Page 8 - Drumul_socialismului_1968_10

D R U M U L sncu% t. I5M IW U I

| C O M U N IC A T

cu privire la şedinţele grupului de

CONTINUAREA REPORTAJELOR lucru şi ale Comisiei pregătitoare a

Consfâtuirii internaţionale a

de la festivitatea din Bucureşti partidelor comuniste şi muncitoreşti

reştl. amplasată In ca rtie ru l lo r contacte directe pe care U n iv e rs ită ţii se află m ll de La Ieşirea din clădirea Grupul de lucru şi Comisia diii Germania, P.C. din Grecia, reprezentanţi dintr-un motiv
G rozăveşti, clădire aliată In conducătorii de partid şi de studenfi, p u rtln d buchete U n ive rsită ţii, studenta fac to­ pregătitoare a Consfătuirii in­ P.C. din Guadelupa, Partidul sau altul nu au putut pârtiei*
(Uimore. din pag. 1J prezent în fază avansată de stat le au cu cele mai d ife ­ de Hori şl eşarfe, pancarte varăşului N icolae Ceauşescu ternaţionale a partidelor co­ M uncii din Guatemala, Partidul pa la în tlln ire au adresat scri­
construcţie. Şl a ici ca şi In rite categorii de cetăţeni ai pe care sînt înscrise cu vin ­ şi c e lo rla lţi conducători de muniste si muncitoreşti s-au U nităţii Poporului din Haiti. sori comisiei pregătitoare.
celelalte două facu ltăţi de tă rii. te de fierbinte ataşament pa rtid şl de stat o puternică i întrunit la Budapesta dc la 27 P.C. din Honduras, P.C. din Comisia pregătitoare a as­
Invăfăm int superior vizitate, U rm ătorul popas — la fa fă de P artidul Comunist şi vibrantă m anifestaţie de ' septembrie plnă la 1 octombrie India, P.C. din Irak, P C. din cultat şi a aprobat un raport
conomice, în scopul creâ ril slntem m a rto rii unor Im pre­ Institutul de arhitectură „Ion Român şl C om itetul său dragoste şi ataşament. F iu- I 1968. Irlanda de Nord, Liga m uncito­ privind activitatea de pregăti­
unul cadru organizatoric a­ sionante m anitestări de d ra ­ M incu". An de an, a ici se Central, u ră ri pentru pros­ turînd buchete de Hori, stea­ | La şedinţe au participat re­ rească irlandeză, Partidul Popu­ re a Consfătuirii Internaţionale
decvat cerinţelor unul Invă- goste şi profund ataşament pregătesc cei ce, la absol­ peritatea p a triei noastre iu ­ g u ri şi eşarfe, studenţii for­ ! prezentantii următoarelor parti­ lar din Iran, P.C. din Israel, a partidelor comuniste şl m un­
tăm lnt superior economic lafă de iu b iţii conducători vire, slnt chem aţi să ridice bite. suverane şi indepen­ mează un adevărat culoar de comuniste şi m u n cito re şti: P.C. Italian, P.C. Libanez, P.C. citoreşti. A avut loc un schimb
modern, in tr-u n im portant ai României socialiste. C u­ e d ilic il In care Irumusefea dente. Republica Socialistă prin care trec conducătorii P.C. din Africa de sud, Partidul din Luxemburg, Partidul elibe­ de păreri privind problemele
centru didactic ţ i stlln ttllc . vin te le „P.C.R. — Ceauşescu'', să se alieze cu trăin icia , să România. p a rtid u lu i şi statului. Spre , Avangardei Socialiste din Al- rării şi socialismului din M a­ Consfătuirii internaţionale a
tn lo cu l celor tre i fa cu ltă ţi scandate de m iile de tineri, dureze in beton şi otel poe­ In cabinetul de lucru, a­ c i se în tin d sute dc brafe, j geria, P.C. din Argentina. P.C. roc, P.C. din M artinica, P.C. partidelor comuniste şl munci­
ale ve ch iu lu i in stitu t. In ca­ dau putere de sim bol u n ită­ me destinate să omagieze cad. llie M urgulescu, şeful zeci de studente le presară din Australia, P.C. din Austria, Mexican, Partidul Popular Re- toreşti. Participanţii au con fir­
d ru l Academ iei au fost În­ ţii de granit a întreg ulu i m ăreţia vre m u rilo r noastre. catedrei nr. 2 de chim ie fi­ drum ul cu petale de flo ri. j P.C. din Belgia, P.C din B oli­ volutionor Mongol. P.C. din mat în unanimitate necesitatea
fiin ţa te şase Jacultdfl cu nostru popor In ju ru l p a rti­ A /eglndu-şi această nobilă zică, înfăţişează conducăto­ T o v a r ă ş u l N i c o l a e via, P.C Brazilian, P.C. din Paraguay, P.C. din Peru, Parlir consfătuirii internaţionale pen­
structură m ult mai omogenă d u lu i şl al C o m itetului său proiesie, de o deosebită rilo r de p a rlid şi de stat Ceauşescu răspunde căldu­ Marea Britanic, P.C. Bulgar, dul Muncitoresc U nit Polonez, tru a examina sarejnile actua­
şl mai p o triv ită cerinţelor Central, In frunte cu tova­ com plexitate, investită cu unele aspecte p riv in d dez­ ros entuziastei m anifestaţii i P.C. din Cehoslovacia, P.C. din P.C. din Reunion, Partidul Co­ le ale luptei împotriva impe­
