Page 31 - Drumul_socialismului_1967_08

TOVĂRĂŞII CHIVU STOICA
P R O L E T A R î D IN T O A T E ŢA RlbR , U N I Ţ I - V A I

SI ION GHEORGHE MAURER AU PRIMIT

PE AMINTORE FANFANI

; Preşedintele Consiliului de general- adjunct al relaţiilor alâ, au participat Corneliu Mâ­
Stat al Republicii Socialiste culturale. nescu, ministrul afacerilor ex­
România, Chivu Stcjca, a pri­ terne, Vasile Şandru, adjunct
mit miercuri, dupâ-amiazâ pe Preşedintele Consiliului de al ministrului afacerilor exter­
ministrul afacerilqr. .externe al Miniştri; al Republicii Socialis­ ne, Mircea Bâlânescu. ambasa­
Republicii Italiene, : Amintore te < România, Ion Gheoi'ghe dor, director în M.A.E., Cornel
Burtică, ambasadorul Români­
O P ) Ăl COMITETULUI REGIUNII HUNEDOARA ÎL P CD. SI Al STATULUI POPULAR REGIONAL Fanfani. . , Maurei, a primit miercuri la a- ei In Italia.
miazâ, .la Predeal, pe ministrul
La întrevedere, >egreta- des­
făşurat într-o .atmosferă .cor­ afacerilor .externe al Italiei, A­ Au (ost de laţâ Niccolo Mos­
dială au participat' Grigore . mintore Fanfani, care face o cato, ambasadorul Italiei la
Geamânu. secretarul Consiliu­ vizita oficială in ţara noastră Bucureşti, Roberto Gaja. di­
lui de Stat. Corneliu Mânes- la invitaţia guvernului român. rector general al afacerilor po­
ANUL XIX. NR. 3921 JOI 10 AUGUST 1967 4 PAGINI - 25 BANI cu, ministrul afacerilor exter­ Cu acest prilej au (ost abor­ litice, Luigi Valdeltaro della
ne, Cornel Burtică, ambasado­ date o serie de probleme de in­ Rocchetta, director general ad­
rul României în Italia. teres reciproc privind sta­ junct al relaţiilor culturale, şi
diul actual şi de perspectivă al
Au luat parte, de asemenea relaţiilor dintre România şi I­ alte persoane oficiale italiene
care însoţesc pe ministrul afa­
Niccolo Moscato, ambasadorul
NODUL PREFERENŢIAL Gaja, director genetul al afa­ talia, precum şi unele aspecte cerilor externe al Italiei.
Italiei la Bucureşti. Roberto
ale situaţiei internaţionale ac­
Preşedintele Consiliului de
cerilor politice, Luigi Valdet- tuale. Miniştri a oferit apoi un de­
La întrevedere, care s-a des­
jun în onoarea ministrului a­
taro della Rocchetta, director făşurat într-o atmoslerâ cordi- facerilor externe al Italiei.
DUCE LA NIREALIZAREA In continuarea vizitei în ţa­ Ar oferit un dineu, în saloanele Dumitru Bejan, prim-adjunct
ra noastră, ministrul afacerilor
externe al Italiei, Amintore ambasadei. în onoarea minis­ al ministrului comerţului ex­
exlerne al
trului afacerilor
ad­
Costin Nădejde,
terior,
Fanlanî, împreună cu persoa­ Republicii Socialist.1 România, junct al ministrului învăţâ-
PLANULUI SORLIPIL .'TAL nele oficiale care îl însoţesc, a Corneliu Mânescu. Constantin mîntuluî, Nicolae Bozdog. pre­
făcut miercuri dimineaţa o că­
şedintele Colegiului
O. N. T.,
Au luat parte
lătorie pe Valea Prahovei.
