvoltare. Regiunea dumneavoastră ne. biblioteci, ceea cc schimbă şi re cu toţ» cei care trebuie să concure tradiţii culturalo. Aici au trăit ş condiţiile egalităţii in drepturi, nea lităţii. suveranităţii şi independenţei
se mindreşte astăzi cu oraşe puter înnoieşte înfăţişarea oraşelor şi sa la îndeplinirea lor, veţi face totul si-ou desfăşurat o bună parte din mestecului în treburile interne, res naţionale In spiritul Declaraţiei PROGRAMUL I : r,,25 Program
nic industrializate cum sint Galaţiul telor din regiunea Galaţi. pentru a le realiza în bun* condiţii. activitatea lor pc aceste meleagun pectării independenţei şi suverani semnate la Bucureşti. Partidul Co muzical dc dimineaţă; 3.30 Actue-
şi Brăila, în care au fost create, sau Toate aceste realizări, tovarăşi, au Noi vă dorim succes în această ac oameni valoroşi de ^nnţâ şi cu tăţii naţionale. munist Român şi guvernul pat'»* litatea agrară ; 6,45 Salut voios cin
dezvoltate considerabil şi moderni dus la îmbunătăţirea continuă a ni tivitate. (Aplauze). tură ca renumitul «ngrner-const.uc Vă sînt cunoscute iniţiativele şi noastre vor continua să militeze cu pionier ; 8.00 Sumar ul piesei ; 8.30
tate, întreprinderi de cea mai mare velului de viaţă al oamenilor mun Ne bucură faptul că, în primele .tor Angliei Saltgny, ocnitoi« ca Via acţiunile întreprinse de ţara noastră toată fermitatea, aşa cum nu facut-o La microfon, melodia preferată ;
însemnătate pentru economia noas cii din Galaţi, ca de altfel al între C luni ale anului, producţia globa huţă. Duitiu Zamfir eseu. Anton Ba în această direcţie Aceste acţiuni pînâ acum, pentru înfăptuirea secu 9,45 Sonaia a treia în Re major do
rităţii in Europa, cu convingerea ea
tră naţională. Aici, în oraşul Galaţi, gului nostru popor. In timpul vizi lă industrială pe regiune a fost rea calbaşa. VwaM Istrat» *i «H". s-au soldat cu dezvoltarea continuă Telemann ; 10,03 Cîntă corul Ansanr
pe baza indicaţiilor Congresului al tei în regiunea dumneavoastră am lizată in proporţie de 101,9 ta sută. «tj«ur, aceasta nu înseamnă ca tic a legăturilor economice, politice, aceasta corespunde in cel mai înalt blului de cîntece şi jocuri „Ciocir-
VlII-lea al partidului s-a trecut la avut în permanenţă in faţă repetat Este un lucru bun. dar nu putem buîe sâ nc mulţumim numai cu tre ştiinţifice şi culturale cu diferite grad intereselor vitale ale poporului lia* ; 10.30 Cu profesorul Bagheta
construcţia uriaşului combinat si în mii şi mii de imagini, tabloul a- sâ nu subliniem faptul că aceste re cutul Vorbind despre aceasta, tre ţâri ale lumii, au dus la creşterea român, intereselor tuturor ţai ilor o- în ţara muzicii : „Culmile simfonici
derurgic pe care l-am vizitat ier i. dînc însufleţitor al marilor transfor zultate sînt umbrite de neîndepli- buie să facem totul ca din repu prestigiului internaţional at Româ cialistc. ale tuturor popoarelor din clasice" — Beethoven : 11.4r> „Aşa-i
Se ştie că producţia de oţel repre mări înnoitoare petrecute în anii din nirea într-un număr de întreprin ne Sâ r idice oameni de ştiinţa, ai niei şi au constituit, totodată, o con Europa şi din întreaga Iunie, cau jocul pe la nor" ; 12.30 Clasici ai
