Page 37 - Drumul_socialismului_1966_11

o u w c jrtig i

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA I
0 nouă
descoperire

ştiinţifică
românească

C L U J . — U n
grup de radioblo-
logi de la secţia
de m ed icin ă n u ­
cleară din C l u j, al­
cătuit din cont. dr.
Tiberiu H o la n ,
Zolta n U r a y şi dr,
Vera D e r v e n c o ,c u
asistenţa ştiin ţifi­
că a a ca d em icia ­
nului E u g en Pora,
efectuează de m ai
m ulţi ani cerce­
tări p rivin d găsi­
rea unor noi su b­
stanţe cu a cţiu ­
ne radioprotectoa-
G R I J A B E N E F I C I A R U L U I re. R ecen t, căută­
rile oam enilor de
ştiinţă clu je n i şi-
au găsit în c u n u ­
nare intr-o d e sco ­
perire d e o s e b it ă :
P E N T R U D O C U M E N T A T U L im ip ra m in a , o su b­
stanţă cu efect in­
hibator asupra
sistem u lui nervos
central. A ceasta
A pune tn funcţiune o lucrare de şl asupra constructorului, care nu-şi s-a d oved it a avea,
investiţii la termenul planificat sau poale deconta indemnizaţia de şan­ tn anum ite doze, o
chiar înaintea acestei date presupu­ tier şi lucrările suplimentare apă­ capacitate e x c e p ­
ne, din capul locului, necesitatea res­ rute ulterior prin dispoziţii de şan­
pectării tuturor condiţiilor privitoare tier. Desigur, principalul vinovat ţională d c prote­
la desfăşurarea proiectării şi a celor esle proiectantul, fiindcă s-a mulţu­ jare a organis­
de admitere la finanţare, procurarea mit cu soluţii comode, insuficient de m u lu i faţă de ra­
din vreme a utilajelor tehnologice şi, bine studiate şi adaptate la condiţiile diaţii. Fe n o m e n u l,
în ultimă instanţă, execuţia ritmică specifice ale terenului. Noi socotim sesizai iutii de
pe şantier. E uşor de remarcat că în însă că mate parte din vină revine biologul Z . U ra y ,
angrenajul de materializare a unor şi beneficiarului. Şi aceasta pentru a fost studiat c o m ­
sume de investiţii se circumscriu, în că cele două proiecte nu fost primite p le x cu sp rijin u l
egală proporţie, trei factori: benefi­ cu „ochii Închişi", fără o temeinică întregului colec­
ciar, proiectant şi constructor. Ra­ verificare, pentru că în final benefi­ tiv. Peste 80 la
porturile dintre ei, pe toată durata ciarul a plătit sume însemnate în sută din cele c i­
construcţiei, stnt ca schimbul unor do- teva m ii de a n i­
acelea dintre la- h m m m cumentaţii ce au male de e x p e r i­
(urile unui triunghi conţinut destule re­ enţă supuse unor Din pădure la rampă sînt 2 400 m. Buştenii, cu ajutorul funicularelor,
echilateral. Fiecă­ buturi. radiaţii considera­ parcurg această distantă în cîteva minute. Foto : N. MOLDOVEANU
ruia Si revin sar­ Ce consecinţe generează Activitatea bene­ te mortale şi-au
cini de răspunde­ ficiarului nu se re­ păstrat, datorită
re, de rezolva­ primirea proiectelor zumă doar la veri­ adm inistrării a n ­
rea cărora depinde ficări. Acest orgnn ticipate a acestei la Uzina de reparat
munca unui anume cu „ochii închişi" are datoria să şi substanţe, fu n cţii­ CRONICĂ
factor, păstrarea u- coreleze execuţia le biologice v ita ­
nui echilibru sănă- ________________ tuturor lucrărilor le. Im ip ra m in a a utilaj minier Petroşani
tos în cadrul a* de care are ne­ atins astfel per­ La Invitaţia ministrului comerţului
cestui raport. Dar dacă unul din fac­ voie într-un ansamblu. Dar fiindcă form an ţele celei exterior al Republicii Socialiste- Româ­
tori trece cu îngăduinţă sau prea nu s-a înlîmplat aşa, în zona Gojdu mai p u t e r n i c e Pregătiri pentru iarnă nia. Gheorghe Cioară, joi la amia­
multă uşurinţă peste atribuţiile ce-i a oraşului Deva racordurile telefo­ substanţe radio- ză a sosit în Capitală ministrul co­
revin? Ceea ce se întîmplâ am să re­ nice de la reţea Ja blocuri nu s-au protectoare cu n os­ In aceste zile de toamnă, colectivul merţului exterior al U.R.S.S.. N. S.
