Page 38 - Drumul_socialismului_1968_05

\
5
Expynerea tovarăşului

Ştefan Bălan

(U rm are din pog. 1) ce ro diversifica p ro filu l şi O serie de deficiente exis
durata stud iilo r şl se vor crea şi în organizarea procesul
societăţii socialiste, pentru r i­ premisele unei mai strînse le­ de învăţâm înt. Nu am proc.
dicarea necontenită a econo­ gături a şcolii noastre supe­ dat cu suficient curaj la in tro ­ uonsacră princi-
miei şi c u ltu rii, pentru în flo ­ rioare cu cerinţele economiei ducerea metodelor noi 1e _ -ii colective In con-
ri rea na ţiun ii noastre socia­ şi culturii. muncă didactică, la adoptarea na. ..rea in s titu ţiilo r de Invâ- m u .
liste El reprezintă o expre­ P e n tru form area cadrelor unor form e pedagogice care ţâmînt, dîndu-ie în acelaşi
sie vie a procesului de întă­ interm ediare între ingineri şi să dea mai m u lt d'naim sm Expi e. tim p dre pturi mai largi, spo­
rire a democraţiei noastre so­ tehnicieni sau m aiştri, se o r­ cursu rilo r şi sem ina riilo r şi m arxist-»*.m ii- ului rind po sibilităţile şi răspun­ Erau adunaţi, In dupa-amia- r i i — este o* „ cure s-a dat dovadă demon­
cialiste. ganizează învâ ţâ m în tu l dc să realizeze o mai bună pro­ nostru, proiectul fle agge asi­ derile conducerilor acestora za aceea, In sala festivă a Li­ abătut în violă hotărîriie adop­ strează dorinla fermă a Parti­
Proiectul de lege stabileşte subm gineri şi de conductori porţie între munca teoretică gură pentru na ţion alită ţile şi ale con siliilo r profesorale. ceului pedaqoqic din Deva, c ir­ tate, iar solicitudinea corecti­ dului Comunist Român de a
cadrul ju rid ic, organizatoric arhitecţi, acoperindu-se astfel şi practică. Nu am arătat su­ conlocuitoare, în conform itate Proiectul cuprinde, totoda­ ca 400 de membri şi nemembri tudinea şi operativitatea sâ se apăra legalitatea socialistă, de
si pedagogic pentru aplicarea un gol resim ţit de producţie ficientă receptivitate faţă de cu prevederile Constituţiei, tă, prevederi menite să spo­ d'? partid : lucrători de la Con­ înscrie ca o datorie de onoare a menţine şl consolida acel cli-
Directivelor aprobate de Ple­ şi reluînclu-se una din tra d i­ propunerile venite din partea desfăşurarea învâ ţă m în tu lu i rească rolul şi răspunderea siliul sindical judeţean, de la a fiecărui funcţionar. mot sănătos In oare drepturile
de toate gradele şi în limba
nara C o m itetului Central al ţiile valoroase ale învâţ.âmîn- unor speciaLşti. proprie. personalului didactic de toate Consiliul popular judeţean, Di­ A lţi vorbitori, printre care şi libertăţile cetăţenilor, onoa­
F’a rtid u lu i Comunist Român tn 1 iii nostru. O problemă de mare însem­ T in in d seama de progresul gradele, ale conducerilor u n i­ recţia comercială, Uniunea ju ­ Hofovltz Emeflc de la între­ rea cinstea si omenia se mani­
p rivin d dezvoltarea învăţâ- Tinînd seama de dezvolta­ nătate ridicată de tovarăşul rapid al ştiinţei şi dc necesi­ tă ţilo r şcolare şi ale M in iste­ deţeană a cooperativelor aqri- prinderea cincmatoqraficâ Si festă In mod creator, spre bi­
m în tu lu i de toate gradele. El rea fără precedent pe care o Nicolae Ceauşescu. în cuvîn- tăţile viîLoare ale societăţii ru lu i In v â ţâ m în tu lu i pentru cole, Administraţia financiară. Gheornhc Cornca dc la Consi­ nele $i fericirea întregului nos­
consfinţeşte rolul social deo­ cunoaşte ştiinţa şi tehnica in t n 1 rostit la plenară, priveşte socialiste şi comuniste, proiec­ modernizarea, perfecţionarea Direcţia de qospodărirc comu­ liul popular indeţean an apre­ tru popor.