zintă unul din indicii cei mai im urmă pe aceste meleaguri, tablou în deri a unor sarcini de plan, fie la U ş cultură care să-i depăşească tribuţie importantă n ţării noastre zei păcii şl colaborării internaţionale. muzicii corale româneşti — Teodor
portanţi care măsoară puterea eco care munca devotată, entuziastă a tu producţia globală, fie la alţi indica pe înaintaşi. In acest fel repunea la cauza păcii şi securităţii în Euro Tovarăşi, cu prilejul vizitei in re Tcodorescu ; 13.15 Muzica uşoară şi
nomică a unei ţări. Este clar astăzi turor oamenilor muncii şi-a înscris tori, ceea ce s-a. râsfrint asupra ac ra la ti îşi va spori contribuţia la pa şi în întreaga lume, în interesul giunea dumneavoastră am putut e- dragostea; 15,00 Album folcloric cu
instaurării unui climat dc colabora
că fără o puternica industrie side cu cinste hărnicia şi pr iceperea Ceea tivităţii altor întreprinderi, a rea silinţei şi culturii pa- re şi înţelegeri între toate popoare dea cu cît entuziasm, cu cit elan. Ecnter ina Negoescu. Achim Nica 1
rurgică nu este posibilă dezvoltarea ce aţi înfăptuit dumneavoastră în re lizărilor generale pe regiune. ti iei noastre (Aplauze). ^ . ... înfăptuiesc oamenii muncii in . toa Costel Moisa; 17,15 Pagini din o-
unei industrii constructoare de ma giune reprezintă o parte din marile Trebuie luate măsuri ca tonte în In regiunea dv.. se va îmbunătăţi le. Desigur, statornicirea unui ase te domeniile, politica partidului nos pcreie ; 18.05 In jurul globului ;
şini, nu se poale vorbi de o industri realizări obţinute de întregul nostru treprinderile să-şî îndeplinească baza malaria»» a învătâm.mutm me- menea climat nu esle un lucru uşor, tru cu cită energie muncesc pentiu 18,40 Ştiinţă, tehnică. fantezie :
alizare socialistă, care să stea la popor constructor al socialismului. planul la toţi indicatorii — produc diu si superior şi se \a alîta limp cit în lume există impe a asigura progresul continuu a pa 19 00 O melodic pe adresa dumnea
baza dezvoltării întregii economii a Ele sînt r ezultatul înfăptuirii consec ţie globală, productivitate, beneficii. Iostilului de cercetare şi Pr0,*clf ‘ C rialismul care acţionează pe diferite triei noastre Aceasta ne dă incie- voastră ; 20,00 Radiogazeta de sea
patriei noastre, care să asigure bu vente a politicii partidului de indus Numai aşa va putea sâ sporească peni i u conslvuclii navale care im; căi împotriva independenţei şi liber derea deplină că şi in viitor oamenii ră ; 21,05 Sport. înaintea confrun
năstarea poporului, independenţa şi trializare socialistă şi dc cooperati continuu contribuţia regiunii dum preună cu fo, lele 5l,m titi« dm »a tăţii popoarelor, se amestecă in tre muncii din regiunea Galaţi. ,a fe* ™ tărilor inter naţionale de fotbal ;
suveranitatea României. (Aplauze în vizare a agriculturii, de dezvoltare neavoastră la îndeplinirea planului boraloarele uzinale, c m aboaaton burile lor interne, săvârşeşte acte întregul nostru popor, nu vor precu 22 55 Carnavalul ritmurilor.
