Page 27 - Drumul_socialismului_1967_07

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3893 3

iHBBQEllBSCm I HDD 9 K B ffi DQQ9 {
PROGRAMAREA JUDICIOA­
deosebit deputaţii Octavian tej, Gurasada, Visca, lila. Ele ra şi Vârmaga unde s-au o-
i Din activitatea sfătuitor populare Morgău, Brînduşa Barza şi sînt o urmare firească a do­ xecutat puţine lucrări de în­
cetăţenii Nicolae Hârmaluş,
frumuseţare a localităţilor.
rinţelor locuitorilor
acestor
Toader Tâmaş, Antonie Bur- comune de a-şi face localita­ Surprinde poziţia unor co­
za tea mal frumoasă şl mai bine mitete executive ale sfaturi­ SĂ-(ONDIj IE A REDUCERII
Prefacerile înnoitoare ce se executiv al sfatului popular propunerilor făcute de cetă­ Transpunerea in viaţă eu gospodărită. Deputaţii desfă­ lor populare ca cele din Brâ­
1 simt în localităţile raionului raional, şefii de secţiuni şi ţeni în timpul campaniei e- operativitate a propunerilor şoară o susţinută activitate nişca şi Dobra care, dacă în
2 Uia, sînt rodul hărniciei şi a) salariaţii cu experienţă în lectorele sau la întîlnirile lor făcute de cetăţeni le stimu­ în rîndul cetăţenilor. Ei în­ anul trecut au fost premiate
in cadru) întrecerii patrioti­
entuziasmului cu care masele muncă, au fost repartizaţi pe cu deputaţii. In comuna lează iniţiativa personală, ii deamnă pe cetăţeni sâ con­ ce pe regiune şi pe raion, j DURATEI DE EXECUŢIE
I de cetăţeni muncesc pentru ca comune să răspundă direct Zam, de exemplu, cetăţenii mobilizează la iniţierea altor struiască garduri estetice, sâ
■ satul lor sâ devină mai fru- de activitatea de gospodări­ şi-au manifestat dorinţa de acţiuni. Astfel, după ce au )e alinieze şi sâ spoiascâ fa­ s-au gîndit câ în acest an
mos şi mai bine gospodărit. re şi înfrumuseţare a locali­ a amenaja în centrul comu­ întreprins cîteva acţiuni edi- ţadele caselor. sînt sculite de a mai depune (Urmare din pag. 1) tor se realizează într-un mod
I Nu există sat unde în ultî- tăţilor respective. Tovarăşii nei o zonă verde şi parcul, litar-gospodăreştî şi care au Participarea largă, în ma­ eforturi pe linia înfrumuse­ raţional dîndu-se astfel posi­
j mii ani sâ nu se fi ridicat să, a cetăţenilor din raionul ţării şî gospodăririi localită­ zarea acestor activităţi şl a­ bilitatea sâ se cunoască înlăn­
1 construcţii socîal-culturale ca- Ilia )a lucrările patriotice es­ ţii. Aşa se face câ în aceste doptarea unor măsuri tehni- ţuirea tehnologică a activită­
,j re, pe lingă câ întregesc ar- te ilustrată şi de următoarea comune lucrările patriotice co-organizatorice care sâ con­ ţilor condiţionale de care de­
hitectura nouă a satului, a­ realizare. Din volumul total se desfăşoară cu încetineală, ducă la scurtarea duratei de pinde desfăşurarea normală a
I duc şi preţioase servicii ce- de 4.992.517 Iei economii pla­ sub nivelul posibilităţilor. lucrării, corelarea mijloacelor
• tâţenilor. Alături de casele nificate a se realiza prin ac­ Aceste lipsuri şi altele care execuţie a lucrării. Rezultatul? materiale şi a forţei de mun­
noi, confortabile, se constru­ Stimulăm iniţiativele cetăţe­ ţiunile patrîolice, s-au reali­ se mai manifestă în buna Punerea in funcţiune a obiec­ că in funcţie de rezervele de
I iesc şcoli, cămine culturale, zat pfnâ acum 4 022.285 Ici, gospodărire şi înfrumuseţare tivului siderurgic cu cca. 8-10 timp a activităţilor necntice.
