Page 38 - Drumul_socialismului_1967_04
P. 38
2
r r -
Din istoria stră bu n ă
a păm întului hunedorean
KiŞCARI FER M EC Ă La treabă,
băiete
sări ca ars de pe scaun, la CAMPIONATUL REGIONAL R U G B I
Intr-o zl, Keresztes Ştefan,
TOARE REVOLUTEI uită-te, cc simplu e. Cit am Ştiinţa Petroşani
căutat „piatra filozofală" şi
ea şade cuminte aici sub na-_
sul meu pe masa dc reparat
ceasuri şi alte gluvaericale! DE F O T B A L -Gloria Bucureşti
Şi bălaiul, gestionar la sec
vorbesc despre o grevă a mun ţia ceasornicărie din Teiuş,
citorilor dc la topitoriile din a început să încaseze de la 0 -0
1848 Zlatna pentru îmbunătăţirea clienţi suprapreţ, să nu mai I ln ziarul nostru de as fuz practicat mal ales de echi un autogol al lui Dumitraşcu, din nou deziluzionaţi tribunele
Suporterii Ştiinţei au părăsit
salariilor. Muncitorii de aici —
verse o parte din sumele în
care a vrut să scoată mingea
pa gazdă ţtnînd cont că oaspe
raporta la 2 iunie 1820 admi
tăzi publicăm
cronicile
nistratorul domeniului, împă casate, iar pentru a muşama- meciurilor din clapa a ţii au jucat fără cinci titulari. de pe linia porţii. Oaspeţii reu stadionului. Favorita lor din
liza lucrurile, a recurs la în
iatului de la Viena — nu vor tocmirea unor chitanţe fic ti XVI-a a campionatului De fapt în această partidă de şesc să egaleze după pauză la categoria A n-a dat satisfacţie,
să mai lucreze pentru salariile ve, a semnat in fals pc unii ficitară s-a dovedit a fi înain o greşeală a lui Conslantlnes- jucînd fârâ orizont şi fără prea
înăbuşirea cu cruzime a ma mult nevoie de lemn pentru acordate acum şi de aceea au regional do fotbal trans tarea, care a ratat mult. For cu, prin Chiceanu. Golul victo multă voinţă. In cele 80 dc mi
rii răscoale ţărăneşti din 1784 topitorii, ceea ce duce la in Cerut de repetate ori să li se clienţi in registrul de co mise dc corespondenţii maţia dîn Teliuc, in care au riei a fost marcat in min. 75 la nute ale partidei, studenţii
n-a putut duce la o pacificare tensificarea exploatării. Un alt plătească salariile stabilite în menzi cum că le-ar fi elibe voluntari. fost introduşi cîtiva juniori, a o învălmăşeală în faţa porţii n-au iniţiat nici o fază mai
a satelor transilvănene. Mult motiv ce duce la tulburări era anul 1798. rat unele articole de bijute realizat un joc bun şi în minu de către Bucşi. periculoasă. S-a observat lipsa
timp incâ, pînă spre sfîrşîtul faptul că topitoarele domeni rie etc., etc. Dor, „piolra filo In urmărirea liderului tul 18 Lungu a deschis scorul. Comportarea echipei din Lo dc înţelegere intre . comparti
secolului al XVlII-lea, între ilor foloseau munca forţată a Din cauza disproporţiei din zofală" a lui Keresztes a avut Acest gol a trezit la realitate nea trebuie să dea de gîndit mente. Linia dc trei sferturi n
ţărani persista vestea că Horia minerilor ţărani, plâtindu-le tre preţurile pieţii şi salariile 0 fisură. Prin această fisură ŞTIINŢA PETROŞANI — formaţia locală şî după ratări conducerii asociaţiei şi antre fost palidă, iar înaintarea ca
mai trăieşte. pentru prestaţii sume derizorii. primite s-au ridicat la luptă în s-a văzut, insă, foarte bine le din minutele 25, 31, 38 reu norului. Spectatorii doresc nu şi inexistentă.
In comitatele Zârand şi Hu Una din muncile acestea era anul 1829 muncitorii din Cer- că delapidările se ridică la DACIA ORAŞTIE 5—1. şeşte să egaleze prin fundaşul numai puncte dar şi... specta Rugbişlii Gloriei au sesizat
nedoara au avut loc mişcări ţă cărăuşia, care devenea o obli na, Govâjdia, Sebeşel şi Cugir, 8.497 lei, pe care trebuie să-i Evoluţia studenţilor din Pe Mihăilă. Tot Mihâilă va înscrie col. aceste breşe in jocul Ştiinţei şi
răneşti In legătură cu conscri- gaţie tot mai grea şi mai apă La 8 iulie 1837 administraţia restituie cooperativei. Băiatul, troşani in partida cu Dacia O- golul victoriei in minutul 7G La Juniori : Parîngul Lonea au acţionat în consecinţă : ca
erea din 1819. Ţăranii pretin sătoare pentru locuitori. domeniului Hdnedoara comu gala oricînd dc „treabă", a lost i’ăştie a satisfăcut numai In prlnlr-o lovitură de cap. — Minerul Vulcan 3-0. să treacă timpul au trimis
deau să se publice urbanul, să Datorită acestui fapt, între nică Tezaurariatului că toţi condamnat la inactivitate: 4 parte exigenţele inimoşilor lor Brigada de arbitri dîn Pe foarte multe mingi in tuşă.
