Page 57 - Drumul_socialismului_1967_01

Livrări ale întreprinderilor
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA J

I ■ ■ I I PAGIN A 3
de comerţ exterior

noastre- de comerţ pollclorură de vinii, polistiren, po­
Cum s-au obţţrtuh exterior auilivrat, in ultimul timp, în lietilenă, geam laminat în diverse al­
te ţări.
sb’ainătxifey/noi loturi de produse in-
dustri^lâ&//„Ma$inexport" a expediat Din import au sosit peste 140.000
Σ.Cehoslovacia, Elveţia, Franţa, Po- tone minereu de fâer, mai mult de
3.633 litri lap* ifljJe. Turcia şi Uniunea Sovietica 91.000 tone cocs de furnal şi 4.980
'peste 130 de maşini-unelte pentru tone cărbune cocsificabil şi peste
prelucrarea şi aşchierea metalelor,- 5.000 tone bauxită.
de la fiecare vacă printre oare strunguri universale şi Pe de altă parte, întreprinderea
oarusel, maşini de găurit, de rodat „Tehnoimport" a încheiat contracte
f / 0 cu firme din R.F.G. şi Franţa pentru
i > r r r ^ r bile, freze şi fierăstraie alternative.
1 Prin intermediul întreprinderii „Mi- importul de instalat» de control al
ANUL XIX. NR. 3749 VINERI 20 IANUARIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI temperaturilor în silozuri şl al unei
neralimportexport", pe lîngă alte instalaţii telegrizumetrică cu puncte
r mărfuri, au fost livrate Ia export de măsură şl semnalizare automată.
73.250 tone dment tn Ceylon, Libia,
Malta, R.A.U. $1 Spania j produse din (Agerpres)
B E N E F I C I A R I I Oamenii muncii îşi Iau tnsufletltoare angajamente

IN în t r e c e r e a s o c ia l is t a Cf-elcdâi'ul L&eai
H U N E D O A R E I Vom spori producţia funcţiune, la termenul planificat, a

tuturor lucrărilor de investiţii, spo­
rirea exigenţei controlului în recep-
ţionarea producţiei din abataj pînâ
de minereu feros la livrare etc. ia repeitiuriuL ţ/W -
D E S P R E contribuţia la creşterea producţiei de blănărie
Animaţi de dorinţa de a-şi spori Mai multe articole

de metal, muncitorii, tehnicienii şi
amu muia zervele şi posibilităţile de care dis­ sarcinile ce-i revin în acest an, co­
inginerii Exploatării miniere Teliuc,
au analizat cu înaltă răspundere re­
Dezbâtînd cu spirit de răspundere
pun şi s-au angajat s i depăşească
prevederile planului pe acest an cu:
lectivul Fabricii „Vidra" din Orâştie
£ 12.000 tone minereu brut;
a găsit noi rezerve şi posibilităţi in­
terne, pe baza cărora s-a angajat să
0 3.400 tone fier in minereu
marfă;
neguţătorilor (1903) şi „Reuniunea
anul 1967 cu:
# 493.000 lei la producţia glo­
rative din casele lor, la migăloasele
bali ; depăşească prevederile planului pe oierilor" (1922), aflate într-o perma­ costumele şi de pe alte obiecte deco­
Q 3.000.000 lei la producţia glo­ nentă şi rodnică întrecere în orga­
# 493.000 lei la producţia bali şi marfă; sculpturi în lemn pe bîtele ce-i în­
marfă; nizarea manifestărilor culturale şi soţeau în drumeţie şi, mai -ales, pe
% 2 500.000 lei la producţia artistice. Colindînd ţara cu turmele furcile pe care toamna le aduceau
cunoscute. In marea lor majoritate
ce: barele aveau cuburi de 10-15 mm
O
1 la sută productivita­
Să se garanteze pe metru, abateri situate peste li­ aceste armături se produc la uzina tea muncii; marfă vîndută şi de oi, au avut ocazia să vadă lu­ în dar „drăguţelor credincioase".