sebit de im p o rta n t pe care îl epoca noastră, proiectul de con ţinu tu l ideologic ol învâ- tul de lege introduce o b lig a ti­ şi orientarea ş tiin ţifică a pro­ nală şi locotivă. de la organi­ ciat măsurile stabilit? de ple­ In cuvintul rostit la încheie­
are învâţâm întut în patria lege prevede pentru şcoala ţâm întului. intensificarea m u n ­ vitatea în v â ţâ m în tu liii de cul­ cesului de învăţâm înt, a p la ­ zaţii de bază de cartier. In nară in ceea ce priveşte În v 8- rea dezbaiteiilor, tovarăşul Iosif
noastră. Legea exprim ă carac­ superioară sarcina de a orga­ cii de educare a tineretului tură generală de IO ani, care n u rilo r şi programelor, a m a­ marea lor majoritale, erau pre­ lărnilitnl de stat In tara noas­ Nelega, secretar al Com itetu­
terul profund dem ocratic al niza învâ ţâ m în tu l postuniver­ (1 un şcoli şi facultăţi în spiri­ va asigura generaţiilor v iito a ­ nualelor şi cursurilor, pre­ zenţi la dezbaterea documen­ tră punerea lut de acord cu lui municipal Deva al P.C.R. a
po liticii p a rtid u lu i nostru, a- sitar. ca form ă de perfecţio­ tul îna ltelo r idealuri nle co­ re un nivel de in struire mai cum şi pentru întărirea acti­ telor plenarei CC. al P.C.R nivelul atins de cele moi avan­ subliniat importanta hotărî rl -
sigunnd exercitarea dre ptului nare a specialiştilor. m unism ului. In etapa pe care cuprinzător şi mai temeinic vită ţii de educare a elevilor din 22-25 aprili» a.c. aceia care sate ţări din lume în acest do­ lor adoptat? dc recenta plenară
îa învăţătură al tu tu ro r cetă­ Pentru ca întregul nostru o parcurge societatea noas­ decît in prezent. Acest act de şi studenţilor. Aceste preve­ vin zilnic în contact cu cere­ meniu. a C.C. al P.C.R. pentru activita­
ţenilor, fără deosebire de na­ în vă ţâ m în t să corespundă ce­ tră, se impune să ridicăm pe cultură, de excepţională în ­ deri sînt completate cu slabi rile oamenilor muncii, aceia tea practică a in stitu ţiilo r în
ţionalitate. rasă, sex. religie rin ţe lo r actuale şi de perspec­ o treaptă superioară con ţinu­ semnătate. va deschide o nouă lirea d re p tu rilo r şi în d a to riri­ de la care populaţia oraşului Măsura dc reabilitare a unor rare lucrează participanţii la a­
şi fără vreo îngrădire care ar tivă ale dezvoltării economiei tul ideologic al întregului in- etapă în dezvoltarea in vâţâ­ lor elev ilor şi studenţilor, me­ fi judeţului aşteaptă de fiecare vechi activişti fli partidului a dunare precum şi necesitatea
putea constitui o discrim inare, şi cu ltu rii, proiectul de lege văţâmînt. In acest cadru, o m în tu lu i românesc, va c o n tri­ nite să sLimuleze pe aceştia dată qrijă, solicitudini1, operati­ fost apreciata (le toti vorbitorii mobili zării active o tuturor oa­
expresie a deplinei egalităţi stabileşte necesitatea perfec­ atenţie deosebită va trebui sn bui la accelerarea progresului la o cît mai bună însuşire a vitate in rezolvarea propune­ ca un act de profund umanism menilor muncii pentru înde­
în d re pturi a cetăţenilor ţâ­ ţion ării continue a conţinu­ acordăm îm b u n ă tă ţirii stud iu­ m aterial şi spiritual al întregii cunoştinţelor necesare viito a­ rilor si sesizărilor. $i dreptate. Principialitatea de plinirea lor exemplară.
rii. In Lege se precizează, în tu lu i în vâ ţă m în tu lu i de ţoale lui ştiin ţe lo r sociale, creşterii noastre societăţi. rei lor activităţi. Dincolo de unanimitatea cu ca­
conform itate cu prevederile gradele. C onţinutul Invăţâ- rolul-ui disciplinelor de mar- Proiectul de lege prevede Pentru a asigura eficienţa re fiecare vorbitor şi aduno-
Constituţiei, că pentru naţio­ m în tu lu i va trebui să aibă un xism -lenim sm în form area ti­ pentru în vâ ţâ m în tu l profesio­ m ăsurilor luate, proiectul cu­ rea în ansamblu au aprobat Tehnicitatea utilajelor
na lită ţile conlocuitoare. învâ- nivel ştiin ţific mai îna lt şi me­ neretului. nal şi tehnic largi posibilităţi prinde o scrie dc dispoziţii hotărîriie recentei plenare a C o­
ţă m in tu l de toate gradele se reu actualizat. Prevederile le­ înarm area elevilor din în- de dezvoltare, prin organiza­ menite să asigure baza mate­ mitetului Central al partidului
desfăşoară şi în lim ba m a te r­ gii întăresc răspunderea M 1- vâţâ m în tu l mediu şi a Studen­ rea unor form e variate de ca­ rială pentru în vă ţă m in tu l du nostru, s-a desluşit voinţa fie­
nă. In România de astăzi în­ nisterului In v â ţâ m în tu lu i. a ţilo r îndeosebi cu temeinice lificare şi perfecţionare a unui toate gradele. căruia, hotârlrco de a lucra mai (Urm are din pag 1) Iun de calitate superioară (pro-