latez mai jos. făcut încă, deşi s-au dat în folosinţă cută astăzi în lu ­ de muncă al U.R.U.M. Petroşani, a- Patolicev, in fruntea unei delegaţii
Să luăm în discuţie numai cazul peste 1000 de apartamente. Asta s-a me, A E T - u l , faţă cordă o mare atenlîe pregătirilor de economice, care va face o vizită in
beneficiarului, care, după părerea înlîmplat în ciuda faptului că secţiu­ de care prezintă iarnă. Multe din măsurile preconizate ţara noastră. Cu acest prilej, vor fi
noastră, dă tonul activităţii construc­ nea de investiţii a Sfatului popular a v a n ta ju l că este pentru trecerea cu succes a perioa­ purtate discuţii privind livrările re­
torului. regional a posedat documentaţia ne­ verificată ca n e ­ dei reci au fost deja aplicate. Dintre ciproce de mărfuri între Republica
O lucrare întruneşte toate condi­ cesară, încă la începutul lunii iulie toxică. acestea amintim : revizuirea şi repa­ Socialistă România şl Uniunea So­
ţiile de calitate superioară atunci a c., dar n-a manifestat suficientă rarea instalaţiilor de încălzire a ate­ vietică pe anul 1967 şl vor fi semnale
cînd beneficiarul se îngrijeşte din grijă pentru încheierea unui contract R e fe rin d u -se la lierelor, repararea acoperişurilor căi­ documentele respective.
timp să asigure ceea ce este necesar cu executantul. La fel se prezintă şi noua descoperire lor de transport intersecţii, repararea
la momentul potrivit. La canalul co­ situaţia creată de Direcţia comercială ştiinţifică rom â ­ atelierelor tinichigerie, vopsitorie si ★
lectorului principal, etapa a 1 l-a, ce regională. Deşi avea la îndemînă pro­ nească, prof. dr. C . mecanică, aprovizionarea cu combus­ Joi la amiază a părăsit Capitala
deserveşte microraioanele 1, 2 şi 3 iectele de execuţie pentru un com­ La m la din H e i- tibil a instalaţiilor de încălzire. La a- delegaţia Asociaţiei de prietenie so-
din zona Gojdu a oraşului Deva, pro­ plex comercial, încă din noiembrie d elberg (R .F . G e r ­ ceste lucrări s-au evidenţiat colecti­ vieto-română, care a luat parte la
iectat de I PÂ.C.H. Bucureşti, n-a 1965, acest beneficiar nu s-a strădu­ m a n ă ) consideră manifestările organizate în Republi­
existat de la început documentaţia it să prindă lucrarea în planul con­ că publicarea lu­ vele de muncitori din cadrul sectoru­ ca Socialistă România, cu prilejul ce­
completă (subtraversarea podului structorului din Deva decît In tri­ crării cercetători­ lui gospodăresc al uzinei şi din toate lei de-a 49-a aniversări a Marii Re­
C.F.R. s-a predat numai în luna mai mestrul al III-lea a.c., şi acum abia lor clu je n i „ A c ţ i u ­ secţiile producătoare. voluţii Socialiste din Octombrie.
ac., nu in trimestrul al IMea 1964, cu o valoare de 604.000 lei. faţă de nea radioprotec- ★
aşa cum trebuia). Chiar şi la ceea ce 2.568.000 lei cit este necesar pentru toare a im ip ra m l- Inovaţii întreprinderea de comerţ exterior
s-a elaborat au existat erori, omisi­ terminarea ci. n e i“, in „ D ie N a tu r - De Ia începutul anului şi pînă In „Ceskoslovenska Keramika" a des­
uni. care au necesitat pe parcurs Atunci cînd un obiectiv construit w issen sch afteti” , va prezent la U.R.U.M. Petroşani au fost chis joi dimineaţa în Capitală o ex­
completări şi refaceri, deoarece pro­ nu se poate da în folosinţă la ter­ face cinste acestei înregistrate 53 propuneri de Inovaţii. poziţie de ceramică.