J magazine săteşti, dispensate, adică peste 80 la sută din a comunelor, aparţin şi co­ zile mal devreme. In urma elaborării acestui
1 se electriflcâ noi aşezări. planul anual. mitetului executiv al sfatu­ Elaborarea graficelor reţea grafic reţea, ce constituie un
instrument de analiză pentru
Datoria comitetului execu- nilor în acţiunile de înfru­ Realizările obţinute nu tre­ lui popular raional. Pentru coordonarea şi controlul exe­
tlv al sfatului popular raional buie însâ 'sâ ne mulţumească. viitor va sta în preocuparea cu metode manuale de calcul cuţiei, conducerea întreprinde­
I şl a celor comunale, este de Analiza efectuată recent ne noastră eliminarea neajunsu­ ar fi consumat un important rii n stabilit precis care sînt
■ a sprijini iniţiativa maselor, arată câ nu toate comitetele rilor semnalate şi îmbunătă­ volum de muncă din partea, problemele esenţiale de care
| de a le stimula pe toate căi­ executive ale sfaturilor popu­ ţirea iniregii activităţi. Sub inginerilor şi tehnicienilor. Din depinde respectarea termenu­
le interesul pentru acţiunile museţare şi gospodărire lare comunale depun aceeaşi îndrumarea comitetului raio­ lui final a! acestui important
obşteşti. Cum am procedat strădanie pentru înfăptuirea nal de partid, comitetul exe­ acest considerent s-a studiat, agregat siderurgic. In funcţie
I noi ? Pe baza experienţei an­ propunerilor făcute de cetă­ cutiv va urmări ca aparatul şi aplicat, utilizarea calcula­ de termenul final de punere
* terloare, am acordat o aten­ n R a M n a D R o a n o n n iu n ţeni, iar comitetul executiv său de specialitate şi mem­ torului electronic „Elliott" de în funcţiune au fost luate mă­
I ţie sporită organizării între­ al sfatului popular raional, brii comitetului executiv ra­ la C. S. Hunedoara pentru c- suri privind momentul optim
cerii patriotice între comune nu a reuşit să controleze şi ional. sâ ajute în mod con­ fectuarea calculelor necesare de deschidere a fronturilor de
j şî sate. Comitetul executiv repartizaţi pe comune — şl de a construi trotuare. A- fost finalizate, cetăţenii din sâ îndrume suficient activi­ cret comunele râmase în ur­ lucru, dirijarea resurselor ma­
1 al sfatului popular raional îndeosebi cei care răspund de vînd sprijinul comitetului e­ satul Topliţa au pornit cu tatea de planificare a mun­ mă, sâ-i sprijine pe deputaţi întocmirii acestor grafice. In teriale. a forţei de muncă, pre­
f s-a îngrijit ca planurile de comunele Brânişca, Zam, Gu- xecutiv al sfatului popular mult avînt la acţiunea de e- cii patriotice. Numai aşa se în organizarea şi desfăşura­ urma rezultatelor obţinute s-a cum şi în vederea respectării
lucrări sâ fie întocmite din rasada, Ilia şi Burjuo — au comunal, propunerile au fost lectrilicare a satului. Din cei explică de ce unele comitete rea acţiunilor patriotice în întocmit graficul pentru pro­ dalelor la care construcţiile
I timp. să cuprindă cele mai urmărit ca obiectivele sta­ traduse în viaţă. Frumosul 111.000 lei cit au votat con­ executive cum sînt cele din aşa fel ca acestea să cuprin­ gramarea lucrărilor de con- trebuie predate pentru mon­
• importante obiective care sâ bilite în sesiunile sfaturilor parc a fost reamenajat, s-a tribuţie voluntară ei au şi Dobra şi Lâpuşnic au întoc­ dă întreaga masă a cetăţe­ taj. Rezultatele obţinute pînă
contribuie in mod direct lo populare comunale sâ reflec­ construit o cabană rustică, depus 92.000 leî, procurînd mit planuri uşor de realizat, nilor, sâ corespundă intere­ strucţii-montaj a laminorului
1 înfrumuseţarea şi buna gos- te posibilităţile cetăţenilor s-au plantat tufe ornamenta­ totodată, pe plan local, 49 care nu mobilizează masa de sului legitim a) locuitorilor bluming de 1300 mm Graficul în prezent pe şantierul nou­
* podârire a localităţilor, în ra­ pentru înfăptuirea lor in n- le, s-a amenajat o zonă ver­ stilpi. In curînd vor începe cetăţeni. ca satul lor sâ fie cît mai reţea pentru laminor cuprin­ lui laminor blumîng de 1300
I port cu condiţiile create pen- cest an, sâ corespundă ne­ de pe o suprafaţă de 7.500 lucrările de electrificare. Tot Slab interes în soluţiona­ frumos şi bine gospodărit. de un ntnnâr de 402 eveni­ mm confirmă din nou efici­
■ tru înfăptuirea lor. In ve- voilor actuale şi de perspec­ m p., s-au construit 900 me­ satul, în frunte cu deputaţii, rea operativă a propunerilor TEODOR VASIU mente şî 652 activităţi, calcu­ enţa aplicării metode! de pla­
deiea acordării unui ajutor tivă ale dezvoltării localită­ tri pătraţi trotuare. Toţi ce­ vor lucra la săpatul gropilor locuitorilor şi a mobilizării preşedinte al Comitetului nificare după graficul liniar.