ştie fiecare ce obligaţii are, anii 1841-1847 se produce în muncitorii de la cele două to ani. Recursul său a fost res suporteri. Spunem aceasta de troşani avînd la centru pe Pa- IO AN TEŞCAN Meciul s-a terminat cu un
deelarînd că nu fac robote pînă Munţii Apuseni o puternică pitorii, incetind lucrul, au ce pins. oarece înaintaşii nu s-au dove nait a condus corect. corespondent scor alb : 0-0. A arbitrat foarte
ce nu se cunoaşte noua lege. mişcare antifeudală. Luptei ţă rut ridicarea salariului, in caz dit a fî în cea mai bună formă, bine Ştefan Cristea (Ilucureştl).
Proprietarii, cu ajutorul arma ranilor mineri i se alătură şi o contrar se vor ridica la luptă. Vikingul ratind multe din ocaziile avute. La ju n io ri: Minerul Ghclar Oaspeţii an jucat mai
tei, prin execuţii militare, bă femeie maghiară, cu oarecare Criza economică din anul Jocul începe in nota de do — Minerul Teliuc 1-0.
tăi şi închisori reuşesc să înă cultură, cunoscâloai^e a cîtorva 1847 s-a făcut simţită şi in minare a studenţilor, dar cei OPRIŢA FLOREAN bine Bonă partide
o din Cugir
buşe aceste mişcări. înăbuşirea, limbi : Ecaterina Varga. Aceas Transilvanie. Această criză a care înscriu primul gol sînt corespondent
cu ajutorul forţei armate a a ta ia conducerea mişcării, scrie determinat în primul rînd oaspeţii. Tn min. 5 Dăngăroiu ia Petrila
cestor acţiuni, n-a îndepărtat şi duce peliţii la Viena si în scădere bruscă a salariilor mi se află in posesia mingii şi I.G.O. DEVA —
ţărănimea de la gindul răscoa tăreşte astfel încrederea ţăra nerilor, mai ales a celor de pe Vasile Săbăti, cind se an marchează plasat. Apoi studen De nerecunoscut TEXTILA SEIJEŞ 0-0. t
lei Spiritul revoluţionar creş nilor că rezistenţa lor faţă de domeniul fiscal Zlatna. In mai gaja ta U M. Cugir, cind de ţii pun stâlpinii e pe joc şi sco Terenul din Tctrila a găz
tea necontenit în sînul mase fisc nu e zadarnică. Ţăranii nu multe rînduri. în anul 1847, mi conta. Ultima oară nu şi-a rul e modificat: 1-1. Urmează PARINGUL LONEA — Partida dintre formaţiile duit duminică două intilniri
lor populare. Astfel, la vestea mai fac robote, folosesc pădu nerii din Ţebea, Certcj, Zlatna mai făcut angajarea, dar cu o perioadă de joc mai echili I.G.O. Deva şi Textila Sebeş contind pentru campionatul
răscoalei populare din Ţara rile, după vechiul principiu că cei- sporirea salariilor. sprijinul unor binevoitori a brat, înaintările mulţumindu-se MINERUL VULCAN 2-1. s-a disputat sîmbălă dupâ-a- categorici B In rugbi : I.M. Pe
Românească, de sub conduce acestea sînt ale lor. In preajma revoluţiei de la fost cazat, totuşi, la unul din cu schimburi de mingi. La o miază pe stadionul „Celale”. A troşani — Vulturii Timişoara
rea lui Tudor Vladimirescu, în Prinsă în urma unei cîrdăşii, 1848 toate păturile sociale erau căminele muncitoreşti. După astfel de acţiune Răsâdeanu Poate că cei care citesc a ceasta nu s-a ridicat la un ni şi Jiul Petrila — Politehnica
toată Transilvania, şi mai ales Ecaterina Varga a fost dusă la în fierbere. In zadar încercau ce a studiat bine terenul, a reia cu capul aducînd condu ceste rînduri nu vor crede, inso vel tehnic corespunzător, am Timişoara. Prima partidă s-a
in părţile noastre, se înregis închisoarea militară din Alba aristocraţii şi curtea imperială dat mai multe lovituri, încăr- cerea echipei sale. Pînă la sfâr spectatorii din Lonea nu au bele echipe pârînd obosite. încheiat cu rezultatul dc 0-G,
trează mişcări ţărăneşti care, Iulia, unde a rămas pînă în să stăvilească forţele sociale şi c'tnd pe corabie fel şi f&. de şitul primei reprize Covaci şi recunoscut, pur şi simplu, pe Textîliştii au jucat maî bine in iar a doua cu 3-13.