delungate, urale). role şi facultăţile .nsliluleloi de in peţi nici un efori pentru a injapiu» PROGRAMUL U : 7.55 Ştafeta
neîncetată a ştiinţei şi culturii so cincinal, a directivelor Congresului de agresiune, punind în pericol
O puternică dezvoltare a cunoscut cialiste, de ridicare a nivelului de al IX-lea al partidului. Realizarea vătâmint vor constitui o baza pute. cea întregii lumi. Nu o dată au sub hotărârile Congresului al âX-lca nl m elodiilor; 8.30 Prelucrări de fo -
şi agricultura din regiunea Galaţi trai material şi spiritual al întregu planului în proporţie de 101,9 la m ei cc va perm.lc Galntiu ... sâ se limat partidul şi guvernul nostru că partidului Discuţiile pc caic le-am clor; 10,00 Coruri şi dansuri din
Pentru lărgirea bazei tehnico-mate- lui nostru popor : sint rodul muncii sută constituie o dovadă că, orga in condiţiile actuale este necesară u- avut cu activul de partid, cu comu opere-; 10,15 Să citim împreună ;
riale a agriculturii, de aici, în anii unite a clasei muncitoare, a ţărăni nizând bine, pretutindeni, activita nirca tuturor forţelor anliimperia- niştii, cu oamenii muncii in regiu 11,07 Muzică uşoară interpretată dn
şesenahilui au fost investite 3.3G0 mii, a intelectualităţii, a tuturor oa tea de producţie, există toate posi liste, pentru a putea împiedica cer nea duninevoastrâ — ca, de altfel. V Mihaela Cotaru ; 12,45 „Un flăcău
miliarde lei, ceea cc reprezintă peste menilor muncii, fără deosebire de bilităţile să se obţină pe întregul curile imperialiste să dezlănţuie un în alte regiuni ale ţări. - const. u e cu mîndra lui" — program de cin-
21 la sută din totalul investiţiilor ce naţionalitate, care au înfăptuit şi an nu numai îndeplinirea, dar şi nou război mondial o expresie a preocupăm partidului tcce de dragoste ; 13,30 Am ales a-
s-au făcut in regiune. La fel ca în înfăptuiesc cu hotărîre politica parti depăşirea planului in toate între R°DupTcum vedeii. tovarăş.. Cala- Partidul şi guvernul nostru şi-au Şi stalului nostru dc a sc sfătui in ccstc melodii pentru tine: 1LW>
tinl are un plan vnst in toate d
treaga noastră agricultură, şi agri dului nostru comunist. prinderile şi, în felul acesta, să menide de activitate. Aceasta .ni exprimat cu fermitate deplina soli permanenţă cu oamenii muncii, de Concert dc prânz: 15,30 Dc cc ? t
cultura regiunii Galaţi a reuşit an Aş dori să vă adresez dumnea pornim din primul an cu rezultate daritate cu poporul vietnamez şi ii a dezbate împreună problemele con unde? Dc cind?; 1G.16 Sat nou. cm-
de an să asigure sporirea continuă voastră, activului de partid şi de bune, să punem o bază sănătoasă pone comuniştilor, aeuvulm de acordă sprijin in lupta pentru liber tec nou ; 17,45 Cronica literară î
narlid oamenilor muncii, să a nia
a producţiei vegetale şi animale, stat, tuturor oamenilor muncii din pentru înfăptuirea cincinalului. Ti- sm e necesare pentru ca toate P,e- crete ale construcţiei socialisle in Volumul antologic „Coşbuc". văzut
contribuind in felul acesta la apro regiune călduroase felicitări pentru nînd seania de rolul important pc vederile stnbil.le de Congresu at tatea şi independenţa patriei sale. toate domeniile de activitate, dc a de contemporani ; 18.00 Melodii do
vizionarea populaţiei cu produse activitatea şi rezultatele obţinute rare îl au întreprinderile dumnea Ne pronunţăm cu toată holărîrea valorifica şi generaliza experienţa şi George Grigoriu: 18.53 „De dragos
IX-lea pentru regiunea Galaţi sa
agroalimentare şi chiar la asigurarea pînâ acum în întreaga muncă dc voastră în economia naţională, re în întregime îndeplinite pentru încetarea imediată şi necon iniţiativa bună a milioanelor de con te'* — versuri din lirica universa
unor disponibilităţi de pr oduse agri dezvoltare economică şi social-euitu- giunea dv poate şi trebuie să ocupe diţionată a bombardamentelor asu la : Pablo Neroda : 19,20 Revista li
cole, pentru export. Acest lucru este rală n regiunii Galaţi, pentru apor un loc fruntaş in această privinţă structori ai socialismului din patria terară radio; 21,15 Seară dc ro
încă o dovadă a politicii juste a tul adus la opera de construcţie so — şi vă urăm să obţineţi acest lu s s S v Ş ş pra R.D. Vietnam şi a războiului dc noastră. manţe ; 22.30 Moment poetic.