I concret comitetelor executive ţilor respective. tăţenii comunei au muncit şi plantatul stîlpilor. lor la muncă dovedesc şi co­ executiv al Sfatului popular late cu calculatorul electronic.
ale sfaturilor populare co­ Toate acestea au contri­ cu multă ardoare. Dîn rîndul Asemenea acţiuni se des­ mitetele executive ale sfatu­ Conducerea lucrărilor cu aju­ In ansamblul lor lucrările se
I munale, membrii comitetului buit la aplicarea în viaţă a lor s-au evidenţiat în mod făşoară şl in comunele Cer- rilor populare din Furcşoa- raional Ilia torul acestui grafic coordona- încadrează în graficul de exe­
cuţie. S-a terminat racordul
la o s a n D
transfercaruluf, lucru ce tre­
buia sâ se execute în 8 zile.
Cum poate fi mărit ciclul de Programarea specială întocmi­
tă pentru această lucrare, du­
pă care s-a organizat lucrul şi
s-a făcut aprovizionarea
cu
utilizare a produselor materiale, ritmul susţinut de
muncă, au permis executarea
lucrărilor în numai 6 zile.
refractare de deficienţe: calitatea slabă a metodei programării liniare a
Aplicarea în continuare a
noştri ne-au vorbit de o serie
materiei prime, nerespeciarea,
uneori, a procesului tehnologic, proceselor de muncă în activi­
a disciplinei în muncă ş.a.m.d, tatea întreprinderii constituie
Colectivul întreprinderii de litate. Pentru evitarea depre­ — rezerve ale creşterii nivelu­ o problemă de analiză şi stu­
produse refractare din Baru cierii şi amestecării, argila şi lui de utilizare a produselor.
Mare a obţinut an de an succe­ şamota se depozitează pc sor­ Prin urmare, şelilor de brigăzi diu a colectivului de organi­
se în ceea ce priveşte îmbună­ turi într-o hală acoperită. Pen­ şi tovarăşilor din conducerea zare ştiinţifică. împletirea ac­
tăţirea calităţii sortimentelor. tru reducerea conţinutului de întreprinderii le râmîne sâ sta­ tivităţii de analiză a proceselor
In primele cinci luni ale anului fier In argilă s-a trecut la clau- bilească şi să aplice măsurile de muncă cu aplicarea meto­
curent ciclul de utilizare a barea manuală a bulgărilor fe- cele mai eficiente pentru valo­
produselor a fost din nou mă­ ruginoşi. Dar acestea nu pot a­ delor moderne în producţie,
Printre muncitoarele cu rezultate bune în muncă din secţia a IlI-a a Fabricii „Viscoza* din Lupenl se numără şi rificarea lor. de asemenea,
tovarăşa Ana Pop. rit: la cărămizile pentru înzidi- juta prea mult procesul de fa­ le-am sugera sâ caute şi altele, cu hărnicia şi priceperea con­
rea oalelor destinate oţelâriei bricaţie. Prin urmare este nece­ din tot ce le oferă practica şi structorilor noştri va conduce
electrice şi oţelâriei Martin a sar sâ se ia măsuri care sâ la creşterea calitativă a acti­
fost de 11,70 turnări şi respec­ conducă la îmbunătăţirea în­ literatura de specialitate. Oţe- vităţii întreprinderii, exprima­
tiv 8 turnări. De remarcat este săşi a aprovizionării cu mate­ laril aşteaptă cu toată încrede­
trei deplasări la Slmerla, ll s-a faptul câ 98,8 la sută din tota­ rie primă. rea acest lucru. tă în reducerea termenelor de
răspuns că vor prim i utilajele lul producţiei este de calitatea Rezerve interne valorificate execuţie şi realizarea de eco­
respective doar in trimestrul întîi. insuficient există şi la celelalte L. DEM ETER nomii la preţul de cost.
