Page 9 - Drumul_socialismului_1967_09

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3940

Concursul de jocuri distractive

Monoverb (5-8) D e-ale vieţii

<H>
GILCOI IZIDOR
FIŞIER primul satelit artificial al Vllcele Bune
C&sida m agnetică Lunii, aparatul cosmic sovie­
tic „Luna-10". S-a conslatat
că in perioada apropiată de
luna plină, fn decurs de a­ Pătrat silabic
Linoleum a P ăm intului proximativ 120 de ore, Luna
trece prin cimpul magnetic
lipicios al Pămintului. Prin urmare,
el se întinde cel puţin ptnă
la orbita Lunii şi lungimea
Specialiştii sint de părere forţă din acest clmp slut renţi inelari. EI creează clm­ sa ar fi de minimum 370.000
Sentinţa tribunalului a că unul din evenimentele ce­ două fascicule de linii drep­ pul magnetic alungit de-a
răsunat olari Ghlfor Vlorel, le mai interesante din ulti­ te. In partea nordică (de sus) lungul liniei Soare-Pămint. km. Măsurătorile cele moi ORIZONTALI 1) Mare poet autorul cugetării : „Doar o
fost angajat la Trustul re­ mii ani ii constituie desco­ a cozii, ele sînt îndreptate Pentru prima oară, existen­ recente au dus Insă la con­ român, autorul poeziilor: viaţă trăită pentru alţii este 0
de
este vorba
statarea că
gional de construcţii, şan­ perirea unei formaţii mari, spre Pămint, iar in cea su­ ţa cimpului magnetic a fost 500.000 km. „Viaţa", „Steaua vieţii", „V ;aţa viaţă care merită a fi trăită"
tierul nr. 1, ie condamnă necunoscute pînfi in prezent dică (de jos) — tn direcţie stabilită de oamenii de şti­ Probabil, coada magnetică, mea fu ziua", „Uşoare sînt vie­ — Cu viaţă ; 2) Autorul maxi­
la 4 luni închisoare corec- şi CBre a căpătat denumirea contrară. Intre ele există un inţă americani cu ajutorul ţile multora" — Indispensabilă mei : „O viaţă de om nu poate
ţională, pentru delictul de de „coada magnetică a Pă- „strat neutru" în care cîm- satelitului „IM P -l" la o dis­ umplută cu fluxuri neobiş­ vieţii ; 2) Autorul poeziei „O fl pusă în cumpănă nici cu toa­
nuite de particule încărcate,
delapidare. Cum a ajuns mîntului". S-a constatat că pul magnetic sc apropie de \ tanţă de 200.000 km de Pâ* exercită o influenţă consi­ viaţă" — Poet rus, autorul poe­ te bogăţiile lumii" — Autorul
aici ? planeta noastră se află, cum zero, iar fluxurile de parti­ mînt. Teoreticienii conside­ derabilă şi asupra procese­ ziei „Tot ce scoate viaţa la aforismului 1 „Viaţa este un
Lucra în Deva, la con­ s-ar spune, pe axa unui ci­ cule Încărcate sint cele mai rau că, in realitate, lungimea lor geofizice in regiunile po­ iveală" ; 3) Nota redacţiei. — dar pe care îl merităm numai
strucţia unul cămin pentru lindru uriaş care se întinde mari. sa poate fi mult mai mare, Ocroteşte şi salvează vieţi — atunci cînd LI dârulm" ; 3)
nefamlliştl. Garsonierele ur­ de-a lungul liniei Soarc- Cum apare un astfel de dar pînă anul «trecut in a­ lare ale atmosferei superioa­ ORIZONTAL şi VERTICAL: Ţărmul de sud-est al Peninsu­ Exist — Plini de viaţă ; 4) In­
re a Pămintului, In particu­
mau să fie pardosite cu li­ Pămint. Diametrul său este cimp magnetic straniu ? Pro­ ceastă privinţă nu au existai lar asupra aurorelor boreale. 1) Desprinse; 2) Totalitatea lei Kola ; 4) Meridională — finitivul vieţilor distruse —