vaţă peste 240.000 de copii ai corpului didactic, a in s titu ţii­ cunoştinţe fdozofice şi ideolo­ num ăr sporit de m uncitori, Comisiile constată câ in bine la torul său de muncă filele fier-beton se vor la m i­
n a ţio n a lită ţilo r conlocuitoare, lor de in vă ţă m în t pentru con­ gice constituie una din cerin­ m aiştri şi tehnicieni, capabili proiect sint reglem entau1 ra­ pentru a traduce in viaţă ho­ realizate la lam inuiea acesto­ na din O L 38 M-2). sau slab
în aproape 2.000 de unităţi ţin u tu l învăţâ.mîntului. nive­ ţele fundam entale ale dezvol­ să-şi îndeplinească, în cele po rtu rile du colaborare ulu tărâri le adoptate. ra De exemplu, calitatea c1- aliate. In prezent se analizea­
şcolare, folosind lim ba lor lul său ştiin ţific şi orientarea tării unui învă ţâ m în t modern mai bune con diţiuni sarcinile M in isterului în vă ţă m in tu l ui In cuvintul său. tovarăşul lin d n lo r de lucru nu s-a situat ză po sibil'tâţile de lam inare
maternă, Statul nostru pune sa materiolist-dialecLcâ. care le revin, să contribuie la şi ale in s titu ţiilo r de învaţâ- Stan Stoica, de la Direcţia co­ întoideau'na la nivelul exigen­ a pro file lor din oţel slab aliat
la dispoziţia elevilor şi stu­ Ţ in în tl seama că în v ă tă m a ­ în ţara noastră. Este necesar ţelor impuse de asigurarea vi­ de tipul 17 M 13. ceea ce va
să desfăşurăm o muncă mai promovarea noului în dome­ mînt, cu Uniunea T in e re lu lu i mercială judeţeană, sublinia că permite obţinerea la aceeaşi
de nţilor de alte na ţion alită ţi tul — îndeosebi cel superior nei producţii de calitate. Prin
perseverentă pentru îm bună­ niile în care activează. Comunist, Uniunea A sociaţii­ deşi problemele dezbătute de m ăsuri tehnico-organizatoricc cantitate de metal a unor ca­
un fond bogat de manuale, — reprezintă o p u te rn ;câ ba­ Proiectul dă în v â ţă m în tu lu i lor Studenţilor şi Organizaţia plenară sînt diferite, ele re­
cursuri, cărţi de lecturi în ză de cadre cu înaltă c a lifi­ tăţirea con ţinu tu lu i ideologic superior organizarea necesară Pionierilor, creinflu-se astfel prezintă un tot unic în a ctivi­ adecvate luate atît de către racteristici mecanice superi­
lim b ile acestor na ţionalităţi, care ştiinţifică, proiectul de a! învâ ţă m în tu lu i, pentru lă r­ pentru a asigura un profil condiţiile pentru o mai bună tatea partidului. materializată fu rn iz o rii de c iL n d ri (im bu- oare.
ceea ce le asigură o pregătire lege acordă o deosebită im p o r­ girea şi îmbogăţirea proble­ larg de pregătire a specialiş­ înd eplinire a sarcinilor, pre­ în ample dezbateri publice, în nâ lâ iire a tehnologiei de t u r ­ Economii de metal pot ft
temeinică. Exercitarea dre ptu­ tanţă cercetării ştiinţifice, le­ m aticii cursurilor de ştiinţe cum şi p e ntru o participare nare. turnarea profilată a asigurate şi prin creşterea pre­
sociale si orientarea acestora tilor, o diferenţiere suplă a ronsultar?a maselor asupra u­ c ilin d rilo r finisori din fo n ­ ciziei de lam inare in special
lui la învă ţă tu ră al cetăţeni­ gării tot mai strînse a acesteia mai activă a tine retului la
spre m arile procese şi feno­ structurii şi duratei de învă­ nor probleme ce interesează tă. îm bunătăţirea tratam e n­ la laminoarele continui, prin
lor este asigurată prin g ra tu i­ de problemele economiei noas­ desfăşura rea învâ ţâm întu lui
mene ce caracterizează sooie- ţa m int. în funcţie de specia­ Intrequl nostru popor tulu i term ic pentru c'lin - asigurarea unor va ria ţii m in i­
tatea în v ă ţâ m în lo lu i de toate tre. de cerinţele vieţii socîal- talea contemporană, pentru litate şi de scopul pregătirii. Comisia pentru cultură şi Tovarăşii Nicodim Munleanu
gradele, precum şi prin alte culturale. dezvoltarea c o m b a tivită ţii şi Pentru a răspunde cerinţelor învă ţâ m în t şi Comisia ju r id i­ de la Consiliul popular jude­ cl i i din oţel), precum şi me ale d im e n siu n ilo r p ro file ­
forme de sp rijin material. Se Din cuprinsul Legii se des­ a sp iritu lu i de exigenţă. a ctivită ţii practice actuale, că consideră câ, prin regle­ ţean V lorel Magiia de la Di- de câlre noi (tratam ent ter­ lor şi benzilor pe lungim ea
bucură de s p n jm m aterial e­ prinde permanenta g rijă pen­ proiectul introduce ca formă mentarea proptisâ, proiectul mic de călire a suprafeţei ca­ lor. In scopul asigurări' pre­