mitele maximale prevăzute în stan­ noastră din laminate de profil „TH“ £ 0,5 Ia sută la calitatea mi­ încasată. cruri bune pe care le-au transpus în Meritul formaţiei corale constă în
gospodăria şi în însăşi viaţa lor, râ-
darde pe care le primim de la Combinatul nereului; In cadrul angajamentelor se vor mînînd totuşi păstrători ai obiceiu­ valorificarea şi popularizarea cu
proprietăţile de călire Ce implicaţii au asemenea defi­ siderurgic din Hunedoara. Calitatea # 200.000 lei economii la pre­ realiza peste plan: rilor şi tradiţiilor strămoşeşti. succes a cîntecului popular în gene­
ral şi a folclorului local în special.
cienţe? Despre necazurile ce ni le acestor armături a fost apreciată, nu ţul de cost. 9 1.500 articole diferite de In singurătatea munţilor, flăcăii Un fenomen de provenienţă mai
provoacă primul caz relatat s-ar pu­ o dată, de mineri. Este şi meritul si- blănărie; nouă, dar care se râspindeşte şi se
a sortimentului tea spune multe. Mă limitez doar la derurgiştilor care ne-au furnizat, în Depăşirile de plan se vor realiza • 30.000 perechi .mănuşi îm­ permanentizează, este înscrierea în
marea majoritate a cazurilor, metal
a preciza că o astfel de situaţie de­
termină captităti mari de rebuturi, care a corespuns normelor calita­ în principal pe seama introducerii blănite; repertoriul local a cîntecelor de joc.
tehnicii noi în subteran, organizării
După mărturisirile bâtrînilor, înainte
0LC 45 un volum sporit de manoperă şi chel­ tive mai bune a muncii. Reţin atenţia în 0 2.000 m.p. pici ovine; vreme astfel.de melodii nu se cîn-
tuieli materiale de producţie, în e­
citeva din măsurile
mod deosebit
senţă, elemente care frîneazâ activi­ Conducerea tehnică stabilite: extinderea transportului cu Pentru realizarea planului şi anga­ DIN EXPERIENŢA tau ca astăzi, însoţite de texte. E!e
tatea economică a uzinei. a U.R.U.M Petroşani screpere în mai multe abataje, in­ jamentelor au fost stabilite şi masu­ aparţineau exclusiv muzicii instru­
Principalul nostru furnizor de me­ In cazul abaterilor dimensionale troducerea graficelor de lucru la rile tehnico-organizatorice corespun­ CĂMINULUI CULTURAL mentale. Această tendinţă este ex­
tal este Combinatul siderurgic Hu­ sau de formă, sesizăm, tot în planul (Continuare în pag. a 3-a) fiecare loc de muncă, punerea în zătoare. presia vieţii ‘n6i pe care o‘ trăieşte
nedoara. Primim de aici sortimente economicităţii, fenomene care vizea­ DIN POIANA poporul din patria noastră şl care se
diferite de oţeluri aliate pentru con­ ză cheltuieli sporite şi uneori pertur­ reflectă nu numai Sn atitudinea lui,
strucţii şi carbon de calitate. Dacă baţii evidente în desfăşurarea proce­ ci .şi în manifestările-artistice.