noleum. Lui Chifor 1 s-a de 250-300 mii de kilometri. babil, fluxurile de particu­ nici un fel de dovezi obţi­ Nu este exclus ca o „coa­ celor ce locuiesc în mediul rus­ Sfori ; 5) Tuns pe margini 1 — Lac în R P- Chineză ; 5) Urma­
dat un linoleum cam... lipi­ In aceaslă „coadă", clmpul le încărcate ale vintului so­ nute experimental. Ele au dă" similară să o albă şl tic ; 3) Privitor la sănătate Cete l — Stane ; 6) La începu­ re — Cerneală specială —
cios. Cum l-a scos de la magnetic nu se aseamănă cu lar, intcracţionind cu cîm- fost dobindite ru instrumen­ planeta Jupiler, care dispune (fem); 4) îndrăzneaţă peste tul vieţii ! — In cămară ! — Floare albastră ; 6) Cadă ! —
magazie, s-a lipit de el şi cimpu! interplanetar şi nici pul magnetic al Pămintului, te speciale — captatoare de de un cimp magnetic şi mai măsură uluit ; 7) Aţe — Fortifiant — Rolul inimii în viaţă (fig.); 7)
nicicum n-a vrut să se mal cu cel terestru. Liniile dc formează un sistem de cu­ particule Încărcate, aflate pe puternic decit Pămtntul. N. COSTIN Jumătate o babă ; 8) Nouă în Adjectiv demonstrativ — Plini
desprindă. Deva viaţă — In acest loc ; 9) Prin de viaţă ; 8) Fără v#aţă — Nu
Dar aceasta numai pli)â sînge ! — Duc o viaţă comună se mai îmbolnăveşte ; 9) Flori­
cînd l-a vlndut şl banii, — Acest; 10) Unitate de mă­ le vieţii — Poem de V. Hugo ;
peste 1000 lei, au trecut în sură a tensiunii — „Am intrat 10) Organ de simţ la insecte —
buzunarul iul. Atunci, lino­ Determinarea în toamna vieţii" de G. Grigo- Pasăre cîntâtoare ; 11) împie­
leumul s-a vindecat Ime­ riu ; fll) Stînjenei — Infinitivul dică creşterea plantelor — Pri­
diat. S-a molipsit însă Chi­ ultimului ceas a) vieţii ; 12) vitor la cubism ; 12) Fără via­
for şi s-a lip it de închi­ configuraţiei Ulmeanu Elena — Readus în ţă (fig.) — Măsură.
soare. Nu încercaţi să-I des- floarea vieţii, IAŢENCO VICTOR
Ilplţl că-l în zadar. Se vin­ nucleului atomic VERTICAL: 1) Mare savant, Petroşani
decă la termen. Aşa-1 boa­
la I
La Biroul Naţional de stan­ Criptografie cinematografică (2-B-4-2-7)
darde din S.U.A. şi la Univer­
Aten(ie, sitatea din Colorado s-a deter­
minat cu mare precizie confi­ ■
şoferi! guraţia nucleului de indiu. că
Experienţele au arătat
Plecînd din Deva spre O- suprafaţa nucleelor de indiu
râştie, Bratlma Ilie, fost seamănă cu suprafaţa unei
şofer pe o autocamionetâ mingi de fotbal, cu o fişie în F f P P ' î F H
a întreprinderii de gospo­ jurul centrului ei. S-au desco­
dărie orăşenească, s-a cre­ perit treceri hexadecapolice al­
zut dintr-o dată as al auto­ cătuite din 16 poli grupaţi în- M. ŢIC
mobilismului. $1, dâ-i vite­ tr-una, două sau trei direcţii. Ilîa
ză I La podul de peste ca­
lea ferată, din dreptul ate­
lierelor de reparat vagoane
din Slmerla s-a pierdut cu Dezlegările jocurilor publicate
firea şi n-a mal putut stâ-
pînl volanul. Manevrele sa­ Case din sulf în ziarul nostru nr. 3934
le disperate n-au făcut de­
cit să aşeze autooamloneta „Mic dicţionar geologic" (cuvinte încrucişate), orizontal:
In curmeziş pe şosea. Un In Franţa se desfăşoară lu­ 1) Calamităţi — ma ; 2) Opărite — eston ; 3) Naţie —