levi din şcolile generale şi l i ­ tru viaţa elevilor şi a studen­ Conducerea M in iste ru lu i In- nouă de învă ţâ m în t shpehor constituie un inS lm lnent j u r i ­ reciia a(|ricolă judeţeană. N i­ ii firelor. încărcarea prin su­ ciziei dimensionale s-au luut
vâ ţâ m in tu lu i va lua măsuri colae M untoiu de h Direcţia de dură a calibrelor). calitatea măsuri pentru introducerea cu­
cee, sînt bursieri toţi elevii ţilor, pentru educarea lor ca învâţâm întul de subingineri dic im portant şi corespunză­
hotânîte pentru ca învâ ţâ m in- qospodărire comunală şi loca­ c ilin d rilo r va putea fi sub­ tiilo r de ghidare cu role
şcolilor profesionale şi cca f>'J buni cetăţeni, devotaţi patriei, tul nostru să fie un focar dc şi conductori arhitecţi. tor. care asigură dezvoltarea li vă. loan Anghel de la Consi­
la sută din studenţi. poporului, p a rtid u lu i ; se pre­ O atenţie deosebită o con­ de perspectivă a învă ţă m intu- stanţial îm bunătăţită. la m ino rul de sîrmâ şi lanv-
Legea precizează că învă- cizează legăturile şcolii cu luptă intransigentă îm p o triva sacră proiectul a c tiv ită ţii de lui de toate gradele din ţara liul sindical local, Constantin In anul acesta, colectivul norul de pro lile m ijlo cii, pre­
ţâm întul in ţara noastră con­ U.T.C., cu organizaţia pionie­ a tot ce este retrograd şi în­ cercetare ştiin ţifică în învâţâ- noastră. Vătafu de la Administraţia fi­ nostru va asimila noi tip u ri gătirea in tro du cem acestor
vechit.
stituie un sistem unitar. M i­ rilo r, cu fam ilia. m în lu l superior. Pentru a ţ i­ Comisiile au făcut o şerif1 nanciară au arătat că In acti­ de profite necesare economiei cutii la la m ino rul de profde
nisterul In v â ţâ m în tu lu i rea­ Se prevăd, de asemenea, S-au făcut observaţii m in is­ ne pasu| cu progresul rapid de propuneri de îm b u n ă tă ţi­ vitatea Instituţiilor unde mun­ naţionale şi va îm bun ătăţi teh- mici, asigurarea unor mate­
lizează polî-ti'ca p a rtid u lu i şi norme şi dispoziţii generale terului şi în legătură cu lipsa al ştiinţei şi tehnicii contem­ re. care au fost acceptate de cesc există încă unele defi­ mologia la m in ă rii pi of i lei o r riale cu d u ra b ilita te rid ic a i-î
a statului în dom eniul învu- referitoare la personalul d i­ de perseverentă in ceea ce p r i­ porane, proiectul reglementea­ in iţia to ri şi incorporate în cient? in ceea ce priveşte re­ asimilate pînâ în prezent. In pentru ghidajele existente,
ţâ m in tu lu i : conduce, îndru- dactic din Snvâţâjnînt. Regle­ veşte promovarea şi perfecţio­ ză organizarea învâţâm întu- proiectul ce vi se prezintă zolvarea operativă a cererilor, afara profileloi pentru a rm a­ procurarea de lagăre cu fre ­
meazâ şi controlează întregul m entările cu p rivire la întrea­ narea corpului didactic. De a­ lui postuniversitar, crcîndu-se spre votare scrisorilor, sesizărilor oameni­ rea ga le riilor de mină a m in ­ care lichidă de tip Moreoil ş.:-i
C olectivul nostm se va stră­
in vâţâm int. ga situaţie ju rid ică a corpu­ semenea, în legătură cu de­ astfel un sistem care dă posi­ Ca urm am . Comisia pentru lor muncii. Recenta plenară a tite anterior au început lu cră­ dui şi In continuare sâ r-id• ue
CC. al PC.R., înscriindu-şi pe
rile rle pregătirea
a sim ilă rii
Legea stabileşte sistemul de lui didactic, de la intrarea în ficienţele ce se constată în bilitatea perfecţionării cadre­ cultură şi învă ţâ m în t şi C o­ ordinea de zl un asemenea pentru două pro lile necesare nivelul calitativ al producţiei,
Invâţâm int, care cuprinde : învă ţâ m în t şi pînâ la pensio­ participarea mai directă si e- lor superioare, corespun/.ăi or misia ju rid ica propun M a rii punct, a analizat în profunzime noului tractor pe şenile de să asigure industria construc­
învâ ţâ m în tu l preşcolar, Invâ- nare. vor fi însă cuprinse în ifectivâ a m e m b rilo r corpului noilor realizări din diferite A du nă ri Naţionale adoptarea deficienţele existente In acest 41) CP toare de maşini cu cele mai
ţâ m in tu l ob ligatoriu de cul­ S tatutul personalului didactic, didactic J-a acţiunea de spri­ domenii. proiectului de lege sector dc activitate şi a luat ho- M o ri economii de metal vor variate tip u ri de profile. con*
tură generală, în vâ ţâ m în tu l li­ care urmează să fie supus li­ jin ire a elevilor şi studenţilor * tfjrîri corespunzătoare Sarcina fi realizate la beneficiari prm trib u in d astfel la creştere^
ceal, în v ă ţă m in tu l profesional nei dezbateri pu b lici. Mv-ac-tivltalea lor de zi cu zi.- noastră — au subliniat v o rb i­ laminarea pro file lor din oţe- progresului tehn'c.