la sosirea lui „Toderaş" trebu 1851, cînd tribunalul suprem naţionale ce se îndreptau îm lucruri furate. Vintui însă a Răsâdeanu ridică scorul la 4-1. proprii jucători in meciul cu cîmp însă n-au reuşit să fruc De remarcat că ambele întil-
iau să se transforme într-o răs din Sibiu a dat sentinţa defini potriva edificiului feudal : le fost neprielnic. Corabia lui In repriza secundă oaspeţii Minerul Vulcan. Ei au evoluat tifice ocaziile bune avute în nîri au plăcut spectatorilor
coală generală. Ţăranii cunoş tivă, prin care s-au spulberat genda „Bunului împăiat" n-a n-a ajuns nici pînă la gara leagă mai bine jocul, utilizînd cu mult sub valoarea lor, au minutele 34 şi 41 prin Fleacâ prin jocul bun desfăşurat dc
teau proclamaţiile lui Tudor, toate acuzaţiile că Ecaterina putut zădărnici' revoluţia Ţara din Cugir. S-au confiscat toa pasele lungi, dar ei nu reuşesc jucat la înttmplare, fără nici şi 70 prin Nngy. Localnicii cele 4 echipe, prin acţiunile re
din care reţineau mai ales par Varga ar fi înşelat poporul. seamănă cu un vulcan, în apa te lucrurile furate. In plus să marcheze. O i care înscriu un fel de concepţie. In schimb s-au apărat însă organizat. De uşite iniţiate dc-o parte şi dc
tea în care se vorbea că boierii renţă liniştit, dar in mărunta 1 s-au luat şi pinzele de la sînt studenţii' prin Pănescu. Minerul Vulcan s-a străduit remarcat comportarea bună în alta şi prin nota dc deplină
trebuie să poarte aceleaşi sar ...In prima jumătate a vea iele muntelui se acumulase o corabie Timp de 4 ani va fi De remarcat că Ştiinţa Petro mult să obţină cel puţin un acest meci a jucătorului Şuşla- sportivitate care a caracterizat
cini ca şt ţărănimea şi că Iobă cului al XlX-lea s-a înregistrat cantitate urînşâ de materie in pus la „adăpost“ de vinturi. şani a ratat cel puţin 7-8 oca punct in speranţa îndepărtării riue. ainîndouâ meciurile.
gia va fi desfiinţată. un nou avînt în dezvoltarea flamabilă, care putea oricînd zii clare de gol şi că partida de zona retrogradării. Primul IOAN SIMION
In anul 1833 se semnalează forţelor de producţie in indus să explodeze. s-a desfăşurat într-o notă de gol a fost înscris dintr-o întîm- GRIGORE MARINOIU C. GIIEORGHE
mişcări în comitatul Arad, tria extractivă din Transilva Anul 1847 a fost un an cu o Surdiiă „nu deplină sportivitate. plare (min. 22). De fapt a fost corespondenţi corespondent
Turda şi Zârand. Mişcările ţă nia. In deceniul al patrulea al recoltă slabă ; în multe părţi A arbitrat bine o brigadă
răneşti sînt înăbuşite cu o cru secolului al XlX-lea forţa hi din Transilvania bîntuia foa din Deva avînd la centru pe
zime cumplită, cu biciul. în draulică a început să fie înlo metea şi în special în munţi. aude" dar le Gh. Czilcos.
temniţări, execuţii militare. cuită cu foiţa aburului. Nu întîmplător revoluţia este GH. CAZAN P O P I C E
Tribunalele comitatelor pro Prima maşină cu aburi a fost mai puternică în regiunea potriveşte corespondent
nunţau pînă şi condamnări la introdusă pe domeniul minier noastră, iar în fruntea poporu
moarte pentru vina de a fi vor al Zlatnei în anul 1838. In lui se nfla un fiu de iobag — Sub tensiunea celor Faza regională a campionatului
bit împotriva robotelor. împo noile condiţii create de dez Avram Iancu — care a voit Primind învoire să plece
trivirea ţăranilor ia şi alte for voltarea tehnicii miniere, pro sâ-şi elibereze neamul de asu acasă cu autocamionul, Ion
me ; fuga de pe moşii, fuga în ducţia a sporit considerabil. prire Iancu şi-a dat seama că Surdiiă, şofer la O LF . Hu două puncte f
codru, care. de multe ori, lua La începutul secolului al poporul nu se putea elibera de nedoara, a tras mai în lli la republican pe echipe
aspectul haiduciei. XlX-lea condiţiile de muncă şi asuprirea nobilimii decît prin Călău Băi, unde a degustat UNIREA ALBA IULIA —
. Mişcări mai mari au loc în situaţia muncitorilor dîn mine, luptă Tn 1847, fiind răscolit de- nişte bere. De aici s-a dus la MINERUL ANINOASA 2—1.