alt autovehicul, venind în crări interesante în vederea cîmpuri ; 4) Trei — stupine ; 5) Rar — violet —ne ; 6)
sens Invens, n-a mal avut folosirii sulfului ca material Aţine —rid a t; 7) To — picată ; 8) Taică — entâ — sa ;
vreme să-l ocolească şl l-a de construcţie. Sulful fierbin­
te este amestecat cu fibre de
lovit în plin. Accidentul a sticlă şi răcit. Astfel se obţine utilaj pentru înregistrarea neutrino 9) Anzi — Sadu — Z.P. ; 10) Reavăn — Ardeal ; 11)
fost tragic. însoţitorul Iui Ester — psam-te. Sportiv, orizontal : 1) campioană ; 2)
Bratima a decedat cîteva un material strălucitor, rezis­ Firma „Chicago Bridge and Diametrul recipientului este CIKEMERIDIANE sport ; 3) muncă ; 4) Smith ; 5) canotaj ; G) minge ; 7)
orfc mai tîrzlu, la spital. Ve­ tent, care nu permite pătrun­ Iron“ a confecţionat un reci­ de 20 picioare, iar înălţimea Eusebio ; 8) pistă; 9) baschet; i0). Gruia. Monoverb
leităţile de mari automobl- derea umezelii şi a frigului, pient de oţel destinat experi­ de 48, picioare. Ca detector de (7-10): invincibil Criptografie (G-2-8-2-4-5) : minute de
Uştl sînt periculoase. Aten­ Dîn acest material se pot con­ enţelor pentru înregistrarea de neutrino se va folosi perclore- relaxare pe rîul Strei.
ţie, şoferi I neutrino de origine solară. A­ tilenâ. Recipientul de oţel um- 0 CUNOSCUTUL comic francez Louis de Funes in­
strui pereţi pentru clădiri ca­ terpretează un miliardar în lilmu] „Oscar" realizat de
ceste experienţe sint efectua­ piut cu percloretilenâ se va
re *e sudează între ei tot pe te de Laboratorul naţional afla pe Pămint, la o adîncime Edouard Molinaro, după o piesă a lui CJaude Magnier.
Bătăuşul bază de sulf. Brookhaven. de circa o milă. varul" Iul Moliere la Odeon-Thdâtre de France, inten­
De Funes a declarat că ar fl îneîntat să joace în „A ­
ţie care a fost salutată cu bucurie de Madeleine Renaud
satului I şi Jean-Louls Barrault.
Tibi a Iul Grigoruţ îi E • CELEBRA Bette DaVis. de două ori laureată a
spun sătenii. Dar de fapt îl I Premiului Oscar şi cap de afiş în 77 de lllme, reapare
cheamă Andrei Tiberlu şi E In „Aniversarea", în rolul unei văduve abuzive care îşi
este din Laz, comuna Sâs- | tiranizează cei trei fll ai sfiî.
ciori, raionul Sebeş. H cu- I
noso toţi locuitorii, $1 vîrst- I 0 IN STUDIOURILE „Lennaucifilm- a fost realizat
nici şi tineri ţ în primul B documentarul „Prietenul lui Gorki — Andreeva", închi­
rind pentru că nu lucrează H nat celebrei actriţe ruse Maria Andreeva, tovarăşa de
nicăieri deşi are aproape 30 viaţă a luj Maxim Gorki. Vera Mareţkaia dă glas în
de ani ; în al doilea rind film textelor din memoriile Măriei Andreeva. Filmul a
pentru că bea de stinge; in fost realizat de B Dobrodeev şi S. Aranovicl.
al treilea rind pentru că
face scandaluri de i se du­ # REGIZORUL francez Jean-Pierre Melville a ales
ce vestea... Apoi, îl mai cu- drept protagonişti pentru ai 10-lea lilm al său pe Alain
noso pentru eâ In noaptea Delon şi pe soţia acestuia, Natalie Delon. Filmul. „Sa­ ULLMANN TIHERIU
de 6 august a.o pe la ora muraiul", este realizat în culori şi urmează să fie trans­ Pui — raionul Haţeg
23, fiind în satul Sebeşel, Ia pus pentru televiziune în toamna acestui an.