iectantul n-a ţinut Tseaina de o serie menul planificat. un -făcut, proiec­ v e ch i reviste 'd e Dintre' acestea 36 au fost aplicate, iar Expoziţia cuprinde noutâli în pro­
întreagă de lucrări deja existente. tantul şi constructorul devin pe loc specialitate şi, de­ ducţia de servicii de porţelan, mate­
Astfel de lipsuri au condus la înlîr- vinovaţi. Departe de noi gîndul de sigur, va ştirul un 17 se află In studiu de aplicare. Eco­ riale abrazive, hlrtie şi pînză de şle­
zierea execuţiei colectorului, la ra­ a-i absolvi pe cei doi factori de greu­ larg ecou In rin- nomiile post calculate se ridică la fuit, produse din bazalt topit, de car­
cordarea provizorie a 250 de aparta­ tăţile pe care le mai provoacă. In d u l oam enilor de peste 100000 lei. De remarcat că mul­ bon şl mică, articole de ceramică
mente la sistemul vechi de canali­ cazul exemplelor citate mai sus e- ştiinţă. te din inovaţiile aplicate sînt legate sanitară $1 de construcţie, porţela­
zare, întîrziind şi darea în folosinţă, senţa problemei este însă cu lotul (Agerpres) de actuala necesitate a producţiei. nuri tehnice.
cu 1/5 luni. a 200 de apartamente. alta. Dacă beneficiarul este acela IO AN BERTOTI (Agerpres)
Acelaşi proiectant a avut omisiuni la care primeşte banii stalului spre a-i tehnolog
Printre unlt&ţile Industriale dtn regiune care au Îndeplinit planul pe reţeaua de alimentare cu apă o ora­ cheltui cu folos, dacă el îşi contu­
cele zece luni- din acest an, la principalii indicatori, se numărâ şl colec* şului Deva, omisiuni care au deter­ rează Iernatica lucrării, o comandă
tivul de munefl de la Uzina „Victoria- din C&lan- minat beneficiarul să utilizeze în în­ bă cu eroii cărţilor", sau ai pie­ valului regional de teatru au în­
E1 a avut o contribuţie Însemnată la obţinerea celor 20840 tone tregime cota de 5 la sulă pentru proiectantului şi în final o plăteşte, Festivalul regional sei „Arvinte şi Pepelea- de Vasile ceput şi în celelalte raioane ale
de fontă, total, date peste plan In această perioadă. cheltuieli diverse şi neprevăzule. E- atunci de ce nu se respectă o ce­ Alecsandri, cit şi recitarea Petru- regiunii.
rinţă elementară: sporirea grijii şi
feclele negative s-au răsfrânt Insă exigenţei pentru procurarea unor de teatru ţel Riurean, din Săsciori, cu „Dan
proiecte de calitate, cuprinzătoare cu căpitan vde plai". Un nou magazin
toate dotările necesare? De ce se Cea mai bună prezenţă la faza
primesc cu ochii închişi proiecte con- După îndelungi perioade de pre­ de la Răchita a avut-o formaţia de
ţinînd omisiuni, deşi există personal gătiri. formaţiile artistice care par­ teatru din Strungari, cu piesa „A l­ Zilele aceslea, în comuna Şard,
de specialitate ce trebuie să între­ ticipă la Festivalul regional de bastru deschis" de Dan Tărchilă. raionul Alba, au fost terminate luv
prindă verificări prealabile foarte teatru au intrat In prima etapă La un bun nivel s-au situat şi for­ crările de construire a unui nou
A n c h e t ă minuţioase? De ce lipsurile din pro­ de concurs, cea a fazelor Inlcrco- maţiile din Purcăreli, cu piesa lui magazin universal. Aici, s-a şi in­
iecte trebuie să iasă în evidenţă nu- munale — ne comunică tov. Sil­ V. I. Popa „Deşteaptă pâmîntu- stalat mobilierul onodern din plăci
TOiMA CAZACU viu Setei, metodist al Casei regio­ melamlnale. Acum. se face aran­
directorul sucursalei nale a creaţiei populare. Uu'*, şi cea din Răchita cu „Un pe­ jarea mărfurilor, Iar peste cîteva
Hunedoara a Băncii La $ugag, raionul Sebeş, s-au dagog de şcoală nouă" de I. L zile noul magazin universal din
Cerinţe ale elevilor in (Continuare Io pag. a 2-a) preţii montajului literar „De vor­ Fazele intercomunale ale Festi­ le pentru cumpărători.
de Investiţii
Caragiale.
comuna Şard îşi va deschide uşi­
bucurat de o caldă apreciere inter­
r

Ne Ritmul de
A sunat recreaţia. Din doara. Tov. Cornel Mora­ existe mai m ultă pre­ fnlrâm in biroul di­
clase, In urma profesori­ rii, şeful secţiei comer­ ocupare şi înţelegere rectorului liceului.
lor, ies mii de elevi să ciale a statului popular din partea organiza­ adresăm iov. Traian
se bucure de pauza din­ orăşenesc ne-a declarat : ţiilor com erciale, p r e ­ Groza.
tre orc. Dar în afară de — Problema deschide­ cu m şi d in partea n- — Ieşirea elevilor du­
efeotul cl reconfortant, rii unor chioşcuri în şcoli nor conduceri de pă comuri sau chifle, este
recreaţia constituie şi un se studiază de mai mul­ şcoli. o chestiune care se re­ executare
bun prilej pentru servi­ tă vreme. Cu regret tre­ La Liceul din Simeria petă zilnic sau numai as­
rea gustării de diminea­ buie să spun că şi acum am ajuns tocmai în tim­ tăzi s-a înlîmplat aşa ?