şi învâ ţâ m în tu l tehnic, invă- A ctivitatea de înd rum are şi CO'P. du cerea M in iste ru lu i In-
fâm întul superior şi cel post­ control a procesului de in ­ vâţâmînitului, considerind câ C u vin tu l deputatului
universitar. struire şi educare a elevilor nu a fâciit totul pentru rezol­
In lu m ina sarcinilor stabi­ şi studenţilor primeşte o re­ varea acestor probleme, va
lite de Congresul al IX -lea glem entare corespunzătoare urm ă ri ca tn Statutul corpului Ion Ifiescu
al P a rtid u lu i Comunist Român, dezvoltării pe care o cunoaşte didactic să-şî găsească o mai
proiectul de lege prevede învă ţă m intul de toate g ra ­ bună rezolvare problemele p r i­
prelungirea duratei in v â ţâ ­ dele. . vitoare la personalul didactic iălile ţării noastre, ancorarea
m în tu lu i obligatoriu de c u ltu ­ Plenara C o m itetului Central Va urm ări, de asemenea, ca Proiectul de )e(|e supus dez­ în problemele lumii contempo­
ră generală de la 8 ani. cit al P a rtid u lu i Comunist Ro­ m em bru corpului didactic să baterii si aprobării M arii A d u ­
este în prezent, la 10 ani. dîn- mân din 22—25 aprilie a.c. — fie cît mai m u lt în m ijlocu l nări Naţionale corespunde unor rane, creşterea nivelului lor
necesilăli slrinqenie de adap­
teoretic şi ştiinţific.
du-se astfel noi dim ensiuni a arătat în continuare tov. elevilor şi studenţilor. sâ-i tare a învulăm intului la reali­ In acelaşi timp. un rol im ­
îm p lin irii a s p ira ţiilo r spre c u l­ Ştefan Bălan — a exa m in at sprijin e în pregătirea şcolară tăţile in permanentă schimbare, portant în lăr ni rea orizontului
tură. ale poporului nostru. A - m u ltila te ra l dezvoltarea invâ- şi profesională, să participe la astfel ca şcoala noastră sa poa­ politic şi ideoloqic al studenţi­
ceastâ nouă şcoală va pre­ ţâ m în tu lu i nostru şi a adre­ acţiunile educative. tă răspunde marilor probleme lor îl au acţiunile iniţiale de or-
găti un tineret m ai cult, cu un sat cu acest prilej critici acti­ Pentru transpunerea în v ia ­
început de profesionalizare, v ită ţii M in iste ru lu i In v â ţâ ­ ţă a h o tâ rîrilo r plenarei şi a ce le ridică uriaşa operă rle de­ danizatiile U.T.C. cu sprijinul
săvârşire o construcţiei socia­
fapt oare va uşura însuşirea m în tu lu i şi colectivului său :le Legii propuse spre adoptare, corpului didactic — conlerinte,
unei calificări în vederea in­ conducere. O mare însemnă­ colectivul de conducere al lele. pe care o discutăm dezbateri, mese rotunde, sim­
Lcqca
tegrării în viaţă, ceea ce va tate pentru orientarea noastră M in iste ru lu i învăţăm in tu i ui pozioane, informări ale^nnor
accelera progresul m aterial şl în rezolvarea problem elor in- este h o tâ rii să depună toate înscrie o nouă paqmă in isto­ cadr? de specialitate, activişti
spiritua l al întregii noastre vă ţâ m în ţu lu i o are expunerea e fo rtu rile pentru îndeplinirea ria înv ălămin.tului (lin Româ­ pe târim soci a 1 - poli tic. In a-
societăţi. tovarăşului Nicolae Ceauşescu. sarcinilor ce-i revin. In ace­ nia ceastâ direcţi'1 există un cîmp
Conducerea M in iste ru lu i în ­ Problematica scolii de c u l­ larq de iniţiative pentru desfă­
Se prevede ca învâ ţâ m ln- laşi tim p. va căuta să-şi îm ­ tură generală este dominată de şurarea unei activităţi boqate,
lu.l obligatoriu de cultură ge­ văţământului apreciază aceste bunătăţească sistemul său de prelungirea duratei la 10 ani, vii şi interesante. Este nece­
nerală să înceapă la 6 ani. critici ca fiin d pe depl-n ju s­ muncă, introducînd un std şti­ măsură do o adincă semnifica­ sară o îmbunătăţire substan­
astfel ca şcoala generala sn tificate deoarece, cu toate inţific, mai corespunzător ţie socială şi culturală, menită ţială a activităţii orqanr/aliilor
poată fi încheiată la vîrsta de succesele obţinute. în a c tiv ita ­ m u ltip le lo r sarcini ce-i revin, ur> rol important în
tea în vâ ţâ m în tu liii nostru sc sâ joace rle tineret si a şcolii, coniuqa-
16 ani. In p rim ii ani de a p li­ să asigure mai m ultă opera­ ridicarea nivelului de cultură a
mai manifestă o seric de nea­ rea eforturilor lutnror factorilor
care a Legii, cuprinderea co­ tivita te în acţiune. întrrnu lui popor. pentru a asiqura o preqătire
p iilo r în şcoală la vîrsta de junsuri. Vom lua măsuri concrete ca­
S-a arătat în plenară că Div?rsifir.area Invălnm întulni temeinică a tineretului nostru In
6 ani se va foite la cererea re să ducă la elim inarea lip ­
procesul de îm bunătăţire a în- poslqoner>al. prin profilarea şco­ vedîrea inleleqerii fenomene­
părinţilor. Prem ergător şcolii su rilo r semnalate atît în m i­
vă ţâ m in lu liii nu a reuşit să lilor si liceelor dc specialitate, lor contemporane, pentru creş­
generale, ca şi pînâ acum. va nister cit şi in in stitu ţiile de per foci ion a rea învăţâmînt ului terea c o m b a tivită ţii ideologice.