Munţii Apuseni. Aici îşi avuse topitorii şi ocnele de ş<u:e a discursul unui aristocrat. A Batir, deoarece o auzit că un Partida dintre Unirea Alba In zile-lo de 6-7-8 şi 9 aprilie, ‘ cile G jucători, fiecare-U'ăgind
se centrul marea răscoală con continuat să se înrăutăţească, vram Iancu spunea : „Nu cu cetăţean are un vin straşnic. Iulia şi Minerul Anînoasa s-a s-a desfăşurat la Haţeg faza ..200 bile (100 in plin şi 100 izo
dusă de Horia,Cloşca şi Crişan, argumente filozofice şi uma Afumat bine, a făcut cale în desfăşurat sub tensiunea celor regională a campionatului re lai).
aici s-au desfăşurat mişcările datorită anilor de războaie, foa nitare veţi putea convinge pe toarsă. Lucrătorilor dc la mi două puncte puse în joc. Ca publican de popice pe echipe. Clasamentul final, la echipe
conduse de Ecaterina Varga, mete şi scumpete. Ca urmare, aceşti tirani, ci cu lancea, cn liţie li s-a părut că ceva nu spectacol meciul a plăcut doar Echipele au fost formale din bărbaţi, se prezintă astfel :
de aici s-a recrutat oştirea ţă minerii au intensificat lupta Horia”. e in ordine şi au făcut semn în prima repriză cînd gazdele 1. Parîngul Lonea
rănească de sub conducerea lui pentru îmbunătăţirea salariilor să oprească. Surdiiă nici gînd au dominat cu autoritate, au 481G lemne doborîtc
Avram Iancu. In această atmosferă de ne să oprească. A trecut pe Un construit acţiuni frumoase in 2. Voinţa Alba 4596 "
Luptele dîrze din Munţii A- şi a condiţiilor de muncă. A linişte şi fierbere generală a gă ci in goana mare. In cele cîmp, dar au arătat aceeaşi 3. Voinţa Deva 4473 " " ^
4421
pusenî sînt slrins legate de ceastă luptă s-a concretizat in început revoluţia de la 1848 din urmă, camionul a fost sterilitate in fazele de finaliza 4. Victoria Călan
exploatarea crescindă a ţără mişcarea grevistă a minerilor din Transilvania. ajuns şi silit să oprească. re. In această parte a jocului 5. Aurul Ccrtej 4320 " *
nimii miniere de pe domeni din Bâiţa din primăvara anu Conducerea autocamionu oaspeţii s^au apărat supranu- 6. Voinţa Haţeg 4163 “
ile metalurgice din Zlatna. Prof. in U Ţ A 10AN lui in stare dc ebrietate, fuga meric. dar organizat, iniţiind 7. Dacia Orâştic 39G3 " ’
In urma dezvoltării mineri lui 1804. I/iccul „Horia, Cloşca şi Crişan" dc răspundere, atitudinea hu incursiuni rapide şi periculoa 8. Textila Sebeş 395G " *
tului, domeniile au lot mai In anul 1820, documentele Alba Iulia liganică la sediul m iliţiei din se. Scorul a fost deschis abia Echipa Parîngul Lonea, cla Balogh (Parîngul Lonea) cu
Călan au atras după sine un în minutul 32 de Şamu, care a Tînăiul Cornel Popovici din sată pe locul I, va reprezenta 807 lemne doborîle.
an de închisoare corecţională. reluat cu capul o centrare exe Hunedoara s-a remarcat ca un regiunea noastră la faza de La ‘întrecerea dintre echipe
Cind s-a pronunţat sentinţa, cutată de Suciu. autentic talent la concursurile zonă. le de femei, nu au luat parte
Surdiiă a auzit corect. De In cea de-a doua parte jocul dc tenis de masă organizate în Dintre jucători s-au remar decît trei formaţii, clasamen
BANII STATULUI NU SE POT recurs Dar, unde-i lege nu-i s-a echilibrat dar a devenit ultima vreme. cat în mod deosebit Ştefan Coz- tul final fiind următorul :
aceea, s-a şi grăbit să facă
nervos şi total lipsit de orien
1) Visco/a Lupeni ; 2) Voinţa
tocmeală. tare. S-a şutat mult, puternic, Foto : V. ONOIU ma (Parîngul Lonea) cu 878 Ilia ; 3) Ardeleana Alba Tulia.
pe sus, la îiiLîmplare. Acum lemne doborîle, Aurel Dârâmuş NICU SBUCHEA
Să am şi eu oaspeţii au jucat ceva mai bi BASCHET (Voinţa Alba) cu 81G şi losif corespondent
CHELTUI DUPĂ BUNUL PLÂC min. 56. In minutul 77, Ia o în Concurs de verificare
ne şi au reuşit să egaleze în
acoperire vălmăşeală in faţa porţii oas Rapid Oeva — fl.S.fl.