p re g ă tirii de specialişti la răşul Nicolae Ceauşescu. , m ari răspunderi, studenţii de voltarea, perspectivele In- pe care o fac studenţii. j Chile, Partidul Progresist al munist Român, P.C. din Salva­ rialism ului si pentru unitatea
n ive lu l ce rin ţe lo r unei eco­ Prezenta în a lţilo r oaspeţi astăzi duc mai departe şta­ vă fă m ln lu lu i superior In a- N o i urate şi aclam aţii j Oamenilor M uncii din Cipru, dor, P.C. din San M arino, P.C. de acţiune a partidelor comu­
nom ii moderne. aici, In noul sediu al celei feta stră lu cite i şcoli rom â­ coastă disciplină, tem atica neslirşite izbucnesc la apa­ P.C. din Columbia, Partidul a- din Siria, P C. din Spania, P.C. niste şi muncitoreşti, a tuturor
O bună Impresie fac Jn mai vechi şcoli tehnice su­ neşti de arhitectură. De a lt­ cu rsu rilo r la cele tre i cate­ riţia conducătorilor p a rtid u ­ vangordei populare din Costa din Sudan, P.C. din S.U.A., P.C forţelor antiimperialiste.
tim p u l v iz ite i sălile de perioare rom âneşti, In aceas­ fel, înseşi clă d irile in s titu ­ dre de chim ie fizică din lu i şi sta tu lu i In balconul 1 Rica, P.C. din Danemarca. P.C. din Turcia, P.C. din Tunisia, Participanţii au considerat că
cursuri şt scm in arli din noua tă Jună clnd se împlinesc tu lu i ilustrează această de­ Bucureşti, activitatea ştiln - c lă d irii M in iste ru lu i Com er­ < din Ecuador, Partidul M uncii Partidul- M uncitoresc Socialist trebuie să se reexamineze pro­
clădire a Academ iei, care se 160 de ani de la Inliinta rea plină îm binare a va lo rilo r (ilică şi pedagogică a ca­ ţu lu i E xterior. M inute In şir, ’ din Elveţia. P C. din Finlanda, Ungar, Partidul Comunist al blema dalei consfătuirii in te r­
disting p rin lărgim ea spa­ In vă fă n .lu tu lu i tehnic supe­ tre cu tu lu i cu cele ale pre­ drelor didactice de aici. tin e rii scandează numele i P.C. Francez. Portidul Socialist U niunii Sovietice, P.C. din U- naţionalei Ei au hotărît să con­
ţiu lu i, lum inozitatea şi mo­ rio r în lim ba română — vine zentului. A lă tu ri de vechea T o v a r ă ş u l N i c o l a e scumpe ale patriei şi p a rti­ | Unit din Germania, P.S.U.G. ruquay, P.C. din Venezuela. sulte în această problemă co­
b ilie ru l adecvat. să sublinieze încă o dată clădire realizată la începu­ Ceauşescu s-a interesat de dulu i. | din Berlinul occidental, P.C. M ai multe partide, oi căror mitetele centrale ale partide­
O aspefil sfnt in fo rm a ţi că atenţia şi g rifa permanentă tu l acestui secol, opera ar­ stadiul construcţiei no ilo r Deschizînd m itingul, acad. lor respective.
în prezent se află In con­ acordată de partid şl gu­ h ite ctu lu i G rigore Cerchez, c lă d iri pentru In vă ţă m lntul Ştefan Bălan, m in istrul în- Cuvîntarea şefului guvernului Ei au căzut de acord ca şe­
strucţie alte două p a vilio a ­ vern d e zvoltă rii fnvăfăm in- fost profesor al şcolii, con­ superior, de activita tea de văfăm întului, adresează. In dinţa următoare a comisiei
ne sim ilare de Invâtăm lnt, lu lu i politehnic, rid ic ă rii pe siderată una dintre cele mai cercetare a cadrelor d id a cti­ numele tutu ro r slu de nfilo r pregătitoare să se Întrunească
care vo r întren i ansam blul o treaptă superioară a boga­ interesante c lă d iri ale vre­ ce şl colaborarea dintre ca­ şi cadrelQr didactice un 1 militar federal nigerian la 17 'noiem brie la Budapesta,
Academ iei de stu d ii econo­ telo r tra d iţii ale şcolii noas­ m ii, se ridică astăzi noile tedrele de chim ie fizică şi călduros salut tovarăşului şi ca în cursul acesteia so se
mice plnă In anul 1072. în ­ tre inginereşti. construcţii, care, împreună, noul C entru de chim ie fi­ Nicolae Ceauşescu şi celor­ ! LAGOS 1 (Aqerpres). — Po- tinerea unităţii nigeriene. examineze problemele termenu­
tregul ansamblu de construc­ Gazdele conduc pe oas­ vo r alcătui un im punător zică al Academ iei. S ub li­ la lţi conducători de partid . 1 porul Nigeriei a sărbătorit In Vorbind despre sarcinile ca­ lui convocării consfătuirii şi a
ţii, va avea o supralafă u- pe ţi p rin încăperile in stitu ­ ansamblu. N oile corp uri de niind necesitatea unor legă­ si de stat. care au venit să I octombrie cea de-a 8-a anl- re stau în fata guvernului fe­ modului de continuare a pre­
tllă de 13.000 mp, care, a­ tu lu i, prezentlndu-lc date In clă d iri, a căror construcţie a tu ri mal strlnse între u n ită ­ participe la evenim entul săr­ i versare a proclamării indepen­ deral, Gowon o subliniat ne­ gătirii acesteia.