partidului nostru care în anii con cialistă în patria noastră. (Vii şi în ciu. tovarăşi (Aplauze). agresiune din Vietnamul de sud, pen- Aceasta esle. de altfel, una din
strucţiei socialiste a ştiut să acorde delungate aplauze). După cum ştiţi, in cadrul progra liu retragerea tuturor forţelor m ili caracteristicile fundamentale ale de
o atenţie neslâbită sporirii produc mului stabilit dc Congresul al IX- i s a s ş tare amer icane şi a tuturor trupelor
ţiei agricole, să mobilizeze întreaga Desigur, tovarăşi, realizările obţi lea al partidului, agricultura ocu mocraţiei noastre socialiste. încetă
ţărănime şi. împreună cu ea, să în nute constituie o mîndrie pentru pă un loc foarte important. In ţara străine din această parte a Vietna ţenite profund în viaţa ţării, fiind
făptuiască transformarea socialistă a fiecare din noi. Nu putem însă sâ noastră, dezvoltarea producţiei a- mului, pentru aplicarea acordurilor chezăşia îmbunătăţirii continue a 18,00 Emisiune pentru copii si t
agriculturii Această politică a făcut nu ne oprim şi asupra unor lipsur i "ricole este o problemă hotărâtoare „ CU toată hotărî rea. orga;. de la Geneva şi respectarea dreptu- activităţii noastre în toate domeniile, ncrrtul şcolar: „Recreaţia veselă' ;
ca agricultura noastră să cunoască şî neajunsuri care au mai dăinuit şi pentru a asigura desăvîrşirea con rind bine munca în toate domen, e lui poporului vietnamez de a-şi ho 19,00 Telejurnalul de seară ; 19,:t5
un progres continuu şi să asigure a- din păcate, mai dăinuie încă în acti strucţiei socialiste, dezvoltarea în a înaintării eu succes pe cfilea de- Color ţii, colecţionari, pasiuni : Co
provi'/ionaiea populaţiei. (Aplauze, vitatea noastră Trebuie sâ subliniem mod armonios a economiei naţio întărind disc,plina. conlrolu ' ,J *. tărî singur soarta sa. săvîrşii ii construcţiei socialiste, a lecţii dc insigne şi ilustrate ; 19,45
uralc). acest lucru pentru a trage învăţă Istoria ridică — ca un imperativ ridicării continue a patriei noastre Actualitatea cinematografică ; 20,110
mintele necesare şi a lua măsurile nale. crearea condiţiilor pentru
O dată cu dezvoltarea forţelor de corespunzătoare in vederea lichidării creşterea continua a bunăstării po fundamental în faţa popoarelor — pe culmile înalte ale civilizaţiei. Tre Tele-enciclopcdia ; 21,00 Antena esle
producţie, un pulernic avînt au cu lor şi asigurării mersului înainte, porului. Anul acesta avem o recol sarcina de a lupta neobosit pentru buie ea fiecare organizaţie de partid a dumneavoastră. Studioul nostru
noscut în ţara noastră ştiinţa, invă- ascendent, in toate domeniile de acti tă bună — datorită măsurilor luate oferă antena oraşului Petroşani ;
ţâmînlul. cultura. Oraşul Galaţi care vitate. Fără îndoială că aceste lipsuri de partid şi guvern, muncii depuse unirea într-un front puternic a tutu sâ facă totul pentru a lărgi legătu 21,30 Memoria peliculei : Am intirile
a înregistrat şi in aceste domenii o şi neajunsuri, caic s-au manifestat de ţărănimea noastră, de specialiş îră va putea in 1970 sâ raporteze ca ror foiţelor antiinipcrialiste — şi rile cu oamenii muncii şi a se sfătui oraşelor; 21,45 Film ; Omul in vi
dezvoltare puternică. se numără în legiunea dv., au avut la rădăcina tii din agricultură, care au ştiut sâ si-a îndeplinit noi. tovarăşi, sîntem hotărâţi sâ fa permanent cu ei, cu toţi cetăţenii pa zibil ; 22,15 Poeţi şi compozitori —
astăzi printre centrele universitare lor şi unele cauze obiective. De alt folosească mijloacele ce le-au fost datoria fală de par u fatâ «« P cem totul pentru a ne aduce contri triei noastre. In aceasta constă forţa melodii inspirate din lirica Ini
ale patr iei, contribuind la asigurarea fel. în întâlnirile de aici s-a insistat puse la îndemână. şi să asigure ca C.eorge Coşbuc ; 23,00 Telesporl :
trie. fală de P°P“ ' e’a° ’â âcUvdate,
cadrelor necesare pentru economie, mult asupra acestor cauze. Dar au producţia agricolă din acest an să dorim succese in aceasia buţia la întărirea unităţii ţârilor so invincibilă a partidului, aceasta ne 23,20 Telejurnalul de noapte ; 23,30
ştiinţă şi cultură, pentru întreaga existat şi cauze subiective, lipsuri depăşească prevederile planului pe tovarăşi ! (Aplauze). cialiste, a mişcării comuniste şi dă tăria dc a înfăptui toate sarcini Buletin meteorologic; 23,35 Închide
activitate a societăţii noastre socia ale organelor şi organizaţiilor noas muncitoreşti internaţionale, a tutu le care ne stau în faţă (Vii aplauze). rea emisiunii.