Dumitru pecetluieşte
peţilor,
scorul final: 2-1 pentru Unirea. Bacău 62-35 (28-21) Timp de două zile, sîmbătă cest început de sezon. Maestrul
(Urmare din pag. 1) lor puşi să răspundă de îndru cărui bun material, a fiecă — Ii pe dc gratis, omule, si S-au remarcat portarul oas şi duminică, pe stadionul „Cor- sportului, Gheorghe Popescu a
marea şi controlul teatrului cu rui leu. Indiferent de funcţia încă din Bucureşti. peţilor Danciu şi C. Golgotiu, vinul" din Hunedoara a avut aruncat suliţa la 75,11 in. De
tiile colectivului, a neglijat abaterile şi neregulile din a pe care o deţine, nimeni nu are — 700 dintr-odată nu pot iar de la gazde Şamu, Puşcaş Cine a participat Ia partida loc un concurs de verificare, remarcat că Gheorghe Popescu
consiliul artistic al teatrului, ceastă instituţie, au constituit dreptul de n folosi banii sta da. Tokeş şi Suciu. dc baschet dintre formaţiile în vederea alcătuirii selecţio a avut mai multe aruncări
care a devenit un organism un climat favorabil, de stimu tului după bunul său plac. ig- — Dai 400, restul apoi Fără Arbitrajul brigăzii din Deva, Rapid Deva şi AS.A. Bacău natei regiunii noastre care va peste 75 m. Un alt rezultat
formal, a tratat cu indiferen lare a încălcării disciplinei norînd normele şi legile in vi avans nu se poate. Trebuie avînd la centru ipe Lovasz, a contind pentru campionatul participa la campionatul repu bun a fost obţinut la 100 me
ţă indicaţiile primite din par financiare, de alimentare a lip goare. să am şi eu acoperire. fost coreei. categoriei B a avut satisfacţia blican de atletism pe echipe. tri plat fele, unde Pometescu
tea Comitetului regional pen sei dc răspundere în folosirea Din exemplul oferit de con Butelia, care in realitate La juniori : Uniren Alba că devenii au cîştigat la un Au participat atleli din Mariana a realizat 12”G/10, iar
tru cultură şi artă. Izolindu-se banilor statului. Cauzele care ducerea Teatrului de stal de nici nu exista, era rundută Iulia — Minerul Aninoasa 3-1. scor categoric, după un joc Deva, Brad, Cugir, Petroşani, Nemeş Margareta 12”8/10, am
tot mai mult, a luat măsuri de au permis ca lucrurile să e estradă din Deva se pot trage de căhc P. Constantin, de la PETRU TOMA bun. Oaspeţii au comis multe Hunedoara şi din alte locali bele fiind junioare. La 3.000
unul singur, atit in probleme volueze pînă aici sînt, deci, o serie de învăţăminte. Folo K.M. Deva, cind unuia cînd corespondent greşeli, unele chiar elementa tăţi ale regiunii. In cadrul
le artistice, cit şi în cele admi complexe. Studierea lor se im sirea abuzivă a fondurilor bă altuia Pe calea înşelăciunii re, dovedind astfel o slabă pre partidelor au fost obţinute cî- melri obstacole, Korossy Paul
nistraţi v-financiare, mot ivind pune cu atît mai mult. cu cit neşti. risipirea lor şi cheltui adunase o sumă frumuşică. înaintarea a fost ca şi gătire tehnică. teva re/.ultalc bune pentru a- a obtinut cel mai bun rezultat.
unele din ele cu nşa-zise apro volumul prejudiciilor aduse rea contrar normelor în vigoa Cum minciuna arc picioare Cele mai multe puncte au
bări „verbale” din partea „fo stalului nu esle incâ definitiv re, efectuarea de plăţi ilegale scurte, s-a descoperit ade inexistentă fost înscrise de Cioară (20), tepiorcM republican de lupte libere
rurilor tutelare". In acest fel, stabilit. au adus prejudicii stalului nos vărata poveste cu butelia de Deac (10), Gavaziuc (10). Ji-
se efectuau depăşiri de cheltu ☆ tru. Desigur cei vinovaţi poar aragaz. P. Constantin a vrut MINERUL GHELAR - leanu (10) pentru deveni, şi
ieli şi se săvirşeau ilegalităţi (Legalitatea socialistă preve tă răspunderea, clar lucrurile acoperire. O arc : un an de Madai (10), Dnvidhazi (0) pen Duminică dimineaţa, în sala ţii echipei Constructorul au e
financiare. de norme precise de folosire nu se opresc aici. De pe urma închisoare corecţională şi trei MINERUL TELIUC 2-L lru A.S A. Bacău. De menţio de sport „Constructorul" din voluat sub posibilităţi şi au
Virgîl Greavu, deţinind func a mijloacelor materiale şi bă acestor fapte a avut de suferit ani interdicţie corecţională Luptind cu multă voinţă nat comportarea bună a vete Hunedoara a avut loc prima reuşit să obţină doar un joc
ranului Stelian Popescu care
ţia de director adjunct, a cu neşti care stau la dispoziţia un întreg colectiv, care va tre Rubrică realizată de pentru ocuparea unui loc mai a fost sufletul echipei sale. etapă a returului campionatu egal în compnnîa luptătorilor
noscut o parte din aceste ile întreprinderilor şi instituţiilor. bui să depună eforturi intense A NAGY bun în clasament formaţia Mi Au arbitrat March Francisc lui republican dc lupte libere, ploieşteni. Iată şi rezultatele
galităţi, dar nu a luat hotârit Cei care sînt puşi să mînuias- pentru a reintra pe făgaşul cu sprijinul colaboratori nerul Gheţar a învins greu pe şi Blaj Bujor din Timişoara. categoria A. Au participat re- obţinute de ei. consemnate de
atitudine, nu a informat orga câ asemenea valori poartă o normal, pentru a-şi recîştiga lor şi corespondenţilor Minerul Teliuc cu scorul de pre/enumţii echipelor Progre către arbitrii întîlnirilor : Pro
nele in drept despre ceea ce mare răspundere pentru buna bunul prestigiu deţinut în tre voluntari 2-1. Această victorie a fost ob S IOAN sul Bucureşti, Petrolul Ploieşti gresul Bucureşti — Construc
se înlîmplâ în teatru. împă- gospodărire şi folosire a fie cut. ţinută în urma unui joc con- corespondent şi Constructorul Hunedoara. torul Hunedoara 23—9 ; Petro
cîndu-se cu deficienţele şi a Conform pronosticurilor luptă lul Ploieşti — Constructorul
nomaliile existente. torii bucureştenj au dominat Hunedoara JG—16.