IV. Ce vor mai prăşi atunci ? Despre felul cum au fost do- sectoare. La sectorul fasonare,
Nimeni nu-şl declină nici o bîndite aceste succese, dar mai după cum ne-a relatat tovară­
răspundere in această direcţie, ales despre rezervele existente şul Adalbert Kiss, şef de bri­
Este îndeobşte cunoscut fap­ cooperatorii fiind lăsaţi să se pentru mărirea durabilităţii gadă, pasta vine cu o oarecare
tul că eficienţă activităţii ori­ descurce cum or putea. produselor am solicitat sâ ne umiditate. Dacă presarea pastei
cărui colectiv de muncă este Nu mai puţin lipsit de Im­ vorbească tovarăşii Petru An- se face cînd umiditatea e prea
liotărită, in ultimă instanţă de portanţă este şi modul cum draş, inginer şef. Nicolae Hâl- mare, cilindrii bara-dop fasonaţi
modul cum fiecare ins se a­ unii tovarăşi din cadrul orga­ tăreţu, responsabil C.T.C., Va- crapă, au porozitate mare. ceea
chită dc îndatoririle ce-i re­ nelor agricole In răspunderea silc Rodeam!, Adalbert Kiss şi ce le slăbeşte rezistenţa De a­
vin, de operativitatea şi răs­ se bune, se folosesc pentru re­ mele legate de activitatea a­ cărora cade sprijinul şi îndru­ Alexandru Parac2ai. şeii de ceea. pasta se ţine o perioadă
punderea cu care înţelege să paraţii piese uzate, care nu provizionării unităţilor agrico­ marea activităţii cooperative­ brigăzi. de timp la macerare. Dacă tim ­
îndeplinească sarcinile ce-i mai prezintă nici o garanţie le cu materialele şi mijloacele lor, înţeleg să-şi îndeplineas­ Referindu-se la rezervele va­ pul de macerare e mare, pasta
sînt încredinţate. că atribuţiile încredinţate Ex­ lorificate insuficient, interlo­ se prea usucă şi nu poate fi
în funcţionare ? In schimb, in de producţie necesare. Din pă­ presia reţinută de la preşe­ cutorii au arătat faptul câ dis­ presată corespunzător Deci. o
— La noi se poate spune că procesul verbal de recepţie se cate, nu in toate cazurile or­ ciplina tehnologică nu esle res­
noţiunea de răspundere con­ arată negru pe alb că utilajul ganele însărcinate cu rezolva­ dintele unei cooperative agri­ pectată întotdeauna. La cuptoa­ rezervă importantă în asigura­
produse dc calitate
rea unor
cole pc care o redăm întocmai,
cretă a intrat in drepturile ei după reparaţie, se află in per­ rea unor astfel de probleme fixează cît se poate de suges­ re, de pildă, nu se urmăreşte este respectarea procentului de
depline, ne spunea tovarăşul fectă stare de funcţionare. manifestă răspunderea cuve­ tiv perimetrul artei răspunde­ îndeaproape, pe fiecare schimb, umiditate a pastei. Aceasta nu
CORNEL POPESCU, directo­ Aceasta a fost constatarea la nită. Deseori se fac cheltuieli temperatura de ardere. Defici­ c singura. Uneori, din cauza a­
rul S.M.T. Miercurea. Altfel, rii „concreten : vin, ne dau enţe au existat şi există în res­ numitor defecţiuni, pasta intră
nici n-ar fi posibil să conce­ recepţie, dar in teren ea şi-a inutile cu deplasarea la bazele sfaturi şi pleacă. Sfaturi desi­ pectarea disciplinei în muncă, sub pansonul presei. In acest