Cornel Burtică, ambasadorul
In drum. oaspeţii italieni •Searlat, ministrul industriei României în Italia, reprezen­
Boabă,
Alexandru
chimice,
In primele şapte luni din a­ sînt în restricţie, apoi trebuie După cum' se poate vedea, s-au oprit la rafinăria Brazi, ministrul petrolului, NicoJae tanţi ai conducerii altor mi­
cest an colectivul Întreprinde­ să pregătim producţia anului posibilitatea Yecuperâi ii restan­ unde au fost întîmpinaţi de Giosan, preşedintele Consiliu­ nistere şi instituţii centrale,
rii Jorestiere Petroşani şi-a de­ viitor, care angajează braţe de ţelor la sortimente este pusă ing. Nicolae Mărculescu, direc­ lui Superior al Agriculturii. oameni de ştiinţă şi cultură,
păşit planul producţiei globale muncă, .utilaje. La buşteni de sub semnul întrebării chiar (le tor general în Ministerul Pe­ . Pompiliu Macovei, preşedinte­ funcţionari superiori din M.A.E.
cu 2 la sută, iar a) productivi­ gater din răşinpase e posibil să către unele'cadre'cu munci de trolului. şi ing. Bujor Olteanu, le Comitetului de Stat pentru In timpul dineului, care s-a
tăţii muncii cu 3 In sută. Dacă recuperăm restanţele numai răspundere. Inginerul loan Bu- directorul general al rafinăriei. Cultură şi Artă, Adrian Dimi- desfăşurat într-o atmosferă
ne-am opri numai la aceşti doi dacă vom monta un funicular liga spunea că recuperarea res- Au fost vizitate instalaţiile caldă, prietenească, Amintore
indicatori sîntem tentaţi să a­ în parchetul Răscoala... lanţelor la ■ buştenii- de gaier de distilare atmosferică şi în triu, ministrul justiţiei, Ion Fanfani şi Corneliu Mânescu
preciem că în perioada aminti­ — La sortimentele unde res­ din răşinoase este condiţională vid, complexul de reformare Pas, preşedintele I.R.R.CS, au rostit toast iu i.
tă a existat o‘ preocupare sus­ tanţele sînt mici este posibil să de montarea unui funicular în catalitică şi noile instalaţii de
ţinută pentru obţinerea „unor ne îndeplinim planul anual, la parchetul Răscoala. Rezolvarea cracare catalitică.
rezultate superioare. Lucrurile celelalte; va li toarte greu — acestei probleme însă, se tără­ La încheierea vizitei-, minis­ Decorarea
însă nu stau chiar aşa. De! ce ?; ne-a spus inginerul Nicolae gănează, N ici pînă în prezent trul de externe al Italiei a lui Amintore Fanfani
La producţia marfă sarcinile Şlclan, şeful serviciului pro­ nu este terminală documenta­ semnat în Cartea de onoare a
de plan au (ost îndeplinite doar ducţie. La lemn de mină, la ţia şi nu este pregătit terenul rafinăriei, a mulţumit pentru
in proporţie de 90 la sută, iar lemn de fag şi la buşteni, de pentru montarea funicularului, primirea cordială făcută şi a cu Ordinul „Tudor Vladimirescu”
la IC sortimente din 26 s-au fag pentru gater, recuperarea iar utilajul cu pricina lipseşte. felicitat colectivul rafinăriei
înregistrat restanţe : 4.500 m c. este pusă sub semnul întrebă­ Recuperarea restanţelor a pentru rezultatele obţinute în
la buşteni de fag. 4.350 m c. la rii. fost şi este-frîoatâ şi de alte producţie, urinei muncitorilor, ci. I
lemn de mină, 2.000 bucăţi — Vom face totul să recupe­ deficienţe. ■ De pildă, fierăstra- tehnicienilor şi inginerilor de
, traverse normale, 6 300 tone răm restanţele — ne-a relatat iele mecanice nu au fost folo­ aici noi succese în activitatea
lemn de foc fasonat în steri ş a. .tovarăşul Nicolae Muntean, şe­ site la întreaga capacitate.'Pe lor. . Prin Decret al Consiliului de
Ne-am interesat (Încă restanţe­ sul serviciului plan. Va fi greu luna iulie ele şi-au îndeplinit ★ Stat al Republicii Socialiste şl popoarele noastre, la asigu­
le pot li recuperate. Iată cite- însă. La uncie sortimente în planul doaivîn ■ proporţie de 76 Miercuri seara ministrul a­ România a fost conferit Ordi­ rarea păcii şi seauritâţii inter­
va păreri : loc ca restanţele să scadă, cresc. la sută. La fasonatul lemnului facerilor externe al'Republicii nul „Tudor Vladimirescu" ci. T naţionale.