această întrecere. Reprezentan
Deşi o parte din aceste fapte l'ROGRAMUI. II : 7,43 Aţii .li™ n*
erau cunoscute membrilor de pciclc ; 8,)3 In ritmul muzicii dt estra- 20.00 ; 22.on ; 23.32 (pro gra m ul I) 7.30;
13.00;
ll.no :
«1.0(1 ;
15.00;
partid, într-o anumită măsură «15 ; 8 .;jn „Diiigâ mi-e Oltenia'1 — emi 17 UO ; 10.00 ; 23 00 ; 0,57 (program ul Polo
şi biroului organizaţiei de P e s s U r M f i m p u R â â siune dc Inie lor ; 0,40 Dialog dc muzi II).
bază, aceştia s-au complăcut că ujoaif» j 10,03 l ectură în premieră :
Andrei l’uixlica : „Medic In Hoisniira"
cu stările de fapt. Mai mult, (roman) ; Gngurc ÎTngin : .,S(cra_ gîn- Echipa selecţionată de polo drul balcaniadei. La începutul
cu toate că loan Preda nu a dîtonrc" (vujun) ; 1(1,40 l'jigmi din n- pe apă a ţării noastre, victori lunii septembrie poloiştii ro
participat Ja multe şedinţe ale SB88 duiraieavocsi râ Ifeer perc rumănc>ti ; 11,07 „Cîntcccle n- oasă în dubla intitnire cu e mâni vor participa la „Cupa
minlirilor" — munca ujonfă :
12.00
organizaţiei de partid în anul 1’rclncrări cornle ; 12,10 Cu scrisurile chipa ftaliei, îşi continuă pre Jadran" care va avea loc in
19CC, încâlcind normele statu l. ilit r ly Valance (,,7 N o ie m b rie ") ; Fan tino Dain ; 7,30 l.n microfon, melodia în fală ; 12.25 l'e-un picior «Ic pini : gătirile în vederea viitoarelor Iugoslavia. Amatorii jocului de
labila ,.l«iv,in Iorgovan" ţ 12.43 Melo
18 0 0 l'entru «-ei mic» : ,,Ah Ral** ;
tare. biroul organizaţiei de M iercuri toma din M n rrtiv ille (,,R epublica") ; preferită ; 9.30 «Sfi'tul n\edicu)ui : Pre dii «le Sile Dinicu ji Ricl.ird Ibrucr ; 13.25 l'eiiiro Imfrclul jcolar ; U«* vecin înlilniri internaţionale. La 12 polo pe apă din Capitală vor
bază nu a analizat această si L U P E N I : M a ijţre l ţi nfaccrea S ainl venirea îmbolnăvirilor pc şantiere ; 0.15 13.13 Un cîntcc si o Moaie — emisiune lec.-\»ir ile entluru = Muecul Riuctcftihal mai în localitatea Hamm, se putea urmări la sfirşitul lunii
tuaţie. Dacă organizaţia de F ia t re („M u n c ito re s c ") ; U R IC A N J : Program interpretai ile pianista Clara de folclor ; 13.30 Din albumul mimiii «lin Sihiu : 18,50 Publicitate ; 19.00 Tele lecţionata României va susţine septembrie meciurile din ca
înfloreşti pnminl al bu
llaskil ; IU.03
partid din cadrul teatrului ar 12 aprilie R a ic lii «le la tonom at ; PA RO ŞF.Ni : curiei* — program de cintece ; 10,15 ujuarc ; I4.00 Concert «Ic prin/ ; 15.10 jurnalul He «eară. Agenda economică ; un meci amical în compania drul competiţiei internaţionale
Fanlan la T n lip c — I " lo m p lc la rt : O
Mici piese distractive ; 13.30 Dc ce ?