pem obţinerea unor indici co­ pierdut valabilitatea. Viciile de aprovizionare, unde dele­ gur că se găsesc destule, im ­ deservirea maşinilor, omogeni­ caz cilindrii bara-dop nu mai
portant este insă ca ele să fie
respunzători de utilizare a ascunse au devenit vizibile gaţii sint puşi in situaţia de a materializate, să-$i găsească zarea echipelor, folosirea tim ­ an dimensiunea cerută. Deci,
tractoarelor. Pentru ca fieca­ după primele brazde. Au apă­ face calea întoarsă, deoarece pului de lucru. Prea puţină altă rezervă care poate fi valo­
re agregat să dea randamen­ rut defecţiunile accidentale, comenzile nu li se onorează concretizarea in rezultate prac­ preocupare a existat în ceea ce rificată mai din plin este asigu­
tul aşteptat, s-au stabilit sar­ inevitabile, susţin unii. In a­ la termenele stabilite. tice In aceasta considerăm câ priveşte calificarea muncitori­ rarea unei funcţionări bune la
cini de producţie concrete'pe semenea situaţii, cei care au — Noi nu sîntem vinovaţi ar consta valoarea lor, numai lor. Din această cauză unele e- toate presele şi efectuarea coit-
fiecare tractorist, s-au preci­ executat o lucrare de mîntu- cu nimic dacă furnizorii nu­ atunci răspunderea‘ concretă chipc au un număr mare de trolului dimensional al produ­
zat de la începutul anului con­ ială şi cei care şi-au dat avi­ ne-au livrat materialele sau puţind fl încadrată In coordo­ muncitori necalificaţi, care nu selor.
sumurile de carburanţi şi pie­ zul asupra calităţii ei „irepro­ utilajele pe care le-aţi solici­ nate bine definite, satisfacţia cunosc procesul tehnologic. Posibilităţi pentru îmbunătă­
se, cu alte cuvinte, volumul şabile" nu mai poartă nici o tat, se scuză tovarăşii din con­ de sine fiind cu atît moi mare, Calitatea produselor ar putea ţirea calităţii produselor refrac­
cheltuielilor la care are drep­ răspundere? Sau, un alt caz. ducerea bazelor. Mai treceţi pe cu cit contribuţia proprie adu­ fi mai bună dacă materia pri­ tare sînt şi la sectorul gazogen.
tul. Asta nu înseamnă totul. La unele brigăzi de tractoare la noi in trimestrele viitoare. să la îndeplinirea unui obiec­ mă ar ii întotdeauna corespun­ Uneori, trecerea arderii de la
S-a urmărit, avind în vedere prisosesc diferite utilaje. Aces­ O astfel de optică este com­ tiv sau altul se ridică la nive­ zătoare — ne-a spus printre al­ un cuptor la altul se face fără
necesitatea unei deserviri co­ te „prisosuri“ fîn răspunderea plet deformată. Iată de ce. Se lul cerinţelor şi al aşteptărilor. tele tovarăşul Vasile Rodeanu, a controla dacă procesul de ar­
respunzătoare a cooperative­ cui se află ?), devin adevărate intim plă ca unitatea să aibă Fără pretenţia de a epuiza şef de brigadă la sectorul pre­ dere este terminat. Sînt cazuri
lor agricole, dacă nu numai surse de aprovizionare ni pie­ nevoie de îngrăşămintele sau comentariile pe tema necesi­ parare. De la E.M. $uncuiuş. cînd nu sc urmăreşte îndea­
volumul, ci şi calitatea lucră­ se pentru alte utilaje care se utilajele comandate in campa­ tăţii şi importanţei răspunderii Fabrica de produse refractare proape temperatura de ardere.