dăugată la cei peste 6 000 legătură cu vastul e d i­ început în 1962, sini desti­ ţile de tnvâtăm int superior bătoresc al începerii noului dentei tării. Cu această ocazie. cesitatea instaurării u*nei păci Şedinţele grupului de lucru
mp de supralafă existentă, fic iu care, In etapa iinală, nate să adăpostească ate lie­ şi cele dc cercetări cu ace­ an universitar. 1 generalul Yakubu Gowon, şo- stabile în Nigeria şi a reface­ şl ale comisiei pregătitoare
v o r asigura spaţiul necesar va ofe ri c o n d iţii optim e de re de proiectare pentru stu­ laşi p ro fil, secretarul gene­ La m iting au luat apoi cu- | ful guvernului m ilitar federal. rii vieţii în domeniul politic şl s-au desfăşurat Intr-o atmosfe­ I
desfăşurării In c o n d iţii îm ­ pregătire pentru 12.000 de dent!, cabinete de cercetare ral al C C . a l P.C.R. a reco­ v in lu l praf. ing. dr. Gcorge [ a rostit o cuvîntare în care a economic. Şeful guvernului a ră tovărăşească, de schimb
bunătăţite a procesului de studenţi, repartizaţi tn 10-12 şi\ studiu pentru cadrele d i­ mandat ca la amplasarea Bărănescu, rectoru l In s titu ­ menţionai, între altele, că re­ chemat populaţia să-şi aducă ber de păreri, iar pârtiei-**' ji
Invăfăm int şi un înalt grad facu ltăţi specializate : de dactice. săli de expozifii, săli n o ilo r c lă d iri să se aibă In tu lu i politehnic „Gheorghe stabilirea păcii în Nigeria vo a - aportul la cauza consolidării au exprimat încă o dată c»p.'-
ratia partidelor frăţeşti de t ^
de u tilare tehnică a labo­ co n stru cţii de maşini, meta­ de curs, săli de fudecată a vedere apropierea in s titu ­ G heorghiu-D ej',l pro l dr. do­ ' vea o deosebită însemnătate unei vieţi politice interne sta­ dezvolta colaborarea lor pc ba­
ratoarelor. lu rg ic şi transporturi, c h i­ p ro ie ctu lu i etc. Extinderea ţiilo r de Invătăm înl de ace­ cent M arin Lupu, rectorul pentru întregul continent a fri­ bile şi a dezvoltării economi­ zo marxism-leninismului şi
T o v a r ă ş u l N i c o l a e mie, electrotehnică, energe­ in stitu tu lu i, cerută de spo­ lea de cercetare. Academ iei de stu d ii econo­ can. El a relevat rolul Orqani- ce a lării. internaţionalism ului proletar.