19.27 Buletinul meteorologic ; 19.30 Re
fi fost mai combativă şi ar fi poverle eu rih lc c ; C R 1 V ID IA : Bcaia ; Muzică populară interpretată dc Klisa- De uiulc ? De cînd ? ; 13.45 Tigurl de cital poetic ; 19,40 Cronica «liiculm ; echipei R F. a Germaniei. In
luat la timp atitudine împotri HARPA T E M i A te n ta tu l : l.IV E /.E N I : bda Molilovcattu Ncstor |i Iun Vădu lăutari vestiţi : violonistul Giigoinj Di- 20.00 Tclccronica cctinnmicâ. Arhiicc- tre 28 şi 30 iulie echipa noas penlru „Cupa oraşului Bucu
va ; IU, 30 Emisului literară
pershu
Prea
A fo ii cln.lv,, l.o! ; P E T R II.A :
va abaterilor, ele puteau fi o tiir.iu : I.O N E A : A c |io m a „Z im b ru " şcolari : „Mugur, mugurel" ; 11.2<l Lim rneu : lt>,00 Recital «le nperclu. Vali tu«3 mo«lernâ. from\ije(e... dar ti efici tră va evolua la Alena in ca- reşti".
Niculescu : MV.S0 Selecţitnn «lin „Estra
entă economică ! 20 30 Clubul tinere(ii ;
prite la vreme, iar activitatea (..M in e ru l'1) : O R A Ş TIL’ • P rim u l an «Ic ba nn,-ijt>j (reluare) ; 11,45 Interpret, da duminicală* : povestea eînlccului 21.00 Filmul artiitic : Coplan (ji asumi
teatrului nu ai fi avut de su c iiin ic ic („P u -ria ” ) : Femeile (..F la că de muzică populară : Dumitru Sopon ţi „Jeanine* «Ic Natlianicl Slilkicl ; Ui,45 ' riscul O proHuc|ic a sludinurilor fran
Llnttţiatiliu Mnsuioc . 12,10 Conccrl «Ic
ra") | C U C U I : Fanlnmas („7 N o ie m
ferit de pe urma lor. b rie ") ; Fantoma* ic dezlănţuie ( „ M u i. estradă : I1,3U Imîlnirc cu melodia Mutică uşoară «le Vinrel Huit,a,nu. cele i 22.40 Panoramic ; 22.55 Telejur Tenis
Constantin
Drăghici ji Gcln Mibăilă ;
Aceeaşi lipsă de combativi L O N tA t „K iV ! ji M ilo ", pîciu pco- cîrnrcsc") ; SE0EŞ : D acii („P rnp .rc- pup,ilară ţi interpretul preferat ; I4.I5 17.I0 Ibbib în to! min*»r «Ic Gricg ; nalul de noapte ; 23,05 lnchiilere» emi*
Melodii dedicate primăverii ; I5.U0 Du,
31 un n
tate a man.festal-o şi Comite l»u copil de Unn l.e ic i. p rc ic n la li* *1 c • u l“ ) ; C u m h ilr — Iu com pletare ; iu reper lumi) gnlijtilnr de nmiifă popu 17.3U Cîntâ la mandolină Gngore Kia- Vineri, pe terenurile clubu neret ale României şi U.R.S.S.
A P O L D U L
poartă ia jîo („S e b c ţu l") ;
ziin ; I7.40 Cronica literară «Ic I D Hă-
tul regional pentru cultură şi T e a tru l dc pupud din A ibă Iu lia . i)E SUS : In N o rii spre A la ţka : A L B A lară : Ştefani,, Stere ji Aurel Cure ; bn ; 17,50 Duete din operele ; 18,35 lui sportiv Progresul din Capi Selecţionata noastră este alcă
artă, sub ochii căruia s-au pe IU I.IA : C o m plotul .ambasadorilor — In 15.30 Opera săpiăminii : „Samion ji Melodii îndrăgite c„ l’ompilia Sluian tală încep întrecerile de tenis tuită din I. Santeiu. S. Mure-
Dalii;," de Sainl-S;,cn.« : lfi.l.5 Melodii
trecut aceste lucruri, care au com pletare : A iu i c joseaua (..V ic to vcel,i si nui eu Dor,im Drăghici ji Clau- ji l’cppino «le Capii : 19.05 Uvertura (temea' dintre reprezentativele dr ti- şan şi V. Marcu.