ar trebui să le enumerăm aş abun­ sului de producţie. Afirmaţia nu oiana face parte din grupul de Apar mereu texte noi, care înlo­
da într-o mulţime de simboluri de este gratuită. încercările noastre de comune care formează aşa-nu- cuiesc, la melodii cunoscute, textele
reprezentare şi nu doresc acest lu­ a îndrepta asemenea bare ne-au cos­ ACTURLtmi HUNEPORENE P mita mărginime. Ocupaţia principa­ vechi. Ele au ca. idee.centrală tot
cru. Pentru început vreau s i sub­ tat destul de mult, şi tot n-am reu­ lă a poienarilor a fost şi este oie- au dat viers dorului şi inimii, prin viaţa ciobanilor, însă viaţa nouă, as­
liniez că legăturile pe care le între­ şit să facem mare lucru Uneori, a­ ritul, îndeletnicire pe car£ ei au moş­ minunate cintece interpretate din piraţiile de acum ale acestora, re­
ţinem cu acest mare producător de semenea bare n-au putut fi prelu­ tenit-o din moşi-strâmoşi şi pe care fluier — instrumentul preferat al cunoştinţa şi dragostea faţă de ţară
metal ne satisfac, ne întăresc, de cele crate pe maşinile automate din cau­ o practică cu multă pricepere. poienarilor — sau din gură, dovedin- şi partid şi alte aspecte ale contem­
mai multe ori, sentimentul că pro­ za excentricităţii. Ex p o ziţie In acest sat de munte, cu oameni du-se a fi şi iscusiţi creatori popu­ poraneităţii: „Coborîm pe plai de
dusele noastre vor fi bune. Vreau înăspriţi de asprimea viscolelor, ză­ lari. Acelaşi proces s-a manifestat şi vale / C-o deschis partidul cale / Calo
deci, pe această cale, să mulţumesc o- Adresăm pe această cale "siderur- La Clubul minier din Lupeni a fost deschisă a patra expo­ pezilor şi ploilor ce le-au întîmpinat la fete care, rămase acasă, îşi împle­ dreaptă şi-nţeleapti / Viitor frumos
ţelarilor şi Jaminatorilor hunedo- giştilor hunedoreni rugămintea to­ ziţie personală de fotografii. Expoziţia intitulată „In deltă şi cu turmele răvăşite prin ţară, s-a teau dorul după „badiul" plecat în ne-aşteapti./ Zi-î, fluieră năzdrăva­
reni, pentru calitatea foarte bună a vărăşească de a face totul ca oţe­ pe litoral" aparţine medicului Iosif Bocşa, membru al cercu­ dezvoltat după anul 1900 o viaţă cul­ ţară sau la munte, în minunate ele­ nă /C a la noi pe la Poiană. / Sună
unor sortimente de oţeluri şi să do­ lului din marca OLC 45 să i se lui loto din cadrul clubului. Lucrările se bucură de o caldă turală care a influenţat binefăcător mente decorative pe cusături şi ţe­ strună arzătoare / Ci mi-i ţara ca o
resc în continuare o colaborare cît garanteze proprietăţile de călire. pro- apreciere din partea vizitatorilor relief induse mai ales cele traiul oamenilor de aci, ca şi viaţa sături, sau prin cintece adeseori cre­ floare.
mai rodnică. filele să nu mai aibă abateri dimen­ culturală şi artistică a satelor din
sionale şi de formă. De asemenea, cu titlul: „Primul spectator", „Grija mamelor", „Gondolierul împrejurimi. ate de ele.