zotiei Unităţii Africane în men-
Ceauşescu şt c e ila lţi con­ tică, automatică, electronică rirea gra du lui de com plexi­ In Piaţa U n ive rsită ţii, u n ­ mice, prol. dr. D um itru Ber-
ducători de pa rtid şi de stat şi mecanică. Gazdele v o r­ tate a Invă fă m în tu lu i de a r­ de s-au adunat zeci de m ii ciu, decanul F acultăţii de
se în tre ţin cu cadrele d i­ besc cu m indrie despre fap­ hitectură In ţara noastră, va de student/ pentru a p a rti­ istorie. Dana Georgescu,
dactice, cu studenţii asupra tu l că noua politehnică, si- perm ite creşterea num ărului cipa la m itin g u l consacrat studentă la In s titu tu l de me­
unor probleme legale de în ­ tulndu-se la n iv e lu l unei slu d e n filo r şi îm bunătăţirea deschiderii noului an de In - dicină şl farmacie, Ştefan Aniversarea ACŢIUNI OFENSIVE
ceperea anului de Invăfă- concepţii arhitecturale con­ c o n d iţiilo r lor de pregătire. văfăm tnl un iversitar, este o Dorgoşan, student la In s ti­
m lnt şi le urează depline temporane, va li nu numai In numele C o n siliu lu i p ro - adevărată revărsare de en­ tu tu l agronom ic „N icola e
succese fn activita tea lor. o in stitu ţie de Invăfăm int lesoral, al tu tu ro r cadrelor tuziasm. A ici, în piaţa stră­ Bălcoscu". şi Tralan A urite,
C onducătorii de pa rtid şi superior modernă, depăşind didactice, In numele celor ju ită de statuile lu i M i hai preşedintele C o n siliu lu i U ­ I R.P. Chineze ALE PATRIOŢILOR
de stat continuă apoi vizita tot ceea ce s-a realizat pină 1.300 de studenţi, rectorul V iteazu, p rim ul fă u rito r al n iu n ii A so cia ţiilo r Studen­
la Institutul botanic al Fa­ acum la noi In acest dom e­ in s titu tu lu i asigură condu­ u n ită ţii noastre naţionale şi ţilo r din C e n tru l U n ive rsi­
cultăţii do biologie a un i­ niu, ci şl un lo r de in vă- cerea de partid şl de stal a tre i dintre m arii dascăli tar Bucureşti. şi Demonstraţia
versităţii bucurostcne. Noua lăm înt la n iv e lu l ţă rilo r a­ de strădania comună de a ai şcolii rom âneşti: Ion He- P rim ii cu puternice SLD-VIETNAMEZI
şi moderna clădire a in s ti­ vansate. S p a ţiu l. in te rio r al duce la inde plinire nobila liadc Rădulescu, G hcorghc îndelungi aplauze, cu entu­
tu tu lu i este situată In p ito ­ p o lite h n icii este d istrib u it misiune de a ridica şcoala l.azăr şi Spiru Haret, studen­ ziaste urale şi o v a lii, a luat
rescul decor natural al Gră­ fn 580 de laboratoare, une­ românească de arhitectură ţim ea bucureşteană îşi e x­ c u v fn lu l tovarăşul Nicolae de la Pekin
dinii botanice. le dintre ele echipate cu pe noi trepte ale a firm ă rii prim ă astăzi din nou hotă- Ceauşescu,
u tila fe sim ilare celor din in­ si exprim ă, totodată, ade­ SA1GON t (Agerpres). — Tam Ky. 60 de k ilo m e tri,d e D a
De aproape un veac de ziunea fără rezerve a tu ­ rirea nestrăm utată de a în­ C uvîntarca secretarului M ari bo/.e m ilitare americane N ong, canonada.de morile re a
cfnd fiinfează in stitu tu l, m ii­ dustrie, 28 ■ de am fiteatre, turor. profesori şl studenţi, văţa cu sfrguinfă şl pasiu­ gerieral al C o m ite tu lu i Cen­ PEKIN 1 — Corespondentul se află din nou sub focul in­ provocat numeroşi morţi, opt
130 de săli de proiecte şi
le de absolvenţi a fla ţi la desen şi 120 de săli de curs. la polUica p a rtid u lu i şi sta­ ne, pentru a adăuga, prin tra l al P artid ului Comunist Agerpres. I Gălăleanu, trans- tens al artileriei forţelor popu­ obuze lovind în plin sediul
catedrele de ştiin ţe le natu­ munca lor. noi s tră lu c iri g lo ­ Român a fost subliniată în I m i l e : Lo 1 octombrie, poporul lare. combinat cu atacuri ale
A lte încăperi spaţioase vor tu lu i nostru. | chinez a sărbătorit a 19-a ani­ prefecturii. Lupte violente s-au
rale din licee, /a cu ită ţi sau rioaselor pagini ale istoriei, repetate rln d u rl de v a lu ri dc trupelor dc soc, mareînd Inten­
deveni biblioteci. In s o liţi de conducerea in ­ versaro a Republicii Populare dat, de asemenea, la porţile o-
laboratoare, Jn cele mai în ­ ş tiin ţe i şi c u ltu rii româneşti. aplauze, de urale neslirşite. sificarea acţiunilor militare rasului Quang Ngal, îm preju­
depărtate c o lţu ri ale tă rii, In discuţiile asupra ma­ s titu tu lu i, oaspefli vizite a ­ C uvintele scrise pe nu­ care au dat expresie ata­ 1 Chineze. ale patrioţilor, informează co­ rim ile acestui centru aflîndu-se
I
Cu prilejul sărbătorii naţio-
au m uncit cu abnegaţie şi chetei, tovarăşul Nicolae ză expozifia proiectelor de meroase Ic panouri, lozincile şam entului fierb in te al tin e ­ | nale, ia Pekin a avut loc o de­ municatele militare si purtă­ tn mîna tortelor patriotice.