liste. In legiune înfloreşte o puter tre de partid şi de slat, ale acelora ror forţelor care se ridică împotriva In încheiere, doresc sâ vă urez,
nică viaţă culturală, plină de conţi care trebuiau să transpună în viaţă
nut, sliins legată dc oamenii mun hotărârile şi indicaţiile Comitetului Evocarea faptelor eroice ale cercurilor imperialiste, pentru salv din toată ininia, tuturor celor pre
cii, ajulind la educarea lor în spi nostru Central şi ale guvernului Re gardarea păcii în lume. Facem aceas zenţi, tuturor comuniştilor, oameni Timpul probabil
ritul patriotismului socialist, al dra publicii noastre socialiste. Ceea ce ta fiind convinşi că ne îndeplinim lor muncii din regiune — muncitori
gostei faţă de ţară, al hotârîrii de a este însă caracteristic şi merită sâ o înaltă datorie faţă de poporul nos-
nu precupeţi nimic pentru construc fie subliniat este că am reuşit, in înaintaşilor - imbold pentru înflorirea lor, ţăranilor, intelectualilor, bărbaţi, PENTRU 24 ORB
ţia socialismului, pentru înflorirea munca de construcţie socialistă, să tru — care sprijină pe de-a întregul femei, tineri, elevilor, care an păşit Vreme neslâbită, cu cerul schim
României, (Puternice aplauze). Regi dezvăluim şi sâ înlăturăm aceste lip politica internă şi externă a parti acum într-un nou an de învăţământ bător Izolat vor cădea precipitaţii
unea Galaţi, oraşele Brăila şi Galaţi suri Eslc unul din izvoarele forţei naţiuni noastre socialiste dului şi statului — Şi ne îndepli _ noi şi noi succese in activitatea sub for nia dc averse. Vîntul va su
erau cunoscute în trecut ca slab şi tăi iei par tidului nostru faptul că nim, totodată, o îndatorire interna- fla temporar din sud-vest. Tempera
dezvoltate. Sărăcia, exploatarea el a ştiut întotdeauna să arate des dumneavoastră, spre a vă aduce o tura va fi cuprinsă ziua între 22 şi
au fost nu o dată oglindite sub o chis lipsurile în faţa popor ului şi să-l ţionalistâ faţă de toate popoarele contribuţie şi mai mare la realizarea 2G grade, iar noaptea între 8 şi 14
formă sau alta în literatura noastră. mobilizeze la înlăturarea lor, pen Printre momentele plăcute ale vi porului nostru. In timpul vizitei am dornice de pace, faţă de clasa mun programului stabilit de Congresul al grade. Dimineaţa — ceaţă.
Puterea populară a pus capăt pen tru că numai împreună cu întregul zitei în regiunea dumneavoastră se asistat la evocarea unor momente e- citoare internaţională, faţă de cau IX-lea al partidului, la înflorirea Re PENTRU URMĂTOARELE
moţionante ale luptei pentru neatîr-
tru totdeauna acestei stări de lu popor- se poate asigura mersul con înscriu şi cele prilejuite de revede za păcii în lume. publicii Socialiste România ! (Parti 2 ZILE
rea unor locuri istorice legate de tre nare, pentru Unirea Principatelor şi
cruri. Pe întinsul regiunii, mai cu tinuu înainte în construcţia socialistă. cutul şi tradiţiile de luptă pentru li formarea statului naţional român. Poporul nostru este profund inte cipanţii la adunare aplaudă şi ova Vreme nestabilă, favorabilă preci
eeamă în Galaţi şi Brăila, sc ridică (Vii aplauze). bertate naţională şi socială ale po Am retrăit, pe cîmpul de luptă de resat în realizarea securităţii în Eu- ţionează îndelung). pitaţiilor. Temperatura în scădere.