funcţiona grădiniţa de copii, ţină pasul cu cerinţele de dez­ învâlăm înt. îm bunătăţind m u n ­
voltare ale ţârii noastre. A- profesional si tehnic vor în­ Cuprinzînd în rindurile lor
a cărei reglementare este de ca de control şi de în d ru m a ­
ceaslâ observaţie este pe de­ lesni o mai bună valorificare sute de mii de elevi şi studenli,
asemenea prevăzută de Lege. re
plin întememtâ şi va trebui a aptitudinilor elevilor, vor avînd un rol însemnat in viaţa
TinîncI seama atît de capa­ Prin adoptarea Legii p rivin d uşura procesul dc adaptare pen­ şcolii din patria noastră, Uniu­
citatea şi de Interesele’ elevi­ să exam inăm cu atenţie as­ învâţăm in'.uh şcoala româneas­
pectele pe cuie le im plică si tru viată si producţie a tine­ nea Tineretului Comunist, aso­
lor. cit şi de cerinţele socie­ că păşeşte în 11 -o nouă etapa
să găsim mijloacele de a cîş- retului. Măsurile Ho perfecţio­ ciaţiile studenţilor privesc cu o
tăţii, se prevede ca invăţă- a dezvoltării sale. etapă des­
tiga tim pu l pc care l-am pier­ nare a procesului de învătă- deosebită răspundere faretna
m în tu l liceal să cuprindă i li­ chisă de Congresul al IX-lea mînt. lărgirea atribuţiilor in­ ce le-a fost încredinţată de
cee de cultură generală, or­ dut. pentru aceste al P a rtid u lu i Comunist Ro­ stitut.Mor de învălăminit supe­ partid de a ajuta şcoala în
Răspunderea
ganizate pe secţii cu caracter lipsuri o poarlâ. in prim ul man. rior ale facultăţilor si catedre­ munca ei nobilă de instruire si
real şi umanistic, şi licee de rînd. M inisterul Invă ţă m intu- Sîntem pe deplin convinşi lor. vor crea un cadru favora­ educare a tinerei qeneroţii.
specialitate cu p ro fil variat. lin. colectivul sân de condu­ câ. prin înfăptuirea D irecti­ bil punerii in valoare a poten­ Consider deosebit de im por­ Campionatul interjudeţean
Considerăm că, în viito r, a­ cere. velor C om itetului Central al ţialului lor ştiinţific $i didac­ tante prevederile proiectului de
ceste licee vor constitui o cale Consideram că di n-l re pro­ F’a itirlu lu i Com unist Român tic. leqe privind rolul şi sarcinii?
principală de form are a ca­ blemele de im b nn âtâţi.1 e a în- p rivin d dezvoltarea învâţâ- in atenţia noastră a tu tu ­ organizaţiilor studenţeşti. Pre­ In campionatul interjudeţean
drelor m edii de specialitate. \ âlâm întnlu;. pe care va tre­ m întulu i. se va realiza o mai ror celor care ne ocupăm de zenta în consiliile prolesorale de fotbal au mai rămas de dis­ Tată rezultatele etapei de du­ — Preparatorul Petrila 1—0;
Proiectul de lege prevede bui să le soluţionăm .neîntâr­ temeinică pregătire ştiinţifică instruirea si educarea tinere­ a reprezentanţilor organismelor putat trei etape, după care minică : M inerul Uricani — Construc­
in în v ă ţă m in tu l profesional ziat, cele ale oalhăţii con ţinu­ a în lre cu lu i nostru tineret, va tului. trebuie sâ se afle con­ studenţeşti, contribuţia lor la vom cunoaşte cine promovează Seria Valea J iu lu i: Minerul torul Lupeni 1 — 1.