casa cu nr. 57, a provocat
o bătaie de s-au înspăimân­ 0 ÎN STUDIOURILE poloneze a început turnarea
tat toţi vecinii. $1 mal este filmului „Contesa Kozel", după romanul istoric al lui
cunoscut pentru că ame­ ’Jozef Ignacy Kraszewskl. Filmul, regizat de Jerzy Anc- Ş T I A U CA
ninţă pe toţi, pentru că des­ zak, va apare în două variante : una pentru cinemato­ e • •
tramă familiile unor oa­ graf, şl alta pentru televiziune.
meni cinstiţi şl GÎte altele. 0 AL PATRULEA film al tetralogiei începută de re­ INTR-0 serie de ţări din nă in prezent a fost descope­
In al doisprezecelea rind... gizorul Pletro Germl cu al său „Divorţ italian" se nu­ Europa de nord au fost crea­ rit recent la marginea unei
In al doisprezecelea rind ni­ meşte „Un am amoral". In acest film, actorul Ugo Tog- te cluburi ale giganţilor". străzi în apropiere de Livortiu
meni nu ştie oum îl va mai nazzl apare într-un rol de Irigam, care, în acelaşi timp, Pentru a pulea intra într-un tltalia). Strada, care exista va­
cunoaşte. Locui e vacant. este un tată de familie exemplar, tandru. asemenea club trebuie să ai o că din timpul imperiului ro­
Poate se cuminţeşte, sau îl înălţime de cel puţin 1,80 m. man, face in acest loc o co­
cuminţesc organele de stat. B 0 „NEBUNIE LA FORUM" este titlul ultimului film Primul club al „giganţilor" a titură bruscă, care împiedica,
Oricum, toţi locuitorii ar B al tînărului regizor amdrlcan Richard Lester — ecra­ fost deschis la Copenhaga, cu fără Îndoială, circulaţia. In
dori să afla eâ Tlbi s-a cu- fl nizare a unui spectacol de muzic-hal] de pe Broadway, cîţiva ani In urmă, 9] se bucu­
minţit. E aşa de greu, bă- I pe motive după piesele lui Plaut. Din generic spicuim ră de un mare succes. timpul unor săpături a fost
lete (? B numele unor comic» celebri, cum ar fi regretatul Buster descoperită o piatră pe care
Fişe întocmite de B Keaton, Zero Mostel şi frumoasa Anette Andrâ. „ ☆ era înscris In limba latină:
CEL mai vechi semn de cir­
PAUL BlRLADEANU fl Virful Bucura din Munţii Retezat. Foto: ILEANA TEREK culaţie din cele cunoscute pt- „Acest loc este primejdios I*.

Apa, aceasta simplă combi­ la înălţimea de 2.400 metri. torită controlului chimic al îr.tr-o proporţie de 3/4 apă, re­ Energetieienli au stabilit că milioane m.o. lichid să se eva- pentru folosirea energiei ato­ crate pot deveni o hrană con­
nare între elementele naturii, Dimensiunile. Oceanului Plane­ procesului de îmbâtrinire, con­ giuni întinse duc lipsa aceste­ lumea dispune de resurse hi­ pore în fiecare an, influenţînd mice în U.RS.S. se subliniază: sistentă pentru om B:
a întovărăşit «redinoloasâ Isto­ tar vor fl şi mai bine puse sumul zilnic se va cifra între ia. Există regiuni deasupra că­ droenergetice de 3.700;000.000 asupra vegetaţiei din sudul „O staţie de desalinizare echi­ au observat că fiecî re mx. j*
ria multimilenară a planetei in evidenţă dacă amintim fap­ 14-16 miliarde de litri. Din sta­ rora timp de mai mulţi ani nu kW, energie ce ar putea acţio­ R.A.U. şl nordul Sudanului. pată cu un puternic reactor ar apă conţine 3,9 grmn. .