In general, produsele Hunedoarei dorim mai multă fermitate şi în ceea deltei", „La teatrul de vară", „Originalităţi*4. Puterea creatoare a poienarilor s-a GH. BOGDAN
ne mulţumesc, In particular însă... ce priveşte respectarea termenelor Viaţa culturală a început modest, Directorul căminului cultural
Ne produce mari neplăceri sortimen­ de livrare prevăzute în contractele e­ prin înfiinţarea corului (1908), fiind manifestat în multe genuri de artă din Poiana
tul OLC 45. Din lipsă de capaci­ conomice încheiate. Adresăm şi acest întărită şi impulsionată prin înjghe­ populară: de la poeziile populare la
tate, noi nu putem face în laborato­ apel pentru că de multe ori neso- Obiecte pentru muzeu barea fanfarei (1912) şi datorită ac­ cântecele de genuri diferite, de la
rul propriu o contra recepţie a măr­ sirea la timp a unei mărci a generat tivităţii celor două reuniuni profe­ cusăturile de toată frumuseţea de pe
cii amintite, folosite pentru con­ munca în asalturi la sfîrşit' de pe­ Pentru îmbogăţirea, patrimoniu­ Din rîndui cetăţenilor care au sionale: „Reuniunea meseriaşilor şi (Continuare fo pag. a 2-a)
strucţia unor repere la maşinile-u- rioade, strangulări în unele compar­ lui muzeului raional Orâştie, s-a donat diferite costume, unelte sau
nelte. Deci, neavînd o asemenea po­ timente de producţie, eforturi deo­ desfăşurat o largă acţiune de a-
sibilitate, folosim materialul respec­ sebite pentru recuperarea restanţe­ chizitionare a noi obiecte. Prin obiecte, amintim pe Viorel Bâlea-
tiv doar pe baza certificatelor de lor de plan. donare şi cumpărare, s-au procu­
calitate întocmite de furnizor. Şi nu rat aproape 100 de obiecte : cera­ nu, Sabin Bunea, Eugenia Bunea
o dată prescripţiile înserate în certi­ Ing. LIVIU VLASEA Şi Ioan Crişan. (ELENA IOAN —
ficate, ne-au jucat feste. Neplăcute, raetalurg şef la U IVI. Cugir mică, crestături în lemn, costume C AN D tffl F.D.P.
bineînţeles. In procesul fabricaţiei, şi unelte ţărăneşti. corespondentă).
de foarte multe ori am constatat că
oţelul din marca OLC 45 prezintă Implicaţii asupra
o structură neomogenă şi proprietăţi Instructaj
de călire reduse. Ni s-a întîmplat ca
ceeaşi bară să apară, după călire, consumurilor In vederea aplicării unei noi normări a muncii meca­
în acelaşi sortiment şi chiar în a­
zone de duritate diferite, adică aşa- nizatorilor, miercuri, la Staţiunea .de maşini şi tractoare din
numitele pete moi, care implică re­ Orâştie a început un instructaj cu tehnicienii. Cu acest prilej
petarea tratamentului termic sau re- specifice se discută despre modul de stabilire a gradului de mecani­
butarea pieselor fabricate. zare a lucrărilor, a pantei terenurilor, a categoriei de soluri
din fiecare cooperativă agricolă din regiunea noastră.
In cantităţile livrate, de această
dată cazurile n-au fost prea frec­ şi ritmicităţii Expunerile sînt ţinute de către ingineri de la serviciul tei acţiuni, au fost desemnaţi candi­ „Baltă" şi construire a unui pod peste
vente, s-au depistat şi profile ce regional S.M.T. CUVINTUL DEVINE daţi în 21 de circumscripţii electo­ rîul Strei.
prezentau abateri dimensionale şi de rale. In cadrul adunărilor respective,
formă. In luna decembrie, s-au refu­ In ultimul timp, în exploatările cetăţenii au făcut aproape 20 de pro­
zat combinatului hunedorean 1650 miniere se aplică pe scară largă sus­ Secţii noi FAPTĂ puneri care vizează iniţierea unor ac­ In satele raionului Brad au fost
kg de oţel din sortimentul OLC 45, ţinerea cu armături metalice, meto­ ţiuni de înfrumuseţare continuă a construite în ultimii doi ani şcoli cu
profil patrat de 80 mm. Şi iată de dă ale cărei avantaje sînt unanim satelor. cite 8 săli de clasă la Bâiţa şi Baia
Urmărind să ofere populaţiei o secţii de frizerie, coafură, foto şl de Criş, cu 4 săli de clasă la Valea
deservire bună $1 variată, coope- cizmărie, cerute de oamenii mun­ In întreaga regiune continuă Brad şi Hărţăgani, săli noi la şcolile
. ratlva. meşteşugărească „Viată cii care se tratează aici şi în tim­ acţiunea de desemnare a candi­ Tovarăşul Ion Luţ, corespondent din Vălişoara şi Bulzeştii de Sus. Tot
nouă" din Orfiştie, a deschis noi pul iernii. In Orâştie funcţionează daţilor pentru alegerile de depu­ voluntar din Bretea Română, raio­ în acest timp, cetăţenii din Dumbra­
secţii de prestaţii în oraş şi în taţi în sfaturile populare comu­ va de Jos, Dumbrava de Sus, Cri-
secţiile de plăpumărie şi reparat nul Haţeg, ne informează că şi aici
cuprinsul raionului. In complexul cîntare, iar în oraşul Cugir a fost nale. Sînt reliefate cu acest pri­ au fost desemnaţi candidaţii F.DP. şani, Uibăreşti, Baldovin şi Lunca
de la Geoagiu-bâi, s-au deschis inaugurată secţia mode-pălării. lej realizările înfăptuite pe plan pentru alegerile de deputaţi în sfatul şi-au construit cîte un câmîn cul­
local în ultimii ani, contribuţia popular comunal. Pe lista candidaţi­ tural nou.