şi tehnic largi po sibilităţi de tu lu i sînt dintre cele mai a- creşte rolul şi influenţa edu­ tinuu preocuparea pentru lor- rezolvarea multiplelor aspecte în Divizia C, cine retrogra­ Seria Valea Mureşului : A u ­
dezvoltare, prin organizarea cule. Trebuie să recunoaştem cativă a şcolii in formarea şi morea unui tineret cu lin larq dează şi cine răraîne ne loc. rul Brad — Enertjla Deva 5—0;
leqate de munca şi viola stu­
unor variate forme de c a lifi­ câ asupra acestor neajunsuri dezvoltarea m ultilate ra lă a t i­ orizont cultural-stilnliflc. cu o denţilor vin să sublinieze spi­ Pe măsura apropierii de „fi­ Unirea Alba - Aurul Zlatna
care şi perfecţionare. Tiran d ni s-u atras atenţia în mai nerei generaţii. Invâtămîn.tul concepţie înaintată despre lu­ niş1'. lupta este tot mai dirză 0— 3 (Un>ren suspendată două e-
seama de prelungirea duratei m ulte rîn d u n de câlrc condu­ va avea o eficienţă sporită la me şi viaţă. Aşa cum arăta to­ ritul înnoitor, profundul demo­ ETAPA A X lX -A tnpe); Textila Sebeş — C F.R.
învăţăm ântului obligatoriu :te cerea partidului, fără ca noi introducerea largă în practică varăşul Nicolae Ceauşescu. la cratism, dar şi răspunderea so­ presărată. De alocuri, d? sur­ Simeria 2— 1; Dacia Orăştie —
cultură generală şi de volum u l să fi reuşit să lichidăm aces­ a rezultatelor noi ale ştiinţei lidară a corpului didactic şi a ori ze. I R T A. Brad 1— 0; C F R Te-
sporit de cunoştinţe cu care te deficienţe. şi tehnicii, la accelerarea dez­ Plenara C.C. ol P.C.R. din o- colectivelor studenţeşti, oara In seria Valea Jiului, echi­ lu$ — Mecanica Cuqir 0— 2;
vor veni absolvenţii şcolilor vo ltă rii forţelo r de producţie, prilie ac. „toate cadrele di­ trebuie să caracterizeze acti­ pa studenţilor din Petroşani isi Surianul Sâsriori — Aurul Cer­
generale. proiectul de lege Pentru ca învăţă mint ni să la ridicarea nivelului c u ltu ­ dactice din înlrequl nostru în- vitatea instituţiilor noastre de păstrează, după victoria obţi­ Vulcan — M inerul Glielnr 2— 4; tei... 3—0 si 0—3.
stabileşte durata stud iilo r în poală ţine pnr.nl cu ampla vâtâmint au datoria să m ili­ învăţâmînt. nută comori în fata Construc­ Ştiinţa Petroşani — Construc­
dezvoltare a economiei şi vie­ ral şi profesional al cetâlenilor teze activ pentru educarea ti­ Dezbaterea larqâ, de propor­ torul Hunedoara 3—0; Parlnqul In cele două serii co n d u c :
şcolile profesionale de la 1 torului Hunedoara, avansul dc 5
ţii noastre sociale. M m s te ru l ţârii. nerelului în spiritul concepţiei ţii cu adevărat populare, a stu­ Lonea — M inerul Teliuc 2— 1;
pînâ la 2 ani, în funcţie de Dunele lata rle urmăritor. M ine­ Stllnla Petroşani cu 30 de
complexitatea meseriei. O im ­ In vâ ţâ m in tu ln i. cu s p rijin u l Molârinile plenarei C om ite­ despre lume şi societate care diilor şi propunerilor care au rul Chelar, care de asemenea Minerul Anlnoasa — Abatorul Puncte şî respectiv Aurul
larg al cadrelor didactice şi tulu i Central a) P a rtid u lu i Co­ slâ la baza politicii partidului
portantă cale de pregătire a slat la baza leqii a cărei dis­ a obţinui un succes remarca­ Haţeg 1—0; I.G.O. Hunedoara
oam enilor de ştiinţă, va tre­ m unist Român, a spus în în ­ nostru". Zlntna cu Dl de puncte.
m u n c ito rilo r calificaţi o va cuţie şi aprobare se află pe o r­ bil Invinqînd la Vulcan echipa
constitui ucenicia la locul de bui să militeze permanent ca cheiere vorb itoru l, au avut In aceasta diracţie, scoalo. în ­ dinea de zi a prezentei sesiuni din localitate. Minerul Uricani
planurile, programele, cursu­ un profund ecou în rundul ca­ lrequl proces He învâtămînt au
muncă, form ă de învăţâm înt est? încă o mărturie a demo­ a trebuit să se mulţumească
rile şi manualele şcolare să drelor didactice şi a întreg u­ un rol primordial în orientarea
care, pe lingă eficacitatea şi cratismului care caracterizează cu un rezultat de egalitate.