ţă. Un corn, o chiflă, un ne aflăm tot in faza de pul recreaţiei mari.
sandviş, un pahar cu studiu. De ce? Intlmpi- Mulţi elevi i-am întâl­
lapte bătut sau cu iaurt, năm greutăţi diu partea nit ieşind fn oraş. GH. PAVEL
ci leva napolitane, brioşe, conducerilor unor scoli — Unde mergeţi ? V. ALBU a arăturilor
plăcinte cu brînz.â sau In ce priveşte asigurarea — Să cumpărăm cor-
cu magiun, sint foartb de spalii corespunzătoa­ nuri de’ la Alimentara... (Continuare în pag. a 2-a)
binevenite, Toate aceste re acestui scop. Astfel,
mici bunătăţi, la un preţ sîntem nevoiţi să ne re­
derizoriu şi la indemina zumăm la o desfacere vo­
oricărui elev, fac recrea­ lantă cu gogoşi si cor- este nesa­
ţia nu numai odihnitoare nuri, doar la cîteva şcoli.
dar s i- gustoasă. De In aceste condiţii, desi­
unde şi le pol procura gur nu poate fi vorba de
elevii in timpul pauzelor? un sortiment variat si
iată o problemă care bogat. Mai mult, in une­ tisfăcător
pune fată în faţă cerin­ le şcoli, cum este de pil­
ţele, cotidiene ale elevi­ dă grupul şcolar profe­ Mecanizatorii de la S.M.T. Orâştie îşi aduc o: Importantă contribuţie la pregătirea soartel recoltei viitoare.
lor si felul cum sînt ele sional, In care învaţă
satisfăcute de organiza­ peste 1.000 de elevi, nu
ţiile comerciale. Şi In se face nici un fel de In perioada actuală volumul lu­ ceput pentru a organiza temeinic Vlaicu, unde în ultimele zile. pe su­ rarea, terenului de coceni. Prîntr-o
aceste cerinţe, pentru că desfacere. crărilor agricole din cîmp a scăzut munca Astfel la eliberarea terenu­ prafeţele eliberate au lucrat la ară­ organizare bună a muncii am reuşit
vorbim despre ele, am AL R. hi H u n e d o a ­ în mod simţitor. Recoltatul culturi­ rilor au fost concentrate toate forţele turi 15 tractoare. Acest fapt a per­ ca de pe cele 250 de hectare culti­
vrea să înglobăm nu nu­ r a , sint m u lte şcoli lor târzii a fost terminat in majori­ existente în brigăzi. Pe măsură ce mis ca din cele 361 hectare prevă­ vate cu porumb sâ transportăm în­
mai gustarea de diminea­ frecv e n ta te de m ii de tatea unităţilor agricole sau esle pe s-au eliberat suprafeţele ocupate de zute, să fie ogorîle peste 300 hectare. treaga cantitate de coceni. Cei 7
ţă. ci si unele articole de elevi. In foarte p u ţi­ sfîrşile. Cea mai mare parle a forţe­ culturile târzii, mecanizatorii au tre­ Ritmul de lucru se intensifică de la mecanizatori au asigurate condiţii
papetărie: caiete, creioa­ ne Insă, se desfac ci­ lor sînt antrenate acum la tăiatul cut la executarea arăturilor. Trebuie o zi la alia, ceea ce va permite co­ bune pentru executarea arăturilor.
ne, peniţe, gume, cernea­ teva articole de p a n i­ cocenilor şi eliberatul terenului pen­ sâ precizez că între brigăzile de cîmp operatorilor de aici să termine ară­ Asemănător s-a procedat şi la co­
lă, sugativă etc. Desigur, ficaţie şi acelea v o ­ tru a permite brigăzilor de tractoare din cooperativă şi brigada de meca­ turile într-un timp cît mai scurt. A- operativa agricolă din Cricâu. Aici.