— E greu să mă pronunţ — In primul trimestru la lemn de de foc fierăstraiete mecanice Excelenţei Sale domnului A-. Jnalta distincţie a fost în-
ne-a relatat inginerul loan Ba­ mină aveam o restanţă de 1000 s-au folosit sub"50 la sută. A­ Italiene, Amintore Fanfani, a mînată eminentului om de stat
liga, inginer principal la servi­ m c:, acum- este de 4 300 m c., ceasta in condiţiile-în care în­ mintore Fanfani, ministrul a- italian de către ' preşedintele
f a ceri lor externe al Republi­
ciu) mecanizare.-Personal sînt âa lemn de foc de 5 140 tone, iar treprinderea are o restanţă de Aspect din laboratorul de cii Italiene, pentru contribu­ Consiliului de Stat a! Republi­
cam scepl-ic. Este adevărat că acum este de 6 300 tone. Şi a­ 6 300 tone lemn de foc, iar în analize al Fabricii de conserve ţia activă adusă Ia dezvoltarea cii Socialiste România, Chivu
din Haţeg unde laboranta Cor­
pînă la slîrşilu! anului mai sînt semenea exemple aş mai putea nelia Neiconi execută analiza Cxpozîfie retrospectiva Si întărirea legăturilor de prie­ Stoica, cu prilejul prim irii la
da. In condiţiile acestea, nu: L. DEIMETER
5 luni. Timp ar fi, dar în a­ ştiu cum vom puica recupera substanţelor' uscate. tenie şl cooperare intre ţările Palatul Consiliului de Stat;
ceastă perioadă unele parchete restanţele... (Continuare în pag. a 3-a) Foto : V. ONOIU In sălile Muzeului ‘ de Artă ' al Republicii Socialiste
România s-a deschis miercuri la amiază o expoziţie retros-
. pectivâ de artă plastică cu prilejul împlinirii, a 50 de ani de Decorarea lui Corneliu Mânescu
la eroicele bătălii purtate deţarmata română 'la ' Mărâşeşti,
Mărâşti şi Oiluz. Şîr:t expuse peste 100.de lucrări de pic­
La Centrala IN R A I O N U L I L I A tură, sculptură şi grafică aparţinind unui mare uuimâr de
artişti plastici. ■ cu o înaltă distincţie italiană
termoelectrică Deva La deschiderea expoziţiei, în prezenţa unei numeroase-
asistenţe, acad. Ion Jalea,' preşedintele Uniunii Artiştilor
Preşedintele Republicii Ita­
A început turnarea UNELE UNITĂŢI AU TERMINAT Plastici, a rostit un cuvînt inaugural. liene, Giuseppe Sarng.itt, a Cinci a Ordinului „Meritul
„Expoziţia, al cărei vernisaj are loc astăzi — a spus vor­
Italiene",
Republicii
pentru
fundaţiilor la baraj bitorul — este alcâtuîiâ clin lucrări realizate de artişti din conferii ministrului afacerilor contribuţia adusă la dezvolta­
exlerne al Republicii Socialis­
toate generaţiile.- Ea dovedeşte incâ o dată cît de bogate sur­
rea prieteniei dintre Italia şl
se de inspiraţie râmîn pentru artiştii piastici, şi nu numai te România, Corneliu Mânes­ România, la cauza păcii şi co­
Pe ■ şahi ierul . Centralei pentru.ei. paginile eroicei, istorii a poporului nosthi". cu, titlul de Cavaler al Mani laborării internaţionale.