ria ") : A ve n tu rile lu i W cru cr H o it se
.Ştefan cel Marc* «le lacob Mureţinnu;
ajuns să fie cunoscute chiar riile I $i II („2.7 August") ; T I‘ !U $ : «)i» Villa ; IU.-IU Un compozitor de mu Divertisment penlru orchestră «le Mar
şi de către o parte clin cetă Cei 7 din Teba : Z L A T N A : M isiune zici» cnr.ilâ : Duniilru Slnncu ; ) 7.)0 ţian Negrea : 19.30 Noapte bună cop ii :
dc Nicolac
..Atacul dc la Smîrdai»'
ţenii oraşului. Mai mult. orga DEVA : Juana G allo (cin citia to cra tu l r viran «dl narii ; B R A D : Kala lu i (Tube ; (irigorescu Inscripţii lirice dc Radu ..Zapisul* : 20.05 Prime au«li(ii «le ope PENTRU 24 ORE Ciclism
ră : „I.uisa Miller* .Ic Giu'eppe Verdi ;■
C U R A R A H Z A : In liir a r c zi sărbătoa
nele de control financiar in ,,1 'a tria ") j L o to m n iiv a furată (i,A rU “ j i re ; H A Ţ E G : Com isarul ; II.IA : L u noureanu si Dan Grignrcseu ; I7.S0 20 30 Teatru radiofonic. Ciclul . Ma-
Vrem e schim bătoare cu cerul
n«»roj.
tern au sesizai şi în alţi ani S fM E R lA i Se in lîo ip lâ num ai d u m in i m ina verde. Premiere de operă de-a lungul anilor : ejlri ai dramaturgiei universale*, W'il- V o r că«lea p lo i locale V ln ( moderat Cea de-a 10-a ediţie a com Bucureşli-Urziceni (100 km);
„Madame lhitlcrfly* de Puccini ; 13.03
abaterile de la disciplina finan ca — in com pie lurc: S tu p « d jiu |i; H U N E Tribuna radio Intreprimlerilc etalon ţi liam Şbal.cspeare. . Regele Lear*. Tra «lîn sud-vesl Tem peratura în ujonrâ petiţiei cicliste „Cupa F.R.C" vineri ora 15,00: Bucureşti-
D O A R A :
Un m urior în o r jţ — In
ducere si adaptare radiofonică de Mili-
ciară a teatrului, impulîndu-se com pletare : U ri/o n l ş iiio ( ifir nr. 9/6G organizare* ştiinţifică a producţiei ; nea Glieorgliiu (înregistrare realizată în scăde re; rin a va fi cuprinsă in tre 17 va începe joi. La startul pro Giurgiu (100 km); sîmbălă ora
ID.00 O melodic
IS,4U Jurnal iigear ;
'-anducerii acestuia anumite („S lv ic ru rg U liiI") ; lla lm la rlin H cviurjlc pe mlreia ditmncavnastru . 19.30 Melo anul 10,55) ; 2 2 ,3 0 Moment poclic. Ver S» 21 grade ia r noaptea Intre C j i 12 bei vor fi prezenţi, alături de 14,00: Bucureşli-Ploieşti-van-
grade
sume de bani. Cu toate sesiză — l.i c o m p lita n ; D in uâm ini ţi toc dia zilei - „ Tăticul meu' de Petre Mi- suri din volumul „Cele patru anotim cei mai valoroşi rutieri din ţa anta Buftea (135 km); dumini
puri* «le Ion Brad ; 23.10 Smla „Pla
1‘ arcarcu In le riiiâ — !it
(„F la că ra *’) :
rile făcute, lucrurile s-au per com pletare t K cd a(i-n e vlufa („C o n - băiesr i ; 111.33 Concert de melodii rnm5- netele* de Guslav llolsl ; 23,59 Un PENTRU URMĂTOARELE ra noastră, şi cicliştii echipei că ora 10,00 circuit pe slr. Cîm-
..Urusulul
PROGRAMUL I :
petuat in proporţii mai mari, îiru c io ru l” ) ! C A l.A N : T râ n tii : T F - m e lo d iilo r' — muzică ii,narii ; P.IIO Su ursii ; 2 1 .0 0 Mflodii-magaziu ţ 21.Tă nume «Irag — o antitdire. 2 ZILE Bulgariei, care se pregătesc pinei (55 km). Din echipa bul
„Cuvinte «Im bălrîni’ — «louâ scbilc
fără să se ia măsuri 1.1UC : S.000 000 de m a rlo ri : C H l> m arul p re sii : 8.10 „F a ln ic i s u itc li, simfonice dc Ion Nona Oltescu ; 22.2U
l.A R : Femeia în h a la l — In com ple Dnlcune de ş tiri ji ra d io ju rn a le Vremea râniîne schimbătoare cm ce penlru „Cursa Păcii”. Etapele gară se remarcă internaţiona
Lipsa de atitudine, de inter tare : Adam ţi tv a in Fiat lux : PE m u n (ilo r !* em isiune de fo lc lo r ; 8,23 Pabto Cosals interpret al muticii lui 5,00 ; 6,00 i 7.00 j 10.00 ; rul mai mult noros ji temperatura se vor desfăşura după urmă lii Chiri Iov, Bobecov şi Kotev.
venţie holârîlă, împăcarea ce- T R O Ş A N I i O m ul care l-a u c ii pc M om ent poetic — in terpretat de V a le n Hacb ; 23,05 Mutică ujoară. 12.00 ; 14,00 i 10.00 ; 18.00 ; variabilă. torul program: joi ora 15,00 : (Agerpres)