noastre. In foarte îndepărtata tul că el cuprinde un volurr. tistici rezultă că deosebit de cade nici o picătură de ploa­ na 2.500 hidrocentrale. Apa în- Există şl alte planuri oare putea concura foarte bine sis­ de şi 1,5 grame albu n
eră arhaică, alături de cele­ de un milion de ori mai mare setoasă este industria. Pentru ie. In Pirados — Chile a plouat L* să, nu furnizează, potrivit da­ prevăd obţinerea de energie temele clasice de alimentare va putea furniza
s te oondl.ţii naturale, apa a deoît cel al tuturoi. fluviilor şi obţinerea celor 424 milioane in 1936, pentru prima oară telor O.N.U., decit 7 la sută electrică din puterea nesecată cu apă din surse naturale. prlntr-o prelucrare spcrlaiA —
bult timp de 1,5 miliar­ nurilor terestre. Dacă la a­ tone de oţel (statistica anului după 91 de ani. La noi în ţa­ din totalul energiei electrice a Oceanului Planetar. Oame­ Productivitatea unei asemenea pentru 100 miliard* na.
de d* ani la formarea vieţii pe ceasta mai adăugăm că pnn 1964) s-au consumat 63,600 mi­ ră, 'la Mangalia, în anii 1897— cî-t se produce’ azi în lume. nii de ştiinţă au calculat că e­ instalaţii ar putea fl de apro­ meni.
pâmîit mal întîi sub forma topirea gheţarilor şi calotelor liarde m.c. de apă, iar pentru 1900, 1910, 1912, 1914 şi 1934 în Există şi în această privinţă nergia pe care o reprezintă ri­ ximativ 4 milioane tone pe zi. O problemă impoitan'â j
r or mai simple organisme, polare toate fluviile şi riurile producţia de hîrtie şi celuloză, luna noiembrie nu a plouat atît proiecte oît şi realizări de dicarea apelor mărilor şi ocea­ Această cantitate este pe de­ tru viitorul omeniri
apel a algelor, bureţilor, ce- a aceluiaşi an. circa 110 m ili­ deloc. mare inventivitate. Unul din nelor cu numai 70 om. este e- plin suficientă pentru a satis­ trarea în stare de
lentarelor, moluştelor ş.a.m.d. lumii ar curge necontenit timp arde m.c. de apă. O mare con­ Prin măsurile luate s-a reu­ ele prevede crearea unui baraj chivale cu 54 miliarde cai face necesităţile menajere şi a marelui tezaur aovrsrio dr
In p-Eileozoio, oare a durat eir- de 7-8 secole, avem imaginea sumatoare de apă este şi ma­ şit oa în lume să fie irigate peste strîmtoarea Gibraltar. putere. Prima centrală maree- industriale ale unei regiuni «u care dispune. Unele guv»
c* 325 milioane de ani, apa a I au luat măsuri peni -u comba­
nV.Jiooit apariţia peştilor, am- terea poluării apelo .
fmiilor, reptilelor, criptogame- efort general îşi ad ute partea
’.or terestre. Oamenii de şti in— de contribuţie şi ţara noastră
•A îl remarcă activa prezenţă Zilele trecute, «omis fia ernno-
în era mezozoică* eră in care consumul zumc Ari. ce stih despre ea? mlco-flnanciarâ şl juridici a
□ omrteso reptilele gigantice, Marii Adunări NatK-na.v au a­
rel mai spectaculos salt se pe- vizat favorabil mal multe ;
e r în era cainozoicâ cînd a­ iecte de decrete prii
par primii strămoşi ai omului, cel referitor la stabilirea .j
ari fn oare trăim şi noi, Iar sanoţlonarea eoni rarcr.»||j0P
?r i. acest tovarăş credincios, privind poluarea e
-1 r udă an de an ogoarele, ne resurselor enorme de apă de teria vegetală c# conţine între peste 120 milioane hectare. E­ Puterea preconizată a hidro­ motrlcă se află în Franţa, la o populaţie de 4 milioane de de către nave marine.
potoleşte setea zilnică, răco­ care dispune omenirea, G0 şi 95 la sută apă. Astfel, din xistă planuri ingenioase pen­ centralei ar fl de 100.000.000 vărsarea fluviului Rance în oameni. Un reactor de 1 mi­ Paralel cu aceste masuri h
r it e continuu fruntea încinsă Şi totuşi.. Din toată canti­ cele aproape 195 milioane to­ tru irigarea deşertului Gobi, kW. Ln Asia, bazinul fluviului Golful Saint-Malo. Această lion kW ar putea asigura func­ cadrul deceniului li
a cuptoarelor de topit metal, tatea, doar 2 la sută este apă ne de sfeclă de zahăr au rezul­ Atacama etc. Inginerul ger­ Gange este propice construirii centrală electrică va furniza ţionarea unei certtrale electrice la cane participă 18 0r„
într-un cuvînt ia parte activă dulce, restul de 98 la sută for- tat numai 57,828 milioane to­ man Segel Herman, preconi­ unui şirag de 50 hidrocentrale în etapa finală 600 milioane de 200.000 kW ce ar produce ganizaţii intemaţion/iir (O.n U.