lei moelcctnCe :|in -Deva a ARATURILE, IAR ALTELE înalta distincţie o fost în-
începui turnarea fundaţiilor, mînală de Amintore Fanfarti,
Ja bnrajuJ care, se constru­ ministrul «facerilor externe al
ieşte pe rîul Mureş. AeeSt t EXAMENUL Republicii Italfene. ■
important obiectiv — care sînt întîrziale din cauz^ in­ (Agerpres)
va asigura un debit de apă suficientei preocuparea unoi'
constant — va avea o lun­ au Început consilii de conducere penlru e­ METALURGICILOR
gime de 125 metri liberarea terenurilor/deţ snapî
Constructorii vor forma sau de paiele rezultate de la
„corpul barajului" din tur­ In cooperativele agricole din puşnic, Roşcani si altele. Aici combine,- cit1 şi ilipsei» de . Irrac-
narea a 20.000 m c. betoa- raionul Ilia strînsul recoltei de s-au arat între liO-'Jâ de hec- loai e. Numai aşa v se explică Minunile
grîu şi orz s-a efectuat într-un tare, ceea ce reprezînlâ de de ce la cooperativş agricolă
timp relativ scurt. Aceasta şi fapt 70-B5 la sută din supra­ din Fintoag au fost arate pînă Cum se poate obţine o viteză
datorită antrenării unui nu­ feţele stabilite. Cu toate aces­ la 6 august doar 3 .hectare din
măr sporit de braţe de muncă tea, realizările medii la nivel cele 00 planificate, la Bejan 12
Noi obiective In con­ la seceriş. După terminarea de raion sînt sub posibilităţi. din 110 hectare. Arături pe Nepalului
suprafeţe destul rle mici au
recoltărilor, for(e importante Tovarăşul inginer Liviu Ar- cole din Hărău, Dnmnotnc şi cît mai mare de laminare ?
realizat şi cooperativele agri­
strucţie la I.M. Deva nu fost dirijate la eliberarea dean, vicepreşedinte al consi­
terenurilor de paie, in vederea liului agricol raional, preci/ri: Pină in 1948, Nepalul cen­
Veţel. Aici lucrarea unuititâ
Pe lingă lucrurile de in­ executării arăturilor Acolo un­ „Dacă seceratul cerealelor s-a efectuat pe 26: 20 şi res­ Cînd a fost pusă această în­ nuităţi ori treceri suplimenta­ sini automatizate, toate celelal­ tral jiu fusese vizitat decit
vestiţii ce se execută la ex­ de consiliile de conducere şi păîoase s-a executat destul de pectiv 14 hectare. trebare unor şefi de secţie, ca­ re prin cajele laminorului. Evi­ te operaţiuni de bază sînt me­ de vreo 50 de europeni. Ani
ploatările aparţinind Între­ specialiştii nu acordat, impor­ operativ, nu acelaşi lucru se dre tehnico-inginereşti şi mun­ dent că în asemenea condiţii canizate şi executarea lor de­ de-a rindul, Nepalul pqrea
prinderii miniere Deva. şi tanţa cuvenită acestei lucrări poate spune despre arături. Nici la cooperativa agricolă citori de înaltă calificare de la simultaneitatea barelor lamina­ pinde nemijlocit de gradLil de prea îndepărtat şi şliam prea
la uzina de preparare a mi­ deosebit de importante s-au Faptul că pînă în ziua de 0 din Leşnic situaţia nu este mai C. S. Hunedoara am avut în te nu mai poate fi sincronizată calificare, de aptitudinile şi de­ puţin despre el. Autorii de