dăruire pentru formarea Ceauşescu şi c e ila /fi condu­ diplom ă, o mică parte din scandate de m ii şi m ii de rilo r studenţi fată de p o li­ monstraţie. La tribuna oficială torii dc cuvint ai comanda­ Amploarea acestor operaţiuni
no ilo r generalii 'de specia­ că to ri de pa rtid şi de stat cele 180 ale absolvenţilor glasuri, cintecele înflăcărate tica m arxlst-lenlnistă a m entului american saiqonez. a obligat trupele americane să
recomandă spe cia liştilor de din acest an, şi expozifia lu ­ I din Piaţa Tienanmîo au luat
liş ti fn dom eniul biologiei p a rtid u lu i nostru, h o tă riril apeleze la intervenţia bombar­
pe şantier şi conducerii c ră rilo r de a te lie r ale stu­ intonate de studenţi e x p ri­ loc preşedintele Mao Tze-dun, Instalaţiile de la Lonq Binh
şi fm hogăfirea tezaurului lo r dc a învăţa şi s lu ji cu vicepreşedintele Lin Biao, pre- ale bazei de* la Bien Hoa, si­ dierelor „B-52". Proiecţia aeri­
ş tiin ţe i patriei noastre. in s titu tu lu i să acorde încă d e nţilor dtn a n ii I— V . Ele mă dragostea şi recunoştinţa toate tortele înfăptuirea a- , i mierul Ciu En Lai. conducători tuată la numai 12 kilom etri de ană a fost solicitată, de ase­
Sfnt vizita te laboratoare, din această lază a lu cră rilo r se caracterizează prin stă- lie rb ln te a tin e re tu lu i nostru ccstei p o litic i izvorîte din i ! de parlid şi de stat, şeii ai de- Saigon, au fost atacate luni menea, de urgentă de forţele
cea m ai mare atenţie u tili­ pinirea fu n cţiu n ii construc­
unde oaspeţii primesc am ­ studios lafă de pa rtid şl interesele vita le ale poporu­ i J legaţiilor străine prezenţi la noaptea eu mortiere şi tunuri, speciale asediate de mai bine
ză rii chibzuite a terenului a- ţiei. calitate estetică, o rig i­
ple e x p lic a ţii In legătură lui, ale construcţiei socia­ Pekin cu prile ju l sărbătorii. asupra bazei si cartierului ge­ de patru zile în tabăra dc la
lectat construcţiei, fo lo s irii nalitate, o im pecabilă finută conducătorii săi. pentru g ri­
cu activitatea didactică şl liste In patria noastră. I. Festivitatea a fost deschisă neral explodînd 40 de proiec­ Thuoc Duc şi care a fost tians-
judicioase a spa ţiilo r con­ grafică prin varietatea tem e­ la părintească ce le-o poar­
de cercetare ş tiin tiliră des­ în so ţiţi la plecare de m ii de vicepreşedintele Lin Biao, tile de mare calibru. Atacul formată, după cum relatează
făşurată de cadrele d id a cti­ struite, fin isa tu lu i lu c ră ri­ lo r din care m ulte se refe­ tă, pentru înţelepciunea cu şi m ii de tin e ri, conducă­ care a rostit o cuvîntare, sub­ lansat de patriot! a durat apro­ corespondentul APP, în ruine
ce şi studenţi. lor. V iz ita pe şantierul po­ ră la problem e de actua­ care le călăuzeşte paşii, e- to rii de pa rtid şi dc stat îşi liniind dezvoltarea industriei, xim ativ 20 de minute. U nităţile şl cratere după tiru l intens al
C onducătorii de partid şi lite h n ic ii capătă astfel şi litate în proiectare iau rămas bun de la p a rti­ agriculturii, stiintei, tehnicii şi un itălilo r de artilerie ale FNE.
aici, în această zi de debut C onducătorii de partid şi d ticln d u -l în s p iritu l iu b irii de artilerie americane au ri­
de stat au vizita i apoi mo­ cip a n ţii la m iting, u rin d u -le artei în R P. Chineză. Patrioţii au pus stăpînire pe lo­
a an ului universitar, carac­ de stal vizitează apoi Fa­ de ţară şl răspunderii pen­ postat d irija te din aer de e-
num entala clădire a Insti­ depline succese ta învăţă­ In vasta piaţă din fata trib u ­ llcoptere. Ele au deschis loc a­ calităţile din ju ru l taberei ză­
tutului politehnic din Bucu- te ru l de lucru al obişnuite­ cultatea de chimie. In Piaţa tru destinele el de mîine. tură în noul an universitar. nei oficiale erau strînşi sute supra punctelor unde se pre­ dărnicind’ încercările repetate
de m ii de oameni, Iar pe bule- supunea că sînt situate bazele ale trupelor americane si sai-
| , vardul care duce spre plata au de atac ale forţelor patriotice. goneze de a le reocupa. A vio a ­
nele „Phantom", care au spri­
fost prezente alte cîtcva sute
de la Institutul de mine Petroşani i de m ii de locuitori ai capitalei Angajamente deosebit de du­ jin it această acţiune, cît şi e­
re au pus trupele americane
licopterele ce încearcă să asi­
şi reprezentanţi din toate pro­
vin ciile şi regiunile autonome cantonate la Da Nang şt An gure aprovizionarea bazei, au
Hoa fn situaţia dc a face fată
ale tării. cu greu atacurilor. A ria lupte­ fost în repetate rînduri ţinta
Demonstraţia a fost deschisă
alături de studenţii români, ti­ In cef 20 de ani de activita­ ţiilo r de partid din institut, a tar marchează şl la noi deschi­ : de detaşamente de m ilitari ca­ lor a cuprins de altfel o parte m itralierelor grele ale patrio­
neri sosiţi din Republica De­ te. Institutul de mine a cunos­ conducerii acestuia, organiza­ derea p rim elo r secţii de subin­ însemnată a acestei regiuni. La ţilor.