adusă de cetăţenii fiecărei cir­ lor au fost trecuţi cei mai harnici Ridicarea acestor lăcaşe de cultu­
Sim p o zio n cumscripţii electorale în buna cooperatori, destoinici gospodari ai ră s-a făcut prin participarea unani­
gospodărire şi înfrumuseţare
a
mă a cetăţenilor mobilizaţi de depu­
satului ca Sofia Coposec din brigada
satelor, se fac noi propuneri în de cîmp, Aurora Coposec, îngrijitoa­ taţi. In următorii ani. vor prinde
această privinţă. viaţă alte propuneri ale cetăţenilor
Ieri, ne informează tovarăşa Ana Zelencov, bibliotecară re de animale, Eugen Cerbâlău, con­
şefă la biblioteca raională din Sebeş — a avut loc, la casa tabil şef la cooperativa agricolă de exprimate în adunările de desemnare
de oudtură din localitate, un simpozion pe tema „24 Ianuarie". producţie şi Gheorghe Drâgnescu, a candidaţilor pentru alegerile de
directorul şcolii din sat. deputaţi în sfaturile populare. Lo­
Simpozionul. Ia oare şi-au dat concursul cadre didactice din In satele de pe raza oraşului re­ cuitorii din Peştera vor începe lu­
oraş, a fost organizai de casa de cultură şi biblioteca raio­ gional Deva, se desfăşoară cu în­ Numeroşi cetăţeni, printre care Si- crările de electrificare a satului. Ca
nală. mon Francisc, Aurel Stanciu şi alţii,
sufleţire adunările cetăţenilor pe cir­ şi cei din Blâjeni, ei şi-au mai pro­
Pe aceeaşi temă, astăzi se va organiza o seară literară în cumscripţii electorale în care sînt au subliniat contribuţia celor pro­ pus s i construiască un local nou
rîndui femeilor. propuşi candidaţii F.D.P. pentru a­ puşi la realizarea lucrărilor de con­ pentru cooperativa de consum, să a­
legerile de la 5 martie a.c. In pri­ struire a căminului cultura], electri­ menajeze şi sâ întreţină mai bine
mele două zile de la începerea aces­ ficare a satului, amenajare a uliţei drumurile comunale.
Se bucură ^
de alimentaţie publică FIRME iNŞELÂTOARE de prestigiu
Raid prin unităţile
din oraşul Drăştie Cu ani în urmă, Ioan Manolesc a
In interior se aflau mulţi consuma­ Ioan Marcu, să ne spună cum rezol­ fost secretarul Sfatului popular din
tori. Ei serveau insă diferite bău­ vă el cerinţele cumpărătorilor. Dis­ In continuare, vînzâtoarea a ară­ comuna Beriu. raionul Orâştie. Stră-
turi. Intrăm în vorbă cu una din vân­ cuţia nu a avut loc pe motiv că res­ tat că în cramă nu se poate face fo­ duindu-se să ajute dezvoltarea co­
zătoare. cul, că lipsesc butoaiele necesare munei ei a urmat şi absolvit facul­
Inutil să mai arătăm că atunci ponsabilul era plecat din unitate. păstrării băuturilor, că...