nereurilor cuprifere se află obţinut rezultate bune. august au fost arate numai 1531 bună. Din 75 hectare au fost vedere mai mulţe,considerente, şi pauzele demers în gol afec­ prinderile fiecărui om. $i în a- cărţi H dădeau epitete, ca „In
în lucru o serie de noi o­ La cooperativa agricolă din de hectare din cele 3000 pla­ arate doar 15. Tovarăşa Ni- vizînd în final folosirea mai tează în mod direct productivî- ceastâ direcţie există încă basme , „fantastic", 11 denu-
biective. Printre acestea se Sîrbi, care s-a situat printre nificate, demonstrează că trac­ colina Trandafir, inginera co­ bună a capacităţilor existente tatealaminorului. Noi am făcut multe rezerve nevalorificale. meau (ara încuiată cu şapte
numără un siloz pentru mi­ unităţile fruntaşe la recoltări, toarele existente în număr de operativei ne spunea : şi sporirea pe această bază ’a şi un calcul din care rezultă Numai (a predarea şi prelua­ lacăte Totuşi, in această ţa-
nereu care va mări capaci­ pînâ la data de 6 august s-au 60 nu au fost utilizate la în­ „Au fost luate măsuri pen­ producţiei de laminate. Proble­ că dacă ţoale semifabricatele rea schimburilor se pierd 15-20
tatea de însilozare la mori­ slrîns toţi snopii şi paiele re­ treaga lor capacitate. Ce-i tru eliberarea grabnică a te­ mele tangente ale * întrebării ar fi de dimensiuni optime s-ar de minute.
le cu bjle cu 25 la sută, o zultate în urma combinelor. drept, în zilele de 5 şi 6 au­ renului, de paiele rezultate de noastre, îmbracă prin urmare putea lamina în plus 2 500 — In răspunsul dat de şeful
şcoală cu două să!» de cla­ S-a creat astfel un front larg gust au fost arate 540 de hec­ la combine şi a snepilor de o diversitate de aspecte pe ca­ 3.000 tone metal în fiecare lună secţiei am sesizat, că uneori, PE TOT
să destinată organizării de lucru pentru mecanizatori. tare. fiind practic dublate vi­ grîu. Cu ajutorul a trei prese re participanţii la' examen sînt — La condiţiile şi posibilită­ modul de întreţinere, reparare G LO BU L)
cursurilor de calificare şi Cn urmare a condiţiilor asi­ tezele de lucru planificate, dar au fost balotate toate paiele şi chemaţi să le rezolve, să vină ţile existente clini se poate to­ şi exploatare a laminorului es­
de ridicare a calificării pro­ gurate, a colaborării dintre bri­ dîn 26 iulie şi pinâ la 3 august se lucrează din plin la evacua­ cu propuneri şi sugestii valo­ tuşi îmbunătăţi aproviziona­ te de slabă cahtate. De aceea
fesionale a muncitorilor. găzile de cîmp din cooperati­ s-au realizat în medie zilnic rea acestora de pe terenul ce roase. rea ? am solicitat şi părerea ingine­
Tot pentru 1. M. Deva vă şi brigada de tractoare, a- numai cîte 76 hectare, repre­ trebuie arat. Totodată, cu a­ O datâ.fixat cadrul răspunsu­ — A chialui blum ing de 1000 rului principal Cornet (VTuntea-
vor începe în curind lucră­ râturile s-au realizat într-un zentând doar jumătate din sar­ jutorul celor R atelaje a fost rilor, să (lămcuvîntul primului mm este Lin loc îngList în flu ­ nii : ră erau puţine lucruri ca fn