rilor sc ridică la nivelul cerut. defectează în tim pul funcţio­ nia de primăvară, dar comen­ concrete faţă de orice activi­ Baru Mare a primit şi primeşte Cocsul folosit în ultima vreme
Intr-o altă unitate similară, nării. Aşa se ajunge uneori ca zile sosesc după încheierea tate, trebuie arătat că a de­ de multe ori argilă cu un con­ la ardere nu e întotdeauna co­
am intiln it insă fapte care de­ o serie de utilaje noi să nu campaniilor, cînd folosirea lor venit o cerinţă Imperioasă a ţinut ridicat de fier. care pro­ respunzător, are o granulaţie
notă existenţa unei doze rid i­ mai poată fi folosite, fără ca esle pusă sub semnul întrebă­ vieţiit a mersului înainte, ra duce topîturi. De asemenea, în­ prea mare şi nu întreţine bine
cate de superficialitate şi for­ cineva să suporte daunele adu­ rii. Un exemplu concret. fiecare om la locul său de treprinderea refractară din Al­ arderea. De ce?, încă nu se cu­
malism, adevăraţi microbi ca­ se avutului obştesc. Oare nu Cooperatorii din Ciula Mare, muncă să facă totul pentru ca ba Iu 1 ia nu livrează ritmic şa- noaşte.
re îngustează aria răspunderii s-ar putea ca în asemenea si­ raionul Haţeg, au, solicitat cî­ fiecare angrenaj al mecanis­ mota aluminoasâ pentru cilin­ Din dorinţa de a obţine rezul­
concrete faţă de soarta pro­ tuaţii, să fie făcuţi răspunză­ teva prăşitori cu tracţiune a- mului social să funcţioneze Ire­ dri bara-dop. tate mai bune, interlocutorii
ducţiei Cum altcumva s-ar pu­ tori material cei care dau do­ Conducerea întreprinderii
tea numi faptul cînd cu bună vadă de proasta gospodărire şi nimală. Necesitatea sosirii lor proşabil. din Baru Mare a luat unele
ştiinţă la un tractor sau la o folosire a utilajelor ? cel tirziu in trimestrul II nu măsuri pentru a introduce in
maşină, dintr-un spirit exage­ Ca un act al răspunderii con­ mai poate fi contestată de ni­ T NZCOLAESCU fabricaţie materie primă de ca-
rat de economii, in Ioc de pie­ crete trebuie privite şi proble­ meni. Dar, după ce s-au făcut Pentru

cu cititorii fissrî

Pentru a afla dacă mai sînt iectului de execuţie puţurile
posturi la întreprinderea po­ existente trebuiau sâ debite­ l'J.ll Scriituri I j mîcrnfnn: Mirii Da-
ligrafică Hunedoara-Deva, vă ze în total 140 1/s ceea ce re­ Sîmhătă mij; 2d,S() Noipic Imnă. coi>ii: povestea
sfătuim, tovarăşe Romulus vine aproximativ 4-5 1/s puţ. ..Sfnara dc fum "; 1.0.1 (,3 hilul <!e >!m*
bilă sori; I .(IO Muzică dc dans
Muşa, sâ vă adresaţi condu­ De asemenea staţia de pom­
Btildinc dc sliri «i radiojurnale: 3 00
cerii acestei întreprinderi ca­ pare este dotată cu trei mo­ 8 IU L IE 3.:l(l; fi.oti. (î,.10; T.nii fl.oO; n.(n), 13.00;
re nu aparţine de ziar. Din toare electrice din care două l'K O L U A M U L I 7.15 Sinii ;i ru I pre­ 13.00: I li.(IU: 11.(1(1; l'd.OlI; 22.(10; 2-1.00;
cîte am observat articolul a­ trebuie să fie în funcţiune iar sei; 3,()i) Toi înainte (cmiimnc |k-i\(i'u 2.51 (programul I): 7..10, S..10, lO.Od;
pionieri): 3.20 Moment p o d it inlerprc-
părut in ziarul „Făclia" din unul de rezervă. Rău este câ UI «Ic Iviuil U n iţi: 1.2:1 La microfon, 12.00; 14.00; l7,on 10.00; 71.00. 2J.OO;
1.00 (prncrjmul II),