cînd te afli la Orâştie sau în altă — Ce aveţi de mîncare? — Dar consumatorii vizitează uni­ tatea de agronomie, revenind în co­
localitate, cauţi un loc unde s i poţi — Numai ce se vede. tatea? mună ca inginer agronom la coo­
servi masa. Aproape instinctiv ochii In vitrina bufetului erau mai La această întrebare a răspuns, e­ perativa agricolă de producţie.
de-ţi Hai la cram ă
aleargă în căutarea firmelor, care te multe tăvi goale şi murdare nervat, soţul vînzătoarei, Mihai Ne­ Despre experienţa sa în munca
îndeamnă să vizitezi unităţile de a­ pierea pofta de mîncare. In alta se met. obştească, despre calităţile sale de
limentaţie publică. La Orâştie sînt găseau sarmale vechi, iar într-o far­ Atunci cînd te afli într-un oraş ca — Cum să ai vînzâri, tovarăşe? organizator al producţiei din coope­
multe firme de acest gen. Atraşi de furie nişte chifteluţe. Orâştie, nu te descurajezi pentru Crama a fost deschisă de cîteva săp- rativa agricolă de producţie, despre
ele am vizitat în ziua de 13 ianuarie — Cînd aţi primit chifteluţele? simplul motiv că n-ai găsit de mîn­ tămîni, însă nu s-a făcut nici un fel prestigiul de care sc bucură in fata
mai multe asemenea localuri. Ce s-a — De vreo trei zile. care la un bufet. Ne-am hotă rit să de reclamă în oraş. Doar o singură cetăţenilor comunei au vorbit to­
putut constata? Fără a divulga un secret comercial varăşii Ioan Filipescu (Păscuţiu),
se ştie că atunci cînd vlnzâtorul mergem la cramă. Parcă vedeam dată s-a dat un anunţ la staţia de Cornel Trifan, Ioan Bran în aduna­
spune că marfa respectivă o are de bucăţile de carne sfîrîind pe grătar, rad i of i ca re. rea populară a circumscripţiei elec­
trei zile, înseamnă că ea este mult mititeii aburind şi mai ales cîrnă- Mihai Nemet nu ştie poate că o torale nr. 7 din comuna Beriu. Cei
Primul popas, mai veche. ciorii de Orâştie, deja cunoscuţi, fier- unitate care pune la dispoziţia con­ peste 60 alegători prezenţi la adu­
Vînzâtoarea, de fapt, nici nu se bînd în oală. Vînzâtoarea, Maria Ne­ sumatorilor un bogat sortiment de narea populară au susţinut propu­
frămînta prea mult în legătură cu met, înţelegînd despre ce este vorba, nerea ca inginerul agronom Ioan
o deziluzie lipsa preparatelor culinare. Şi aşa la a dat lămuriri. V. ALBI! Manolesc să fie propus candidat al
Înainte de începerea laminării, conlrolorul de calitate Manole Gavrl- bufet se face vinzare serioasă. Abia — Nu avem nici un fel de mînca­
lesou şi luminatorul Ştefan Szekely verifică cu atenţie proba produsului răzbeşte sâ pună în pahare băuturi re. Nu putem aduce carne pentru că F. D. P. pentru alegerile în Sfatul
finit. Această operaţie a intrat în obişnuinţa colectivului de la laminorul Ne-am oprit mai întâi la bufetul de toate felurile. Doream totuşi să nu rezistă. Pereţii cramei sînt plini popular al comunei Beriu.
de 450 mm. de Ia G. S. Hunedoara, linia de profile mici, oare se preocu­ nr. 62 aflat în plin centrul oraşului. discutăm cu responsabilul bufetului, de igrasie. (Continuare tn pag. a t-a)
pă îndeaproape de realizarea unor produse de calitate. NICOLAE PIPER
Foto; V. ONOIU corespondent
/