aceste articole pot fi pro­ lant. După cum ne să treacă la executarea arăturilor. nizatori există o bună colaborare. semenea realizări au fost înregistrate din cele 330 hectare ocupate cu
curate de la papetâriile spunea tov. Domnica Paralel cu aceasta trebuie să se ad­ Spusele inginerului sînt confirma- şi la cooperativele agricole din Geon- cultura porumbului au fost elibera­
specializate din oraş. Pitea, director a d ­ ministreze îngrâşâmintele chimice şi le de faptul că din cele 700 hectare giu, Câstău, Turdaş şi altele unde te 280 hectare, iar lucrarea de
Luăm însă aici, in consi­ ju n ct la Şcoala gene­ organice astfel Incit ele să fie în­ prevăzute, au fost deja arate peste s-au executat ogoare pe mai bine de transportare a cocenilor continuă,
derare, cazurile extreme, rală «r. 4, înfiinţarea corporate sub brazdă cu ocazia rea­ 530 hectare Cu astfel de rezultate 70 la sută din suprafeţele prevăzute. lată cum colaborarea dintre coope­
nevoile imediate. Se îu- u n u i chioşc in care lizării ogoarelor. Deşi aceste lucrări cooperatorii din Mihalţ se situează ratori şi mecanizatori face ca ară­
limplă deseori ca elevul, să se găsească nu nu­ ar trebui să fie într-un stadiu avan­ fruntaşi pe raion. turile să se desfăşoare în bune
Bine a fost organizată munca şi la Front larg de lucru
în grabă, să uite acasă mai gustări, dar şl re­ sat, ritmul efectuării lor diferă de condiţiuni.
sau să piardă un creion, chizite m ărunte, este la o unitate la alta. fapt constatat cooperativa agricolă din Totol. Aici, Dacă în multe unităţi eliberatul
din cele 530 hectare au fost arate brigăzilor de tractoare
© peniţă, o gumă etc. foarte necesară. A s e ­ şi cu prilejul unui raid întreprins in terenului a stat în centrul atenţiei
Ancheta de fală, orga­ m enea păreri a m con­ cîteva cooperative agricole din ra­ 400 hectare. La această unitate însă, — Producţiile bune obţinute an de consiliilor de conducere, la Berghin
pe restul terenurilor ce mai trebuie
nu s-a simţit acest lucru. Din cele
ioanele Alba şi Orâşfic.
nizată de redacţia noas­ semnat şi in d iscu ­ arate există coceni netransportaţi. an în cadrul unităţii noastre, preciza 540 hectare cultivate cu porumb a:t
tră, încearcă să dea răs­ ţiile cu alţi profesori Deci, consiliul de conducere trebuie tovarăşul Nicolac Feneşer, preşedin­ fost eliberate doar 193 hectare, fală
puns acestei întrebări. şi învăţători d in H u ­ Eficienţa bunei sâ ia măsurile cuvenite astfel îneît tele cooperativei agricole din Bu- de ce nici stadiul de executare a
De aceea, ne-am deplasat nedoara. Interesant sâ cineze în continuare un front de cerdea, se datoresc în mare parle e- ogoarelor nu este pe măsura cerinţe­
la Hunedoara, Deva, Si- că prob lem a sp a ţiu ­ organizări a muncii lucru corespunzător pentru brigada xecutârii ogoarelor de toamnă. A- lor. Mai multă atenţie trebuie sâ se
meria. Orăşlie şl Alba lui nu a constituit un de mecanizatori. cum, în scopul bunei desfăşurări a acorde acestei lucrări şi la coopera­
lulia şi am cerut părerea elem ent de dispută. — Cooperatorii din Mihalţ, ne re­ Pentru desfăşurarea în ritm susţi­ acestei acţiuni, ne-am străduit să tiva agricolă din Pricaz. Datorită
unor cadre de conducere In general s-a arătat lata Iov. Simion Crislea, inginerul nut a arăturilor* în multe cooperative creăm un front larg de lucru brigă­
din şcoli, precum şi unor că spaţii există şi că, unităţii, şi-au prevăzut să efectueze agricole din raionul Orâştie a fost zii de tractoare. De aceea, toate I. MANEA
lucrători din organizaţii­ cu m ici a m en a jă ri ogoare de (oamnâ pe 700 de hectare. luată măsura de a se lucra cu trac­ mijloacele de care dispunem au fost A. POTOPEA
le comerciale. ele pot fi folosite. Liceul industrial de construcţii din Deva: La ora In vederea bunei desfăşurări a aces­ toarele comasate. Aşa s-a procedat antrenate la transportul produselor.
Primul popas la Hune­ Este necesar Insă să de desen tehnic. tei acţiuni ne-am orientat dc la în- la cooperativa agricolă din Aurel Un mare accent am pus şi pe elibe­ (Continuare In pag. a 3-a)