La . aţa noastră cotidiană, Cî- mînd apa sărată a mărilor şi ne de zahăr restul fiind in zează reînvierea deserturilor cu o putere totală de 13.000.000 IcWh, din care 70 milioane în sute de mii de m.o. de apă po­ U.N E.S.C.O., O . M F A O*
♦ev* cifre în acest sens sînt oceanelor. In acest context ca­ principiu apă. La unele plante africane. După proiectul său kW. timpdl fluxului şl restul în tabilă pe zl, tonsumînd în a­ etc.) sînt studiate probleme’*
edificatoare. Imensa cantitate pătă o semnificaţie deosebită pentru formarea fiecărui kg a fluviul Congo (care varsă în. In plină construcţie se află timpul refluxului. Apa mări­ cest timp numai 1 kg de ura­ legate de bilanţul hidre mon­
r|r Apă cuprinsă în Oceanul studiile şl cercetările ce se fac restului de materie uscată sînl Ocean mai multă apă *decît hidrocentrala de la Assuan — lor este pusă Ia lucru şl în In­ niu — 235°. dial, harta hidrolog ici a Eu-
P a etar a fost evaluată la pentru gospodărirea judicioasă necesari şi pînă la 1.000 litri fluviile Enisei, Obi, Volga şi R.A.U. Paralel cu obţinere?' stalaţiile de desalinizare. Ase­ Apele oceanelor şi mărilor ropel, măsurarea ▼mrlsUilo»
1,330.000.000 km tubi. Singur a rezei-velor de apă dulce. In de apă. Nipru! laolaltă) urmează să-şi celor 10 miliarde kWh, pâmîn- menea instalaţii care fabri­ sînt în acelaşi tlmj. adevăra­ gheţarilor pe seara mondia ;
Oceanul Pacific cu cei prezent omenirea consumă zil­ Astăzi, oamenii sînt încă schimbe cursul şi să se verse turile vor fi ferite de inunda că apă dulce se găsesc în func­ te „ogoare fertile". Nu este influenţa omului asi
li*1 700.000 km patraţi ai săi nic aproximativ 6,320 miliarde preocupaţi să rezolve marile în Mediteranâ udind, astfel ţii ce provoacă, în prezent, ţiune in U.R.S.S., S.U.A., So­ vorba numai de peşte, care a lui hidrologia şl a x nume­
eşte mal întins dedt toate con- litri de apă de băut. In anul probleme pe care le pune fo­ întinderile uriaşe din Ciad şi pierderi de 10 milioane lire e­ malia, Libia, Iran, Tunisia etc., constituit dintotdeauna un roase probleme de « eâror re­
luientele lumii luate Ia un loc. 2.500 cînd populaţia globului losirea cit mai raţională a a­ Sahara. giptene, asigurîndu-se totodată şi produc 160.000 m.c. pe zi. mijloc de hrană al omului. In zolvare depinde pâ:
Dară toată cantitatea de apă a va număra, probabil 8 miliar­ pei pe pămint Pare parado­ Apa, însă. pusă la lucru, 2-3 recolte pe an. Suprafaţa e- Perspectiva rezervă surprize atenţia cercetătorilor stă lu­ zaurului acvatic şl folosirea h i
1 -anelor ar fi întinsă pe şu­ de de locuitori, iar omul va normâ a lacului de acumula­ şi în acest domeniu. Intr-un mea de vietăţi şl plante ao- oît mal ohibzuîtâ.
ii -a ţa globului, ea s-ar ridica Irâi în medie 100 de ani da­ xal că intr-o lume alcătuită poate face infinit mai mult. re (3.000 km.p.) va face ca 10 raport al Comitetului de stat vatlce minuscule care prelu­ A. KAGV