Cluj v-a impresionat mult, to­ funcţionează doar unul, fapt | § Z S 2 2 3 9 8 melodia p re fe rită ; 10. IU (!nrs dc lim b i
II.UJ Revista revis­
varăşe Gh. Marcu. Considerăm pentru care presiunea în re­ spanioli (reluare) 12,15 M ioriţa (relua­
telor economice;
câ nu este necesar să publi­ ţeaua oraşului este scăzută. To­ D LVA : Omul fără pajapori (cinvma- re), 12 35 C iu li Flcnnon Hijnrca ji M a­
căm acelaşi articol şi in zia­ tuşi, dacă ar funcţiona ambe­ lograful ,,Patria") : Nu ii«c dtmn il« rin In n ln tlte ; I3.:5tl In iilo irc cu m elodii
14.-IM
rul nostru. In iegâturâ cu în­ le motoare în circa două ore line (,,A rla “ ); Intîinire la Ischia (grădi­ populari ,i interpretul preferai; Ş lefui
Personaje «lin opere romăiicşii:
trebarea cititorului nostru, puţurile s-ar goli de apă iar nă) ; S IM LR IA : Jandarmul din Saim ilm ..Kala eu jja rm fe ' dc Glieurglic Ou- 1.1.00 Aipccic dc !;i Concursul inter-
Trope* : H UN ED O AR A : Acei oameni
Traian Marian din Petrila, pompele ar lucra în gol. Da­ minona|i în m j]în ilc lor zburătoa­ niiirescu: 15.15 L i niicm fm i orclicslrclc nnlumal dc tenis I ran.iminune dc la
imldcdon (A n g lii) ; II Jn ..La jaic
putem spune doar atîta câ da­ torită presiunii scăzute din i^e- re ; Reîntoarcerea pe pâmloi (..Flacăra*): C on u l l'opcscu şi GeraLI W iljo n ; |(i.;td )>:*>' dc u cci'iiisic*. Kinisinnc —cmictm
l'm ijiun e muxieală tle l i Muicova; 17. MJ
toriile către stat trebuie achi­ ţeaua oraşului, apa trecînd Pentru un pumn dc dolari (,,S>derurgii- S criitori ni secolului X X ; Gcnr-e II t- pcnim pionieri ). şcolari : ld:<0 Telejur­
lul") : Doua lozuri (.,S id e iu rg iitul'‘ gră­
nalul dc scară : 10.57 Muletinu! metenrn-
tate. prin circuitul de încălzire la dină) ; Pc Donul lin iş tii jeria H I (..Con­ eovia; 17.45 ..M in ilrl. m im lrnl i( i mei* lojcir: 21! Ud Tclc eiH'ii'l<i|iCill.i ; 21.dl! (i»n-
— eîoteee populare «Ic dragoste; 11.(15 In
Am primit la redacţie mai centralele termice, prin boilere structorul*) ; TE LIU C : Prima dcailu- jurul globului. ],s.2fl Linii Puica Igiro- ccrtuj dc închidere ;i cclm de :il XII-
fermecate ;
Insulele
zie ;
C A LA N :
multe scrisori din partea lo­ şi aparate de contracurent sc PETROŞANI : Bâl.ilic pentru Şanhai jinuT Alga Florc.scu }i Tonv tlcl M im i­ Ici Concura intcrnatinn.il al (merilor in­
terpreţi dc o|ici';i Tr.-nisiiminne dc la
(,,7
catarilor cartierului Gojdu-De- realizează încă o pierdere de (,.Republica") ; Succes, Charlie I grecul co; 10 00 Conccrl dc melodii v<miâncs(i; •Sofii; 22.00 Kinotii în premierii (muti­
10.5(1 Spori; 2(J.(l(l R.idingizcM «Ic se.i-
Nuiembric") ; LO N EA : Zorba
va în care reclamă faptul câ presiune. In vederea remedie­ (,,M inerul") Gcullemenul dio Corody r l. 2(i..10 O melodic pc adresa duim u.i- ci uşoară): 22 .'10 Kilm jeri.il: Sfintul ;
în unele perioade nu au apă rii acestei situaţii s-a coman­ (,,7 Noiembrie") ; LUPEN I : Rumcran- voaslri: 2I.0.7 Teatru radiofonic serial. 2.1.20 Telejurnalul de nn.iplc; 2J.50 Te-
Douăsprezece scaune* dc III si l’etrov
U R IC A N I :
caldă şi rece. In răspunsul Co­ dat un studiu tehnico-econo- gul (,,C ultural") ; DARDATENt : D ra­ — seria a V f-a ; 22.1.1 Romanic dc Mar* leaporl.