rile de construcţie a unui ritm susţinut pe toate cele 102 strînsâ ia arie mai bine de interlocutor : xul tehnologic şi pînă la in tra­ — Cînd este vorba de creş­ basme. Aici s-a păstrat, ca
grup şcolar minier format hectare planificate. Cu rezul­ cina stabilită". jumătate din recolta de gnu. Ing. Vaier Marlineae, şeful rea în producţie a noului la­ terea vitezei de laminare, a­ într-o rezervaţie, plnă in zi­
din şcoală, cămin, labora­ tate bune se prezintă şi coope­ Pe lîngâ cele arâlale, mai S-au eliberat în total circa 50 secţiei laminor 650 mm. — m inor de 1300 mm, neajunsuri­ gregatele şi instalaţiile dau lele noastre, o adevărată e­
toare şi ateli'ere. rativele agricole din Boz, Lă- trebuie să notăm că arăturile de hectare". Creşterea vitezei de laminare, le şi greutăţile intîm pinate nu tonul. pocă medievală. întreg pă-
Şi totuşi arăturile s-au rea­ dar mai ales asigurarea linliî vor pufpa fi înlăturate complet. La ce nivel şi cit de bun es­ min.tul nepalez este stăpinit
lizat pe o suprafaţă desiul de ritm normal şi constant de lu­ Există în schimb o altă soluţie te acest „ton" ? de feudali. Reprezentanţii ce­
mică. In ziua de 7 august lu­ m i este condiţionată de mar destul de avantajoasă : diversi­ — Mai iutii, cîteva conside- lei mai mari familii — Rajia
mulţi factori. In primul rînd
cra în cîmp numai un tractor, este necesară aprovizionarea ficarea utilajelor de turnare în raţiuni de principul. Dacă sche­ — au acaparat de fapt pute­
în timp ce alte trei, care' ,nu cu blumuri de secţiLine şi lun­ oţelârii. Susţin aceasta pentru mele de laminate sînt automa­ rea regelui şl au ocupat timp
se foloseau la baloîatul paie­ gime optimă, corespunzătoare că actualmente sînt doar cîte- tizate, deci fixe. asta nLi în­ de peste 100 de ani toate pos­
lor, stăteau;!? va tip u ri de lîngotiere. seamnă că este exclusă orice turile mat importante in stal,
profilelor stabilite in progra­ — Lucraţi în mod curent la au asuprit ţara. Pină la în­
Ţinmd seamă de faptul că mul de laminare. Practic parametrii proiectaţi ? psibilitate de intervenţie a o-
la cooperativa agricolă din însă, nici jumătate din produc­ — In anumite compartimen­ muîui Dimpotrivă. Dacă agre­ ceputul secolului nostru jnai
Leşnic vor urma sâ fie îrisă- ţia unei luni nu se realizează te da. gatele dau tonul, omul este exista aici sclavia: pe stră­
minţate 35 de hectare cu grîu în condiţiile dorite şi prevăzu­ — De ce nu cu tot lamino­ totuşi vioara întîi zile oraşelor se puteau ve­
dea trecind oameni încătu­
după cereale pâioase este ne­ te Semifabricatele fiind de rul ? * S. TRUTA şaţi in lo nţ uri.
cesară impulsionarea arături­ dimensiuni maî mici sau su­ — U<n răspuns direct este
In baza unui acord cu co­
lor. pradimensionate sîntem nevo­ puţin mai dificil. Cu excepţia lonialiştii englezi, guvernan­
P. AUREL iţi să laminăm fie cu disconti­ schemelor de lam inare care (Continuare in pag a 3-a) ţii ţării furnizau arjnatei co­
loniale engleze soldaţi gurkhi
recrutaţi din rindurile ţăra­
nilor săraci, primind în
schimb pentru fiecare tînăr
CORECTITUDINEA PUSA LA ÎNCER­ cile 25 de lire sterline.