(Ormove din pag. I) re încadrau stema si cele două
mocrată Vietnam. Aducem a­ cut o dezvoltare puternică, un ţiilo r de masă. corpului pro­ gineri, care vo r forma cadre cu
cestor fii ai eroicului popor şir întreg de îmbunătăţiri şi în­ fesoral şi studenţilor de a pregătire superioară, a tlt de date: 1949-1968. Numeroase
vietnamez salutul nostru cald noiri. Secţiile de subingineri, munci tn noul an universitar necesare e xp lo a tă rilo r m iniere care alegorice reflectau reali­
duse condiţiilor de studiu şi de şi ospitalier dc bun venit, în­ consiliul profesoral. ateneul cu întreaga energie şi abnega­ din ţară. zările oamenilor muncii din Pe­
viată ale studenţilor. soţii de urarea de a se pregăti studenţesc sînt clteva din nou­ ţie pentru a traduce In viată Slntem adine recunoscători kin. Cifrele înscrise în grafice „Bombardamentele asupra
Studenţii de azi beneficiază cît mai bine, pentru a fi de tăţile cu care vă fntîmpină a­ măsurile stabilite de partidul şi p a rtid u lu i şi statului nostru demonstrau avîntul diferitelor
de condiţii superioare de viată. folos patriei lor. cest an de muncă In între­ guvernul nostru. pentru co n d iţiile optim e, m o­ ram uri ale economiei, creşterea
A u fost construite cămine mo­ Eugen German şi Cazimir gime, ele vizează un singur Sîntem hotărît» să depunem derne, create fn vederea desfă­ an de an a indicilor de pro­ R.D. Vietnam sînt ireconciliabile cu
derne, confortabile, a crescut Beşcuc, studenţi în anul I la scop — perfecţionarea pregăti­ întreaga noastră energie şi şu ră rii la un n ive l superior a ducţie.
cuantumul alocaţiei de hrană, facultatea de electromecanică rii v iito rilo r ingineri, rîdicorea străduinţă pentru a ne ridica procesului fn slru cliv-e d u ca tiv, In fata tribunei ou trecut
peste 200 de colegi şl-au pe­ minieră şl — respectiv — sec­ ei la nivelul cerinţelor actuale la nivelu l sarcinilor actuale şi penlru creşterea v iito rilo r in­ rtnd pe rînd detaşamente de fegea internaţională"
trecut vacanta în tabere, sta­ ţia de subingineri, au exprimat ale producţiei. de perspectivă care stau In fa­ gine ri m ineri, care să slăpf- m ilitari, ale m iliţiei populare,
ţiuni de odihnă şi excursii. angajamentul tuturor colegilor Vă aşteptăm in unităţile ta institutului de mine, a În­ nească şl să conducă cu com ­ grupuri de sportivi. Demonstra­
Toate acestea ne determină să lor de a obţine rezultate bu­ noastre extractive. A m prim it tregului tnvătămînt superior. petentă tehnica modernă. ţia a fost închisă de un mare PARIS I — Corespondentul damentele asupra R.D. Vietnam
Învăţăm cu si moi multă sîrqu- ne la învăţătură, pentru a de­ şi plnă acum ingineri. M a jo ri­ ☆ Cadrele didactice şi studen­ grup de reprezentanţi ai na­ Agerpres, Al. Gheorghiu, trans­ sînt ireconciliabile cu legea in ­
inlă, penlru a deveni ingineri veni cadre de specialitate bine tatea specialiştilor de azi din Participanţii la festivitatea de ţii in s titu tu lu i fşl unesc glasu­ ţion alităţilor şi m in orităţilor mite : La Paris a avut loc o ternaţională. Vietnamul, a sub­
cu o bună pregătire. pregătite. In măsură să răspun­ m inerit sînt absolvenţi ei a­ deschidere a noului an univer­ rile lo r cu cele ale în tre g u lu i naţionale îmbrăcaţi în pitoreşti conferinţă organizată de ju ris ­ liniat el. nu are nimic de
Tineretul universitar — o dă sarcinilor care îi aşteaptă cestui institut, ei desfăşoară o sitar de la Institutul de mine nostru popor penlru a-şl e xp ri­ ' costume naţionale. tul american Richard Falk, pro­ dat în schimbul încetării ac­
Seora, în Piaţa Tienanmîn a
spus In continuare vorbitorul în producţie. activitate valoroasă, pentru dtn Petroşani au adresat o te­ ma totala adeziune faţă de po­ | avut loc tn prezenta conducă­ fesor de drept International 1a ţiu n ilo r (legale de distrugere.