aibă o structură mai raţio na­ lui învăţâm înt, ele au fost in- tineretului nostru si formarea PRONOSPORT
economicitatea sa, permite ?i societatea noastră, a adeziunii
lă corespunzătoare unei pre­ thnpinate cu deplina adeziu­ sa în spiritul concepţiei noas­ ..acasă", în compania Construc­
o mare capaoi-late de cu p rin ­ poporului la măsurile iniţiate
gătiri de înalt nivel a tinere­ ne a m e m b rilo r corpului d i­ tre despre lume, în combate­ torului Lupenî, d? altfel sin- K F .Z V L T A T K L K C O N C l'R S t
dere. de partid pentru continua dez­ M l SPECIAL Nl( 10
Măsurile p rivin d învâţâ- tu lu i studios, să asigure o se­ dactic şi a tu tu ro r lu cră to ri­ rea concepţiilor antiştiinlifice. voltare a tării, pentru înflo­ qurul rezultat de eqalîtate din D IN 12 M A I I0UH :
lecţie judicioasă a no ţiun ilo r lor din învăţâm înt. In acest scop. ni se pare nece­
m tntul profesional, conjugate rirea noţiunii noastre socia­ etapa de duminică.
cu prelungirea şcolii generale ce se predau.\ să ţmă seama Vă rog să-mi perm leţi ca, sară studierea mai atenta a liste. Adoptînd acum teqea în- 1. Criştil — Vreunul „H" 1-1 x X
la 10 ani, vor îm bunătăţi sen­ de prin cip iile pedagogice mo­ in numele întregului nostru modulul de predare a discipli­ vfilâmîntului înfăptuim un act Reuşind să întreacă pe Pre­ 2. M in e ru l Dain Mure — C.F.I t Tim :i_»2 1 2
sibil nivelul de pregătire pro­ derne. V a trebui să stim ulăm corp didactic, să aduc cele nelor filozofice si social-poli- de mare însemnătate pentru paratorul Petrila. I.G.O. Hune­ :i. A S , Cugir — CE.IC. C luj - 2-1 1 X
in iţia tiva creatoare a studen­ tice. luarea unor măsuri în ve­ doara a „cedat" locul penul­ 4. Pnrtul — Politehnica Iaşi
fesională a m u n c ito rilo r şi vor mai calde m u lţu m iri condu­ înălţarea culturii socialiste, .. 3—1 1
înlesni, în producţie, trecerea ţilor. dorinţa lor de a se in­ cerii pa rtid u lu i şi statului pen­ derea mai bunei lor aşezări In pentru destinele patriei, un tim In clasament. . conorăşeni- 5. V lctorln Kom uii — C.E.K. Paşcani „ :i—i 1 2
de pe o treaptă de calificare forma asupra a tot ce este im ­ tru grija părintească pe care şcoala de cultura qenerală. îm ­ act cu implicaţii profunde şi de lor lor de la Constructorul (i. Holognu — M uutovu Italian 1—0 1 I
pe alta superioară. portant şi nou în viitoarea o poartă învăţătorilor şi pro­ bunătăţirii con linul n lui oroqra- perspectivă pentru înlrequl po­ 7, Cagliari — Inlernuzionule 3—2 1 2
Măsuri importante se pre­ lor profesie. fesorilor, copiilor noştri. în­ melor, perfecţionării metodicii por. Pc deplin convins de lap- Abatorul Haleq. după ce s mai 8, Lanerossi — Florentina 1—0 l 1
văd pentru şcolile tehnice de In acelaşi timp. va trebui tregului tineret al tâni. de predare. In sniritul indica­ tul că actuala leqe se va în­ suferit o infrînqcrc. este pur­ y. Mi lan — Vnrcse „ 1—0 1 1
maiştri şi pentru şcolile post­ să acordăm mai multă aten­ E xprim profunda noastră ţiilor cuprinse în Directivele scrie ca o nonă ctitorie pe mă­ tătoarea cea mai fidelă a „la n ­ 10. Napoll — Breşcia „ 0—0 X 1
ii ceaJe. ţie (lecît plnă acum documen­ recunoştinţă pentru sp rijin u l Comi'ielnhu Central al partidu­ sura epocii noastre. în Innqul ternei roşii". 11. Sampdoria — Atalanta .. 0—0 X 1
Un loc im portant îl ocupă tării corpului didactic la un acordat şcolii ca <â-şi poată lui nostru, se impune îmbonă- şir al strădaniilor pentru înăl­ In seria Valea Mureşului, st- 12. S|ial — ifnvcuhis 0—1 2 1
in proiectul de lege, învâţă- înalt nivel ştiinţific. în scopul îndeplini cu cinste misiunea tirea conţinutului disciplinelor ţarea si creşterea şcolii si cul­ tualia ?ste aproape neschimbată 13. Torino — IComa ,, 2—1 1 X
m in tu l superior. Prin noua re­ adînciii'i speci'ahzârii şi al r i­ socială de principal izvor de soclnl-pnlitire predule în in<-11- turii romă negii — voi vota cil şi riupă etapa a XIX-a. atît in : 1-20 1.812 lei. din care :
glementare se va realiza un dicării nivelu lu i de pregătire cultură şi factor de civilizaţie tntiile de Inv^lăm îN sui>*rirv deplină convinqcre pentru a- fruntea clasamentului cît si la fond dc prem ii suplim entare MHu>0U Ii i
orizont de pregătire mai larg. a studenţilor. al patriei noastre socialiste. leqarea lor de viată, de reali- doptare.a et. subsolul lui.