învinge ;
gostea
Bar­
mitetului executiv al Sfatului mic pentru o nouă sursă de cagiul ; A LBA IU L IA : Dra- careta Xenopol >> Ionel Ilijc s c ii-O ir-
popular al oraşului regional apă, studiu ce se află la Sfa­ 6ă D rîgilfc ; Apelul (,,Victoria") ; <lă; 22,45 M m niiit pudic. ..N opiilc dc
Deva se arată printre altele : tul popular al regiunii Hune­ Clinele din Baskerville (,,23 Au- farmec p lin e '; 23. iO U ndi veseli, 2.(12
Muzică dc dans
gu.l") ; TEIUŞ : Juana Galo ; Z L A T -
„Lipsa de apă la etajele supe-v doara. urmînd a se întocmi NA : Aventurile lui W crncr H oll ; PROGRAMUL II: 8.20 Cînlcce dc
rioare ale blocurilor se dato­ proiectul de execuţie. De ase­ SPDE$! Jandarmul dc la New York sccciij : 1.35 Al V lll-le n concurs al for-
rează următoarelor motive: La menea, pînă la construirea noii (..Progresul'*); Singurătatea alergătorului m oliilor artistice de a n tilo ri: ') 20 I ile ruNI'KiJ 24 OUE
surse de apă s-au făcut studii decursă lungă („Sebeşul"); A P O l.D U L «Ic legendă: M ihai Vodă si călăul: 10,:I0
cele 14 puţuri existente la sta­ DE SUS; Vremea zăpezilor ; ORAŞTIE : Cipoilnpcrc ale litera tu rii ; ..llila d c lc Vreme n cit abilă cu cern! temporar
pentru a se lua măsuri în ve­ pudului rătăcitor «lin veacul dc m ijlo c :
ţia de pompare debitul de apă Nimeni nu voia si moară ; Un morfor nnroj Vor cădea ploi locale sub fnrmă
derea amplificării sursei la 1-raneois V illu p *; 11,15 Călătorie iu is­ <le averje de ploile. Vint slab pînî la
este insuficient. Conform pro- staţia existentă". în oraj (..Patria") ; Escrocii la mănăsti­ toria c iv iliza ţie i; ,,Comori ale Muzeului moderai <|,n sud si .uid-cst. Tempera-
re („Flacăra") i CUGIR i Umbrele stră­ ncuekenlhal din Sibiu* ; 1.3.;I0 dc lu r.1 în uşoara crejiere. Minimele vor fi
moşilor uilaŞi (..7 Noiembrie") ; Balada concediu* — imuică uşoară; 15,.30 Revis­ ciiprmsc intre 12 si 11 grade iar maxi­
ta revistelor literare 10 15 Nestemate mele între 23 şi 20 grade.
din H evtunk (..Muncitoresc") ; Nu sînt folclorice, 1(1.10 Ciută Margareta Pi.sli-
copaci pe s lra d i (grădina „7 Noiem­ ru si Hervc W 'illard 17.53 Melodia săp-
brie") ; Parisul vesel (grădina ,,Stadion lum inii ; M a re a ciulă* «Ic Paul Urmu-
zescu; ll.d tl Solisii dc muzică uju.iră ; I’KNTRII UKMATCMKPLE
U .M .C .4'); BR AD: Neveste periculoase; l-.lcna Nejgo A lin Norcanu, Pred Hm»-
La tragerea din 7 iulie 1967 10, 88. 26. 59, 23. 15 G U R A B A R ZA : Cenuşa — seriile I şi II; guslu si M uriel Bianchi ; 13,22 Medalion t 7JI.E
au fost extrase următoarele 34, 20, 27, 43. 58. 89 H A ŢE G : Cim aţpn; IL lA r Barbă ro- muzical: Tlieodor Lupii; 10 10 Pagini de
Joc pâdurenesc din satul Ruda. Foto : I. TEREK numere : Fond de premii: 821.993 lei. nure^ popularitate din creaţia etasiedur Vreme călduroasa cu cerul noros Vor
|ie — ie riile I fl II.
n o jţri: M ihai Eanineicu — ,.Postume*; cădea ploi locale.