La festivitatea de deschidere care aducem felicitările Şi mul­ legramă Com itetului Central litic a internă şi externă a p a rti­ Universitatea din Princetown,
— urmăreşte cu Interes $1 a­ a anului universitar a luat cu- ţum irile noastre întregului corp al Partidului Comunist Român, d u lu i şi sta tu lu i nostru, p o liti­ to rilo r de portid şi de stat un Nu se poate acorda reciproci­
probă deplin politica realistă a : frumos joc de artificii. care a participat la Conferin­ tate decît atunci cînd există
v în tu l tovarăşul Ioachim Moga. profesoral. tovarăşului Nicolae Ceauşescu. că profund pătrunsă de înalte
partidului şi statului nostru, Cuvîntarea rostită de prim ul M in istru l minelor a spus In In telegramă se spune: idei umaniste, de generosul Sărbătoarea naţională a po­ ţa mondială a ju riştilo r pentru ceva de schimbat Falk a sub­
bazată pe principiile marxism- secretar a fost subliniată cu continuare că este mare ifevoie „în tru n iţi fn adunarea festi­ s p irit al Intern aţion alism ului porului chinez a fost marcată Vietnam, care s-a încheiat re­ liniat importanta programului
leninismului. Această politică de manifestări festive în toate FNE şi A lia n ţe i forţelor demo­
aplauze îndelungi. (T extul de ingineri cu o şi mai înaltă vă p rile ju ită de deschiderea socialist, de înalta responsabi­ cent la Grenoble. Falk a rele­
înţeleaptă corespunde întru oraşele şi capitalele de pro­ cratice şi Izolarea .gu vernu­
prescurtat al c u v în tă rii se pu­ pregătire. Minele se m oderni­ noului an universitar, noi, ca­ lita te faţă de unitatea ţă rilo r
totul aspiraţiilor şi năzuinţelor zează continuu, există o mare drele didactice şt studenţii In ­ socialiste, fa(ă de v iito ru l ome­ ] vincie. vat cu acest prilej că borabar- lu i" de la Saigon.
tineretului, care, prin întreaga blică în pag. I-II).
A ducind salutul călduros al varietate a zăcămintelor, care stitu tu lu i de m ine din Petro­ n irii.
sa activitate. îsi manifestă ac­
Miniisterului Invătăm întulul şi impune adoptarea unor tehno­ şani, ne exprim ăm , din toată La acest început de nou an
tiv şi sincer ataşamentul fată
al M in isterului Minelor, prof. logii specifice şi diverse. Stu­ inim a, recunoştinţa profundă universitar. întregul colectiv al
de conducerea noastră de partid
ing. dr. Bujor Almăsan a urat denţii dc azi slnt cei care le faţă de g rija părintească cu In s titu tu lu i de m ine din Petro­
şi de stat. faţa I Campania electorală din S.U.A.
studenţilor Văii Jiului succes vor realiza, iar pentru aceasta care conducerea p a rtid u lu i st şani se angajează, în
Frumoase cuvinte a adresat deplin în noul an universitar. cste necesar un nivel mai r i­ statului, dum neavoastră perso­ p a rtidu lui, să nu precupeţească
studenţilor. în această primă Semnificaţia zilei de 1 oc­ dicat al calificării, o mai pro­ nal, Iubite tovarăşe Nicolae nici un efo rt pentru a îm plini,
zi a anului universitar, prof tombrie — a spus vorbitorul fundă dragoste fală de meseria Ceauşescu, o acordaţi dezvoltă­ cu cinste şl dem nitate, înaltele
ing. Vasile Poboran, şeful ca­ — depăşeşte cadrul vieţii un i­ aleasă, o apropiere mai strînsă rii m u ltilate ra le a învăţăm tntu- sarcini care tl revin în opera DeciaraţiSIe Iui H. Humphrey
tedrei de Tehnică m inieră ge­ versitare, devenind un eveni­ de viata m inerilor şi, In cele lu l superior. de pregătire a schim bului de
nerală. Aniverstnd două dece­ ment de seamă pentru între­ din urmă, un orizont mai larg Pentru corpul profesoral şi m îine, de edificare a României
nii de activitate, institutul nos­ gul popor, care face^totul pen­ al culturii tehnice şi generale. studenţii In s titu tu lu i nostru, socialiste.
tru aniversează, de fapt, o pe­ tru a asigura condiţii bune de Valea Jiu lui oferă cele mai nouţ an un ive rsita r are o du ­ ☆ W A S H IN G T O N 1 (Agerpres) protecţie pentru trupele noas­ cu sondajele de oplnte care
rioadă fructuoasă de îm pliniri studiu şi urmăreşte îndeaproa­ bune condiţii pentru a deveni blă sem nificaţie. Se îm plinesc Desfăşurată într-o atmosferă Cu cinci săptămîni înainte tre". acordă şanse sporite candida­ /■.