Funcţionarii superiori ne-
palezi călătoreau pînă , ia
Katmandu, capitala ţării, in
litierie acoperite, purtate pe
— Avem un televizor de­
CARE DE UN.... TELEVIZOR vi-1 aducem ? căjările de munte dc oameni.
fect în maşină, putem sâ
Pe aceleaşi cărări erau trans­
— Desigur... portate şi automobilele cum­
L-am aşezat cuminte pe părate din străinătate pen­
Noi, ca simpli cetâteni, le verifica potentele profesi­ ne-ara adresat au dovedit masa de „operaţie". L-a pre­ tru cirmultorii ţării şi chiar
vedem în lucrătorul din coo­ onale cit pentru a le con­ multă corectitudine, solici­ luat tehnicianul Vâleanu şi monumentele turnate pes­
peraţia meşteşugărească stata sincera devotalie tbţă tudine şi bun simţ pro­ Bucur, abia de o zi angajat. te hotare, care urinau să fie
omul. prietenul, dacă vreţi, de încrederea noastră, am fesional. Cu ochi de experţi — Puteti merge să beţi un instalate in pieţele din Kat-
care ne ajută cu solicitudine şi cu rapiditate, lucrători ca suc. să serviţi o îngheţată, mandu. Abia in 1956, capitalp
ori de cîte ori avem nevoie. Nicolae Pâleanu din Haţeg, pînă-1 dibuim, ne-a zis tină- Nepalului a fost legată prin-
El este meseriaşii!, cu o Walther Mfiller din Sebeş, rul Werner Herold, şeful tr-o şosea de lumea exteri­
funcţie socială apreciabilă, Raid loan Ripoşan din Călan şi unităţii. oară.
care ne efectuează micile sau alţii ne-au servit prompt şi Ne-am „conformat1' indica­ Pînă in anii '40, în Nepal
marile reparaţii ale tuturor corect. ţiilor. Exact )a ora stabilită nu existau tipografie, post de
obiectelor de uz casnic, gos­ In drumul nostru am întîl- ne-am prezentat iarăşi. Tele­ radio-emisie, cinematografe
podăresc sau vestimentar. plimbat în calitate de cli-t nit însă şi cîteva distonante, vizorul funcţiona ireproşa­ Si nici măcar o legătură prin
De aceea tofi oamenii de enti anonimi un televizor ceea ce, mărturisim tot sin­ bil. Ne-a interesat preţul re­ po$tă cu celelalte ţări.
bună credinţă văd fn el un marca „Cosmos I" prin cî­ cer, ne-a determinat să con­ paraţiei. Tînârul tehnician Cu 16 ani in urmă, la 18
ajutor, un prieten care preia teva unităţi de reparaţii din cluzionăm si să punem sub încă nu cunoştea tarifele. De februarie 1951, ln viaţa Ne­
oarecum funcţia medicului regiune. Bineînţeles că tele­ semn de întrebare cinstea şi aceea s-a adresat unei co­ palului a avut loc o cotitu­
pe un cli totul alt plan al vie­ vizorul avea o defecţiune profilul moral profesional al lege, pe nume Emilia Ca- ră istorică: în urma unei in­
ţii cotidiene. Il investim cu provocată de noi, iar preţul lucrătorilor cu care am avut raşcă. surecţii armate a patrioţilor
încredere, de multe ori II pentru remedierea ei ne era de-a face A. OARGA nepalezi, familia Rana a fost
facem chiar părtaşul anoni­ binecunoscut .. Orăştie. Am sosit seara, A. POPESCU răsturnată de la putere şi
melor noastre bucurii sau Mărturisim sincer că ma­ cu o oră înainte de închide­ tehnician ţara a pornit pe calea dez-
necazuri. Nu atît pentru a joritatea lucrătorilor cărota rea unităţii. (Continuare în pag. a 2-a)
Mecanizatorii Ihe Mogoşan, ihe Rusii şi Simion Dascăl execută arături de vară pe tarla­ O. V.
lele cooperatorilor din Turdaş (Continuare in pag. a 4-a)
V