!n vastul domeniu al asigură­ pe întreaga activitate a studen­ buni ingineri de mine. Ea es­ două decenii de la înfiinţarea, caldă, însufleţită, deschiderea de alegerile prezidenţiale din Pe de altă parte, p o trivit a- tului republican, Richard N l- c -
rii industriei noastre extractive ţilor. te centrul unei puternice tradi­ aici, în cel mal Im portant ba­ noului an de Invătămtnt la S.U.A., candidatul Parlidului genliel UPI, vicepreşedintele xon, In cursa pentru obţinerea
cu cadre temeinic calificate. Invâţămîn-tul superior din pa­ ţii a mişcării muncitoreşti şi zin carbonifer al ţă rii, a Insti­ Institutul de mine din Petro­ democrat, Hubert Humphrey, Humphrey s-a referit Ia ceea fotoliului t rezidenţial. U ltim e­
Munca noastră, a corpului d i­ tria noastră se află în perma­ revoluţionare, în care trebuie tu tu l de mine. care a pregătit şani a afirmat şi cu ecest pri­ a declarat 1a o întrunire din ce a denumit „dovezi directe le sondaje arată că N lxon ar
dactic. şi studenţilor, răspunde nentă în atenţia conducerii să se Integreze studenţii, din in această scurtă existenţă pes­ lej hotărîrea fermă a corpului Salt Lake City (statul Utah) sau indirecte de bună credin­ deţine deja 43 îa sută din su­
unor majore imperative socia­ noastre de parlid şi de stai, care trebuie să înveţe, dîn ca­ te 2.600 de cadre de specia­ profesoral şi studenţilor de a că dacă va fi ales preşedinte ţă" din partea Hanoiului, în fragii, în lîm p.ce pentru H um ­
le, fapt pentru care şi-a cuce­ care analizează toate aspecte­ re trebuie să facă pîrghia prin­ lita te pentru industria extrac­ da viată prevederilor noii Legi va opri bombardamentele ame­ schimbul „riscului acceptabil” phrey se pronunţă doar 28 Ia
rit un frumos prestigiu, ce tre­ le acestei activităţi şi elabo­ cipală a întregii activităţi edu­ tivă a tă rii. a învătărnîntului, prin îmbună­ ricane asupra Vietnam ului de pe care si l-ar asuma. Ace­ sută, iar pentru candidatul
buie menţinut şi ridicat. Să fim rează, ori dc cîte ori este cative. In acest fel, vor cres­ Noua etapă de muncă. în ­ tăţirea şi perfecţionarea conti­ nord. „Ca preşedinte, a spus eaşi agenţie menţionează că „independent". George W alla-
mereu în pas cu progresul teh­ nevoie, măsuri pentru continuo te şi sa vor forma în spiritul cepută azi. în co n d iţiile în n o i­ nuă a procesului instructiv-e- el. aş fi dispus să sistez bom­ cl nu a specificat ce fel dc ce, 21 la sută din alegători.
nic mondial, să nu pierdem ni­ sa îmbunătăţire şi perfecţiona­ sănătos al concepţiei înaintate rilo r profunde generate de D i­ ducativ. bardamentele asupra Vietna­ dovezi doreşte să primească
mic din ceea ce este nou, să re. In acest fel se manifestă despre viată a clasei noastre rectivele C o m itetului Central După festivităţi, în amfitea­ mului de nord, ca un risc ac­ înainte de a ordona oprirea Agenlia Reuter relevă că
citim cit mai mult. Intr-un cu- grija partidului şi poporului muncitoare. al pa rtid u lu i şl Legea fnvăţă- trele institutului au începui ceptabil \ entru pace, deoare­ bombardamentelor, dar că pare observatorii politici din capita­
vînt, să avem un larg orizont roman pentru formarea noii In încheierea festivităţii, m ln tu lu i, deschide largi per­ primele ore de curs ale nou­ ce cred că o asemenea măsu­ so sc „distanţeze" de politica la americană sînt dc părere că
orofesional şi de cultură ge­ generaţii, căreia ii revine sar­ conf. ing. llie Constantinescu, spective de a ne pregăti c r dă­ lui an de învătămfnt superior. ră ar duce la reuşita negocie­ Adm inistraţiei în Vietnam. tn fond poziţia luf Humphrey
nerală. . cina măreaţă a desăvârşirii prorectorul institutului, a ex­ ru ire pentru însuşirea com ori­ LUCIA LICIU rilor şi la scurtarea războiului. Declaraţia lui H um phrey pa­ nu pare să difere prea mult
de condiţiile puse de preşedin­
In institutul nostru învaţă construcţiei socialiste. primat angajamentul organiza­ lo r ştiin ţe i. Acest an un ive rsi­ TIBERÎU ISTRATE Aceasta ar fi cea mat bună re să fie In legătură directă tele Johnson.
BKDACŢIA 01 ADMINISTRAŢIA ZIARULUI i eir. Dr. Petru Grota nr. M. telefon IXlfc U ta, XS.11. TIPAR UI* f intreprlotferea poligrafica Buoetf oara—Deva.